Închide

Ce au cerut clujenii de la noul bulevard cu patru benzi dorit în Cluj, de-a lungul căii ferate, o stradă, după cum a spus primarul Boc, de talia B-dului 21 Decembrie 1989

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - mai 26, 2022 0 499

Conceptul de amenajare pentru noul bulevard de aproape 4 kilometri, de la nodul IRA la Someș, chiar de 5 kilometri dacă se realizează și legătura peste Someș, spre gară, a fost prezentat public de proiectanții de la Mossfern în cadrul unei dezbateri organizate la Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei. Este o viitoare investiție care cel mai probabil va fi realizată etapizat, după cum a estimat arhitectul Arnold Makalic, pe măsură ce municipalitatea va identifica fondurile necesare.

Traseul viitoarei artere, propuse cu patru benzi, trasee velo și pietonale, pornește din zona Podul Oașului-Răsăritului, pe Răsăritului, Câmpul Pâinii, până la Podul Ira, o zonă aflată în spatele orașului, neîntreținută, plină de mizerie care are potențial să fie transformată în așa fel încât să aducă beneficii traficului din oraș dar și zonelor adiacente, integrând atât locuințe existente dar și viitoarele dezvoltări pregătite pe platformele industriale.

La dezbatere au intervenit riverani, activiști de mediu sau arhitecți și urbaniști implicați într-o serie de proiecte conexe care au avut fie întrebări, fie au făcut recomandări echipei care a prezentat conceptul de amenajare.

 

Arhitectul Arnold Makalic de la biroul Mossfern care lucrează în proiect cu Nord Vest Construct a ținut să arate că, deocamdată, noul coridor de mobilitate se află în faza de concept, adică de planificare urbanistică. Urmează apoi studiul de fezabilitare, studiul urbanistic și proiectul tehnic.

„Am fost în Cracovia, la dezmembrarea unei expoziții. În spatele unui tablou Rubens, era plin de pânză de păianjen. Așa este și acest cordior, plin de mizerii, este umbra orașului, dar ne oferă potențialul de a putea face. Străbate aproape o jumătate de oraș, are aproape de 4 km, de la IRA la Someș”, a arătat proiectantul.

După ce primarul Emil Boc a anunțat la începutul discuției că noul coridor de trafic plănuit în Cluj va fi unul de talia bulevardului 21 Decembrie 1989 (arteră cu 4 benzi), Arnold Makalic a ținut să arate șansa orașului de a avea chiar și două bulevarde, dacă traseul va fi prelungit spre gară, peste Someș. Un parcurs total de 5 kilometri.

Arnold Makalic a venit cu imagini din zona străzilor Oașului – Răsăritului – Câmpul Pâinii – Ira despre care au spus că vorbesc de la sine și arată un teritoriu, plin de mizerii, îngrozitor, fără amenajări de petrecere a timpului liber, fără plantații de-a lungul celor 4 cursuri de apa din zonă, cu doar câteva zone de urbanizare conformă.

„Pornim de la gară, dar pe parcurs sunt rupturi ale traseului. Este Someșul unde se naște podul actual, apoi strada Câmpul Pâinii trebuie prelungită pe strada Gării în zona Liberty, însă nu putem veni noi cu două benzi pe sens în timp ce strada Gării are doar două benzi. În zona Fabricii, există o zonă la brațul estic al Canalului Morii unde avem lipsă de continuitate, la Sanex și Cesarom lipsește traseul, și, la fel, la podul IRA – unde legăturile sunt doar pentru pietoni. Areale și segmente importante nu sunt legate, rețele edilitare sunt în stare foarte proastă, există probleme de mediu: zgomotul de la tren, praf, deșeuri din construcții- depozite de-alungul decenilor. De starea tehnică a drumurilor nu prea putem vorbi. Arealul reclamă investiția”, a explicat proiectantul de la Mossfern.

Prin proiect s-a propus amenajarea străzilor Răsăritului și Câmpul Pâinii la un profil de (16/21 ml), cu benzi de circulație, piste de biciclete, aliniamente de arbori și mobilier urban, rezolvarea tuturor intersecțiilor, circulația propusă fiind segregată auto-velo-pieton-locuri de parcări. DETALII despre propuneri: Primăria îi cheamă pe clujeni la dezbatere privind noul culoar de mobilitate studiat de proiectanții de la Mossfern de-a lungul căii ferate, între gară și podul IRA

Dezbaterea (organizată în format hibrid, fizic și online) a durat aproape 2 ore și jumătate și a fost urmărită în medie de 20 – 40 de persoane. Au intervenit atât persoane prezentat la Casino, unde a avut loc, dar și din mediul online.

O riverană de pe strada Beiușului s-a interesat dacă aici se vor construi blocuri, având în vedere că pe planșe este configurată zona cu recomandarea unui PUZ. Arhitectul Arnold Makalic a informat-o că e vorba despre o recomandare de care Primăria ar trebui să țină cont în momentul în care va revizui PUG-ul.

Alți riverani dintr-un bloc construit pe strada Răsăritului, ansamblu închis cu un gard, au arătat că se opun proiectului, având în vedere că prin propunere vor avea mai mult trafic în zonă și spațiul verde existent va fi diminuat. Despre anasamblu, Ovidiu Cîmpean, directorul de dezvoltare al Primăriei care coodonează activitatea CIIC, a arătat că documentația de urbanism în baza căruia a fost aprobat prevede viitorul coridor de trafic. Mai mult, arhitetctul Arnold Makalic s-a arătat nedumerit că cineva a autorizat un astfel de ansamblu imobiliar care are probleme serioase cu însorirea. Mai mult, le-a indicat locuitorilor că, de fapt folosesc în prezent teren care nu le aparține și care se află în proprietatea celor de la căile ferate.

Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca a adus observații cu privire la pistele de biciclete, solicitând printre altele ca pe arterele secundare (Blănarilor, Ecaterina Varga legături cu Patriciu Barbu) cu sensuri unice acestea să nu fie marcate cu „verdele” obișnuit la Cluj, mai ales că nici în afară nu se practică un astfel de sistem. El a ținut să felicite proiectul ca fiind unul mult mai bun pe partea velo, față de ultimele proiecte ale municipalității, mai ales că aduce rezolvări pentru traficul velo în toate intersecțiile, subtraversări etc.

„Politica Primăriei este profund eronată și nefavorabilă bicicliștilor, ca pe același sens cu strada de sens unic, să ai pistă de biciclete. Acestea se amenajarează în sens invers decât carosabilul, e un principiul fundamental în alte țări, ca biciclistul să meargă cu traficul general unde nu are piste. Altfel, avem situații similare cu cele de pe Eroilor, pe de Cardinal Iuliu Hossu unde biciclistul e pus să facă ocoluri sau să meargă ilegal pentru că pistele s-au făcut pe aceeași direcție cu traficul. Așa scade utilitatea pistelor foarte mult. Pe străzile mici nu are sens să faci segregare. Pe străzile mici se merge pe politică de limitare a vitezei, de zonă rezidențială. N-au utilitate pe străzile mici”, a spus Mititean.

Proiectanții au găsit că observația este foarte bună și au precizat că la această fază nu au detaliat sensurile pentru velo pe străzi. „Segregarea e cu semnul întrebării. Vom lua în calcul observația. Rezolvarea intersecțiilor trebuie făcută odată cu amenajarea coridorului. În nici un caz nu marcăm cu bandă de verde pe străzile mici”, a arătat proiectantul.

Arhitectul Rareș Drăgan care a lucrat la masterplanul de dezvoltare a zonei de nord a Clujului, de pe Bulvardul Muncii, a cerut ca stațiile de transport în comun să fie amenajate în proximitatea stațiilor viitorului tren metropolitan și nu la distanțe, așa cum sunt propuse prin proiect. Rareș Drăgan a mai spus că și biroul său a studiat acest coridor de trafic și a propus pentru această zonă reconfigurarea nodului de la IRA și maximizarea potențialului său pentru traficul metropolitan, prin înălțarea coridorului nou de mobilitate și racordarea sa corectă la acest nod unde să se creeze un sens giratoriu suspendat (acesta ar realinia drumul național, ar racorda breteaua spre Bulevardul Muncii sau noul coridor de trafic).

Propunerea nu a fost susținută de proiectanți care au arătat că în zona IRA există mai multe proiecte inițiate printre care metroul, trenul metropolitan sau reamenajarea zonei Expo Transilvania cu parkingul de transfer cu care a fost nevoie să fie corelat proiectul noului coridor. Mai mult, au arătat aceștia, astfel de sensuri giratorii suspendate nu funcționează în România iar o girație peste calea ferată este și mai nefastă. În ceea ce privește stațiile de transport public, amplasarea acestora a fost dictată de restricțiile impuse de cei din echipa proiectului Metroului.

Arhitectul Vlad Negru, cel care se ocupă de proiectul de reconversie de pe platforma Carbochim, inițiat de grupul Iulius Mall, a arătat că prin acesta există o ofertă pentru Primărie de a se susține financiar crearea unui nou pod la capatul culoarului Câmpul Pâinii, spre Vest. „Să vedem realizare obiectivele într-un termen scurt și previzibil. Și în Piața 1 mai vrem să avem o intervenție cu restructurarea pieței și circulațiilor. Există un imobil cu valoare istorică care restânge foarte mult posibilitățile de amenajare și sper să mai avem discuții pentru o soluție bună în această zonă”, a spus Negru.

