Închide

Ambițiile Clujului de a deveni a doua Capitală Culturală Europeană a țării în 2021 s-au domolit! Cum a receptat echipa raportul final al juriului și cum va fi recalibrat proiectul-pierzător la care s-a muncit 6 ani

Actual de ClujActualitateCultură by Actual de Cluj - oct. 29, 2016 0 488

Raportul final al juriului care a desemnat Timișoara drept Capitală Culturală Europeană în 2021 în defavoarea Clujul, făcut public în 21 octombrie pe site-ul Comisiei Europene, va fi o cheie în recalibrarea programului cultural al Clujului despre care autoritățile locale au anunțat deja că își doresc să-l implementeze chiar dacă s-a pierdut titlul.Transformarea proiectului se va întâmpla până la finalul lui 2016, anunță Asociația Cluj-Napoca 2021, cea care a pregătit și susținut dosarul de candidatură al Clujului. Pe lângă recomandările juriului, programul se va reașeza după propunerile făcute de operatorii culturali, de comunitate dar și prin recalibrarea bugetului. Cer este că, noul program cultural al orașului, va fi încadrat într-un orizont de timp care nu se va suprapune cu anul deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii de către Timișoara.

După ce în 16 septembrie Clujul a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, autoritățile clujene au anunțat că doresc să implementeze programul cultural cu care orașul a candidat, pentru ca în 2021 Clujul să devină a doua Capitală Culturală Europeană a țării, dar și că a invitat conducerea Asociației Cluj-Napoca 2021 să gestioneze în continuare implementarea respectivului program.

AICI DETALII:

Clujul nu acceptă înfrângerea și vrea să înceapă proiectul “Cealaltă Capitală 2021 -Capitala Transilvaniei”

Odată cu publicarea raportului final al juriului, în 21 octombrie, pe site-ul Comisiei Europene, Asociația Cluj-Napoca 2021 a anunțat că până la finalul anului va recalibra programul cultural al Clujului, dar că nicio clipă acesta nu se va concentra înspre finalizarea tututor proiectelor în 2021, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. De asemenea, noua formă a programului cultural va fi supus dezbatererii publice, iar implementarea efectivă este la mână autorităților locale care pot decide ce anume vor face din ceea ce se va propune.

„Până la finalul anului, echipa executivă a Asociației va elabora și prezenta un plan de acțiune privind posibila implementarea a programului cultural cu care orașul a candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acesta va fi discutat în cadrul următoarei Adunări Generale a Asociației. Propunerea va fi bazată pe recomandările juriului, ale operatorilor culturali și ale comunității, pe recalibrarea bugetului și pe încadrarea proiectului într-un orizont de timp Acest plan va rămâne la dispoziția administrației locale pentru a fi supus unei dezbateri publice. Decizia finală privind implementarea integrală sau parțială a proiectelor create pentru programul 2021 va fi luată de către administrația și comunitatea locală”, a transmis Asociația prin intermediul unui comunicat de presă.

„S-au întâmplat atât de multe lucruri bune în Cluj datorită acestei candidaturi încât, deși nu ne ascundem tristețea de a nu fi fost desemnați Capitală Europeană a Culturii, credem că am înțeles cu toții, la capătul acestui drum, că nu am lucrat în acești ani numai pentru a obține un titlu, ci pentru a duce împreună orașul înainte”, a fost și declarația directorului Ștefan Teișanu oferită prin intermediul aceluiași comunicat de presă.
Ce spune Asociația despre raportul final al Juriului
„Conform regulamentului de concurs, decizia finală privind orașul câștigător se ia prin votul direct al fiecărui membru al juriului, și nu pe baza unei grile de punctaj. Conform aceluiași regulament, există șase criterii pe care membrii juriului le au în vedere pentru luarea deciziei: Contribuția proiectului de candidatură la strategia pe termen lung a orașului, Dimensiunea europeană a proiectului propus, Conținutul cultural și artistic, Capacitatea de implementare, Implicarea publicului și Managementul propus pentru proiect. În caz de balotaj, regulamentul competiției prevede, de asemenea, faptul că președintele juriului are dreptul la „un al doilea vot”, care îi permite astfel să ia decizia finală. În 21 octombrie 2016, Comisia Europeană a publicat pe site-ul său raportul final al juriului privind competiția din România. Acest raport este, comparativ cu cele precedente, mai detaliat, propunând orașelor candidate o listă de aprecieri pozitive și de observații care pot fi folosite pentru îmbunătățirea proiectelor din dosarele de candidatură. În premieră în istoria Capitalelor Europene ale Culturii, juriul a făcut publică numărătoarea voturilor. Tot în premieră, două orașe candidate (Timișoara și Cluj-Napoca) au fost la egalitate după două sesiuni de vot, iar președintele juriului a decis, în baza unui articol din regulamentul de concurs, să-și folosească „cel de al doilea vot” pentru a desemna câștigătorul competiției”, a menționat echipa care s-a ocupat de candidatura Clujului.

Asociația a mai prezentat câteva citate din raportul juriului privind punctele tari ale dosarului Clujului dar și cele slabe.

„Iată cum sumarizează juriul european, în raportul final, candidatura orașului Cluj-Napoca: „Juriul apreciază dosarul de candidatură ca fiind unul solid și îmbunătățit față de versiunea sa anterioară. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine explorată, cu mai multe componente inovatoare. Proiectul de candidatură este în rezonanță cu strategia culturală locală și pune bazele unei noi etape post-2021. Absența unei strategii culturale post-2021 este o slăbiciune. Capitalele Europene ale Culturii nu cuprind întotdeauna întregul scop al unei strategii culturale. Academia Schimbării și proiectul Culturepreneurs pot să constituie o puternică moștenire profesională pentru oraș. Criteriile de sprijin (gestionarea și conducerea) au fost gândite sănătos”. Alte elemente din dosarul de candidatură apreciate pozitiv de către juriul european au fost conceptul „East of West”, inițiativele de a conecta mai bine sectorul cultural cu alte sectoare, sprijinul din partea administrației și a mediului politic local, proiectul Jivipen și abordarea temei roma, proiectele care privesc industriile culturale și creative, inițiativa de a crea o rețea europeană a orașelor candidate, proiectul Art and Happiness, proiectele de tineret și misiunea asumată de a-i angaja pe cetățeni în proiect. La capitolul „aspecte de îmbunătățit”, juriul a menționat lipsa unei strategii culturale post-2021 în oraș, ponderea prea mare a Centrului European de Artă Contemporană în programul artistic, prea puține proiecte care vizează dezvoltarea urbană, inconsistențe ale programului cultural și artistic”, mai arată Asociația Cluj-Napoca 2021.

Raportul final al juriului care a desemnat Timișoara drept Capitală Culturală Europeană – 2021 în defavoarea altor trei orașe din România calificate în finală, printre care și Clujul, a fost definitivat și a fost publicat de Comisia Europeană în 21 octombrie. Timișoara a fost îndrăzneață, în schimb aplicația Clujului a fost comodă, iar proiectul principal de infrastructură în jurul căruia s-a concentrat, Centrul Contemporan de Artă, nu este cel mai convingător și potrivit pentru a transforma orașul într-un lider la nivel European la capitolul arte vizuale, mai ales că n-a mai fost atât de puternic abordat în conexiune cu industria cinematografică, așa cum s-a dorit inițial. Nici proiectul privind Someșul nu a fost suficient pentru a susține dezvoltarea orașului. Chiar s-a remarcat lipsuri la capitolul proiecte de dezvoltare urbană. Acestea sunt câteva dintre concluziile celor 12 experți care au dat titlul european Timișoarei.

AICI DETALII:

Am avut o aplicație atent echilibrată care să nu genereze supărări. De aceea am pierdut Capitala Culturală Europeană

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare