Ce loc ocupă Clujul pe Harta „Oraşelor Deştepte” ale României

Clujul se vrea, peste câţiva ani, candidat la titlul de „Capitală Europeană a Inovării” şi a început să implementeze câteva proiecte de „smart city”, cu mai mult sau mai puţin succes. Că municipiul e însă departe de un astfel de deziderat – să se compare cu oraşe ca Barcelona sau Amsterdam – reiese şi dintr- privire de ansamblu chiar asupra oraşelor din România. Pe „Harta proiectelor smart city”, dezvoltată de Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate, Clujul figurează cu doar 7 proiecte. Lideri de top sunt vecinii de la Alba: cu 59 de proiecte. De altfel, nu doar Clujul, ci şi celelalte mari oraşe din ţară sunt încă mult în urmă cu numărul de proiecte de acest fel.

Proiectele contabilizate pe harta Smart City la Cluj se referă la facilităţi pe mai multe sectoare, în municipiu: parcare inteligentă, energie regenerabilă, relaţia cetăţean-primărie (plată de taxe şi impozite online), Energie şi mediu (autobuze electrice), dar şi wi-fi, Calendis (programări online pentru diverse servicii), staţii de încărcare a maşinilor electrice.

Harta poate fi consultată AICI

Paşi în direcţia tehnologiei s-au făcut în municipiu, dar o parte dintre proiecte funcţionează sau au început cu sincope: inclusiv sistemul “inteligent” de ticketing adună încă plângeri remarcate de clujenii care circulă cu mijloacele de transport în comun. Aplicaţia de parcări recent lansată a dat şi ea erori în ceea ce priveşte locurile libere de parcare. Administrația locală clujeană a început să elibereze certificate de urbanism on-line şi a lansat o aplicaţie pentru a aduna sesizări din partea cetăţenilor, dar clujenii s-au plâns de calitatea feedback-ului în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor sesizate.
Mai sunt însă şi alte ţinte “smart” pentru municipalitate: primarul a anunţat că se doreşte lansarea unei “platformă de mobilitate”, declaraţie făcută înainte de deschiderea din iunie a Conferinței Open Innovation 2.0, organizată la Cluj de Directoratul General al Comisiei Europene, DG Connect, Grupul pentru Strategie și Politici pentru Inovare Deschisă (OISPG). Proiectul ar implica o platformă cu informaţii despre mijloacele de mobilitate (transport în comun, car sharing, biciclete), în aşa fel încât folosind o aplicaţie să poţi să primeşti date despre cum poţi să ajungi cât mai eficient la destinaţie. De asemenea, în acest an primăria a lansat un program de bugetare participativă, în cadrul căruia cetăţenii au putut să îşi înscrie online proiectele propuse pentru o parte din banii oraşului. Primăria Cluj-Napoca a constituit la începutul anului 2017, alături de cele două clustere clujene de specialitate (ARIES Transilvania și Cluj IT), un nou consiliu: Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT.

Lider în România: Alba Iulia Smart City

Chiar şi în Sibiu sunt opt proiecte pe harta Smart City, în Capitală doar şase, în Bihor şi în Galaţi câte cinci, în Timiş doar patru proiecte contabilizate. Lider incontestabil în acest domeniu e Alba, cu nu mai puţin de 59 de proiecte trecute pe harta Smart. Printre proiectele menţionate: soluție de comunicare cu cetățenii prin hotspoturile Wi-Fi și prin aplicația E-Alba Iulia, soluţie pentru analiza şi raportarea veniturilor bugetare, dar şi o soluţie de barometru public, care permite consultarea locuitorilor municipiului pe diverse teme.
Proiectul pilot Alba Iulia Smart City 2018 a intrat pe lista de bune practici a competiţiei European Public Sector Award 2017 (EPSA). Proiectul de la Alba e lansat ca o colaborare între municipalitate, guvern și companii private, printre care şi firme din Cluj. Clusterului Cluj IT s-a implicat cu 21 soluţii, furnizate de către mai multe companii membre ale comunităţii Cluj IT, spun reprezentanţii clusterului clujean. Este vorba de companiile Arxia, AVITECH Romania, HyperMedia HPM, Life Is Hard, Optima GROUP, ArtSoft Consult, PARKING+PLUS, Cloud Soft, Solar Eco Systems SRL, Trencadis. Ca să vă faceţi o idee despre ce fel de proiecte se pot implementa la Alba, să dăm şi un exemplu: compania Arxia va pune la dispoziţia oraşului o soluţie de planning 3D. Planificatorul online permite desenarea de planuri urbane, zone verzi, spaţii interioare sau exterioare. Cele 21 proiecte produse de firme de la Cluj vizează mai multe domenii, spun reprezentanţii Cluj IT: transport, parcări publice, impozitare, comunicaţii, eficienţă energetică sau e-health (Sănătate).

Nicolaie Moldovan, city manager în Alba Iulia explica la o conferinţă la Cluj anul trecut despre raportul de forţe dintre aceste oraşe. „Cluj Napoca e oraşul unde venim să studiem, să facem cumpărături, venim la medic, la evenimente culturale de înaltă ţinută, la meciuri de fotbal, handbal, baschet”, admitea Moldovan. „Suntem David în raport cu Goliath, dacă ne uităm la oraşe ca Sibiu, Cluj. Să stai între doi competitori regionali foarte puternici nu e uşor. Nu e uşor să te dezvolţi, talentele pleacă de aici. Am încercat să ne credibilizăm în faţa operatorilor mari. Am atras finanţări nerambursabile şi am ajuns pe Locul 1 în absorbţia de fonduri europene pe cap de locuitori”, se mândrea city managerul oraşului care e acum în topul „smart city”-urilor.

Vezi şi:

Micul “David” – Alba Iulia, în faţa Clujului “Goliath”: cu ce lecţii a venit city managerul oraşului vecin, care e în topul absorbţiei de fonduri europene

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.