Ovidiu Cîmpean a promis ca Primăria va asigura o corelare între cele două proiecte. „De ce nu, poate în cadrul dezbaterilor CIIC, vom prezenta și proiecte private pentru că și acestea merită discutate în detaliu deoarece produc efecte importante și au impact asupra calității vieții în oraș”, a promis Cîmpean. Vlad Negru a promis că își va face debutul la CIIC cu proiectul Carbochim.

„Mi se pare că este foarte bine detaliat, intersecții, rezolvarea traseelor, pietonal, velo. Niște probleme de detaliu. Sunt niște relaționări. Cu pasajul CFR de pe strada Oașului unde pare necesară o piațetă care să rezolve străzile Traian, Decebal, Căii Ferate. Clujul a avut foarte multe atuuri naturale pe care le putea valorifica, cursuri de apă ca surse pentru spațiile verzi, însă, treptat, acestea au fost acoperite. O legătură pe Becaș între Parcul Este și grădina Feroviarilor este încă posibilă, dar și o legătură cu Băile Someșeni. Becașul merită să fie un culoar verde albastru”, a spus  arhitectul și urbanistul Vasile Mitrea. El a mai recomandat Primăriei să compare datele din toate studiile de trafic făcute în Cluj și acestea să fie avute în vedere la revizuirea PUG-ului orașului, contract deja atribuit de Primărie, dar în cadrul căruia nu s-a organizat niciun fel de dezbatere publică.

Viceprimarul Dan Tarcea a răspuns că există întârzieri în cadrul actualizării PUG-ului și speră că se vor rezolva. A mai spus că Primăria va ține cont de toate observațiile pe care acesta le-a făcut și le va face în calitate de specialist.

 

Cum a fost planificată dezvoltarea noului culoar de mobilitate de-a lungul căii ferate

Proiectul implică modernizarea intersecțiilor, amenajarea străzilor Răsăritului și Câmpul Pâinii la un profil de culoar cale ferată (16/21 ml) cu benzi de circulație, piste de biciclete, aliniamente de arbori și mobilier urban; modernizarea rețelei de iluminat public stradal și a sistemului de semaforizare; instalarea unui sistem de management al traficului; amenajări dedicate funcțiunilor urbane pe categorii de trafic (pietonal, velo+standuri, auto, parcare/garare, transport public cu toate facilitățile aferente, pasaje, poduri, traversări), spații verzi, terenuri de joacă, loisir, areal canin, soluționarea rețelelor edilitare integrate în subteran / peisaj urban (distribuții, utilaje de câmp, hub-uri, PT, stații de reglare), colectare ape meteorice, asigurarea condițiilor optime de exploatare și mentenanță.

– Pod Oașului – Răsăritului: sens giratoriu, care va rezolva conectarea cu Câmpul Pâinii, piste velo cu sens dublu, trotuar, parcări în lung, zonă verde, plantații de aliniament

– Nod IRA: girație lângă Sanex, alta pe lângă pârâul Becaș

– Piața 1 Mai – nu atinge piața în sine, doar se propune conectarea traficului.

– Fabricii – Anina: girație pe două benzi pe sens, modernizare și extindere pentru cele două poduri peste Someș, posibilitatea amenajării unui parking pe un nivel, cu terasă verde. Strada Anina oferă posibilitate de conectare cu Fabricii de Zahăr.

– Fabricii de Zahăr – pasaj subteran

Proiectul a fost cu atât mai dificil cu cât a trebui să fie în armonie cu celelate investiții pornite de Primărie – metrou, tren metropolitan, amenajarea zonei Expo Transilvania, amenajarea zonei de nord B-dul Muncii.

„Se vede foarte clar că există foarte multe date pe care le avem. Este un proiect complex, avem foarte multe tipuri de situații – treceri la nivel de cale ferată, sensuri giratorii, zeci de intersecții. Sunt necesare foarte multe studii pentru a se vedea la cum sunt influențate zonele adiacente. Insist pe pistele de biciclete. S-au ridicat câteva probleme și temeri, la termoficare lucrurile sunt rezolvabile – traseele conductelor vor fi modificate. Epoca garajelor a apus, iar traficul feroviar se va dubla când vom finaliza și trenul metropolitan. Noi vrem ca acest proiect să aibă continuitate”, a arătat și viceprimarul Dan Tarcea.

 

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare