Închide

Micul „David” – Alba Iulia, în faţa Clujului „Goliath”: cu ce lecţii a venit city managerul oraşului vecin, care e în topul absorbţiei de fonduri europene

EconomieTop News by Kristina Reştea - apr. 17, 2016 0 581

„Cluj Napoca e oraşul unde venim să studiem, să facem cumpărături, venim la medic, la evenimente culturale de înaltă ţinută, la meciuri de fotbal, handbal, baschet. Sunt multe oraşe din Europa cu care Clujul a intrat în competiţie (pentru titlul de Capitală Culturală în 2021) şi există şi destule argumente să şi câştige sau să fie pe locuri fruntaşe”. Aşa se trasează, în câteva tuşe, imaginea Clujului, văzută din vecini. Mai precis, de la Alba Iulia, oraş nu ferit de critici când vine vorba de administrarea moştenirii sale, dar despre care circulă totuşi destule imagini pozitive în ceea ce priveşte transformările din anii recenţi. Şi mai are ceva acest oraş, ce Clujului încă îi lipseşte: are funcţia de city manager în organigramă. Nicolaie Moldovan, cel care a preluat acest titlu a venit luna trecută la Cluj să povestească despre ce fac ei acolo, într-un eveniment despre care puteţi citi AICI.

„E o administraţie publică locală atipică, în Alba. E primul orş din România care a semnat un contract cu Banca Mondială, pentru a dezvolta o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Din 2013 am decis ca politica  bugetară a oraşului să fie pusă sub lupă, pentru audit financiar şi rating cu cei de la Moody’s. Controalele de la Curtea de Conturi le începem cu punerea pe masă a unui astfel de audit. Am reuşit să atragem prin parteneriate 150 de milioane de euro în 7 ani”, spune Moldovan. Şi totuşi… „Suntem David în raport cu Goliath, dacă ne uităm la oraşe ca Sibiu, Cluj. Să stai între doi competitori regionali foarte puternici nu e uşor. Nu e uşor să te dezvolţi, talentele pleacă de aici. Am încercat să ne credibilizăm în faţa operatorilor mari. Am atras finanţări nerambursabile şi am ajuns pe Locul 1 în absorbţia de fonduri europene pe cap de locuitori”, se mândreşte city managerul. Potrivit datelor publice, oraşul Alba Iulia ocupă locul I în rândul capitalelor de judet din România în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri UE pe cap de locuitor. Un oraş de dimensiuni relativ reduse, cu o populaţie de aproximativ 68.000 de locuitori, Alba Iulia a reuşit să absoarbă sau să utilizeze 150 de milioane de euro în fonduri europene.

Despre ce a făcut şi ce nu a făcut Clujul la capitolul „bani europeni” puteţi citi şi aici:

Ce a făcut Transilvania de Nord în șapte ani cu bani europeni

şi

Restanţele din cauza cărora se pierd bani europeni: 10 proiecte ale primăriei au ieşit din graficul fondurilor UE

 

Mare pare din fondurile cheltuite în anii recenţi în Alba au mers înspre conservarea, restaurea şi începerea punerii în valoare a celei mai mari cetăţi din Europa Centrală şi de Sud Est, care e atu-ul oraşului. Înspre acest obiectiv au mers peste 50 de milioane de euro, spun reprezentanţii administraţiei. „Am cerut terenuri, clădiri de la Statul Major, care folosea proprietăţi pentru Armată aici. A fost multă energie cheltuită în luptele cu Statul Major. Dar măcar au fost întreţinute aceste zone, cât timp se aflau în administrarea lor”, spune Moldovan despre una dintre cele mai chinuitoare etape din procesul de reabilitare a Cetăţii. „Am ţinut oraşul în şantier. Cam cum aţi avut dvs anul trecut, în timpul Untold-ului. Dar Tripadvisor ne-a oferit recunoaştere – avem certificat de excelenţă pentru Cetatea Alba Iulia”, punctează Moldovan. Cu ce se mai laudă Alba? A intrat în Cartea Recordurilor cu o îmbrăţişare: cea mai mare îmbrăţişare de grup din lume – 10000 de oameni îmbrăţişaţi în jurul Cetăţii.

Cât despre strategia de dezvoltare, cei din Alba spun că vor şi ei „industrii creative”. Segment care de altfel a devenit tot mai popular şi prin „strategiile” desenate la Cluj, unde există chiar un centru dedicat acestei industrii, încă neinaugurat, dar construit de primărie pe bani europeni. Pe deal. În Dealul Lomb. „Vrem servicii. Vrem să fim un oraş care se deschide spre zona de industrii creative. Preferăm ca industria să rămână la Sebeş, Blaj, Cugir”, explică Moldovan. Alba Iulia investeşte aproximativ 1,2 milioane de euro pe an în activităţi culturale şi de promovare. Dar cei din Alba admit că locul pe harta evenimentelor culturale e încă unul modest, în comparaţie cu oraşe ca Sibiu sau Cluj-Napoca. „Îi aşteptăm pe turişti. Măcar în drum, după un concert la Cluj, să vină şi la noi”, îşi expune Moldovan strategia de oraş turistic, fie el şi de tranzit. Şi mai are ceva inspirat din imaginea Clujului Alba: un soi de „pui” de TIFF. „La Cluj unul dintre evenimentele care internaţionalizează Clujul e TIFF. Nu putem să ne comparăm, dar echipa lui Tudor Giurgiu produce la Alba Iulia un Festival de Muzică şi Film. Avem şi Festivalul Dilema Veche şi am făcut o ofertă de parteneriat cu Sibiul”, spune Moldovan.

Există şi o idee din zona tehnologiei, care poate fi aplicată în oraş. „Am vrea să implementăm la nivelul Cetăţii beaconul. În Cluj aveţi vreo 45 instalaţi. Am zis că vreau la nivel întreg oraş. De ce? Aş vrea ca atunci când vă apropiaţi de Alba, dinspre Cluj, să nu mergeţi pe drumul de centură, pentru că un beacon vă va spune „bine aţi venit”, „e intersant să ne vizitezi”, „avem un eveniment în desfăşurare”. E un poiectr pe care îl vom susţine anul acesta”, conchide city managerul.

Citeşte şi:

Orășelul cât jumătate Mănășturul care dă Clujului lecții pe bani europeni

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.