Raportul final al juriului care a desemnat Timișoara drept Capitală Culturală Europeană – 2021 în defavoarea altor trei orașe din România calificate în finală, printre care și Clujul, a fost definitivat și a fost publicat de Comisia Europeană. Timișoara a fost îndrăzneață, în schimb aplicația Clujului a fost comodă, iar proiectul principal de infrastructură în jurul căruia s-a concentrat, Centrul Contemporan de Artă, nu este cel mai convingător și potrivit pentru a transforma orașul într-un lider la nivel European la capitolul arte vizuale. Nici proiectul privind Someșul nu a fost suficient pentru a susține dezvoltarea orașului. Chiar s-a remarcat lipsuri la capitolul proiecte de dezvoltare urbană. Acestea sunt câteva dintre concluziile celor 12 experți care au dat titlul european Timișoarei.
Dimensiunea europeană din dosarul de candidatură al Clujul a fost apreciată și salutată, în schimb, juriul a considerat că orașul n-a avut o aplicație suficient de curajoasă în asumarea comunitară și a relației acesteia cu dezvoltarea urbană. A marșat prea mult pe Centrul de Artă Contemporană și a neglijat problemele sociale ale orașului. Juriul a considerat că Bucureștiul a vorbit liber de neoliberalism, Timișoara de problemele minorităților sexuale (comunitatea LGBT), iar în schimb Clujul a „ascuns” printre rânduri acestea teme pentru a nu supăra bisericile, naționaliștii sau oamenii bogați din comunitate. Adică am spus lucruri, dar nu ni le-am asumat foarte curajos și direct pentru a nu stârni valuri în comunitate. Așa cum s-a spus în 16 septembrie după ce Clujul a pierdut titlul, plăcuțele au tras dosarul în jos. Abordarea problemelor comunității de romi a tras dosarul în sus, dar nu îndeajuns, după cum a arătat juriul și în raportul final, proiectele pentru romi primind aprecierea acestuia.
N-am avut strategie după 2021
Pe scurt, am avut o aplicație atent echilibrată, asumabilă de politic făcută în așa fel încât să nu provoace supărări în comunitatea clujeană. De semenea, abordarea candidaturii sub raportul sloganului e foarte greu de marketat la nivelul audienței locale și internaționale. Vorbim de cele trei concepte: estul vestului, redefinirea Europei și Servus, despre care juriul spune că nu vor genera un mesaj unitar pe care audiența îl va înțelege. „Juriul a simțit că aplicația a fost puternică și îmbunătățită față de faza de preselecție. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine exploatată cu câteva idei inovative. Programul a fost consistent în privința strategiei curentului cultural și a pus bazele unei schimbări pentru 2021. Absența unei strategii dincolo de Capitală Culturală Europeană a fost un punct slab. Titlul de Capitală Culturală Europeană nu acoperă în totalitate scopul unei strategii culturale. Academia Schimbării și Antreprenorii Culturali ar trebui să ofere o moștenire profesională puternică orașului. Criteriile de sprijin (management și conducere) au fost corecte”, a sintetizat juriul motivele pentru care Clujul nu a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
Clujul vrea să continuie aplicarea programului de Capitală Culturală, chiar și fără titlu
Trebuie amintit că, după ce orașul a pierdut titlul, oficialii primăriei și județului au anunțat că doresc să implementeze programul cultural al orașului, chiar și fără titlu și că au adresat chiar o invitație președintelui Florin Morosanu și directorului Ștefan Teișanu pentru ca aceștia să continue implementarea proiectului cu care Clujul a candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană.
AICI DETALII:
După câteva zile de la anunțul făcut de primarul Boc și președintele Alin Tișe, și Asociația Cluj-Napoca 2021 (structura înființată să se ocupe de candidatura Clujului) a făcut un comunicat de presă în care a anunțat că “administrația și comunitatea clujeană au decis să implementeze programul cultural cu care
Cluj-Napoca a candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021″ și că implementarea va începe anul viitor și va fi terminată în 2020, “având scopul de a duce mai departe proiectele din programul „East of West”, la care au lucrat, vreme de șase ani, sute de reprezentanți ai tuturor sectoarelor și comunităților orașului, precum și specialiști din România și de peste hotare”. În respectivul comunicat de presă a fost și o declarație a directorului asociației, Ștefan Teișanu care spune că până la finalul acestui an vor face, împreună cu partenerii, o analiză a programării culturale inițiale și vor reface planul detaliat pentru implementare. „Alegem un nou nume și avem anul 2020 ca orizont de timp: vrem ca atunci proiectele din program să fie funcționale, unele urmând să intre în implementare chiar din 2017. Clujul a lucrat timp de șase ani la un plan cultural care nu se poate pierde. În jurul lui vom construi un nou proiect pentru oraș și suntem încrezători că acesta va deveni un bun studiu de caz privind abordarea acestei competiții în Europa”, mai conținea respectiva declarație.
Nu ne-am asumat pierderea titlului
Echipa care a lucrat la dosarul de candidatură al Clujului nu și-a asumat public eșecul. Ba, mai mult, din cadrul echipei s-a comunicat către spațiul public ideea că orașului i s-a furat titlul pe mâna ministrului Culturii ai cărui consilieri au lucrat la strategia Timișoarei pentru titlu. Pe scurt, Clujul a avut toate ingredientele să câștige, dar a fost nedreptățit. Cu toate acestea, orașul nu și-a asumat o contestație oficială sau un punct de vedere în acest sens. În schimb, raportul final al Juriului spune că orașul nu a avut o aplicație convingătoare, mai ales pe partea de rezolvare a problemelor sociale reale ale orașului, prin cultură.
În vara aceasta, în momentul în care echipa Asociației Cluj-Napoca 2021 a prezentat Consiliul Local varianta finală a aplicației, directorul Teișanu a spus că, după etapa de preselecție, aceasta a fost schimbată în proporție de 70%.
CE SPUNE RAPORTUL privind dosarul de cadidatură al Clujului:
Context
„Oferta Clujulului s-a centrat pe trei direcții: să lege comunitățile din oraș (dualitate români-maghiari, romii segregați), să devină un oraș model la nivel European în sectorul cultural și de artă și să genereze dezvoltare urbană prin cultură. Orașul are 80.000 de studenți și 12 universități. În ultimii ani s-a schimbat viața culturală a orașului și a crescut audiența și numărul evenimentelor culturale (2 milioane de participanți, 2000 de evenimente – anual). Principalele 45 de instituții culturale al Clujului au avut o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de euro în 2015. Titlul de Capitală Culturală Europeană este văzut de Cluj ca o piatră de temelie a strategiei orașului și va reuși să abordeze „răni deschise” ale orașului cum ar fi segregarea romilor forțați să traiască pe rampa de gunoi a orașului. Conceptul este „estul vestului”, cu trei direcții (cultura inspiră, conectează și lucrează) sintetizate prin platforma Academia deschisă a schimbării.
Strategia Culturală
Strategia de dezvoltare a Clujului a fost aprobată în 2013 pentru 2014-2021. Cultura ocupă două capitole din aceasta și este văzută ca o valoare transversală. Ca dovadă a implementării acestei strategii, bugetul pentru cultură a crescut de la 1,26 milioane euro în 2013, la 3,05 milioane euro în 2016. În faza de preselecție acestea aspecte au fost apreciate. S-a notat că titlul de Capitală Culturală Europeană vine într-o perioadă de tranziție de la strategia de dezvoltare curentă la următoarea, care va fi elaborată în 2020. Acest lucru este o oportunitate de a asista direcția de schimbare a orașului în diferite domenii, incluzând cultura într-un context social și de dezvoltare a industriilor creative.
Cu toate acestea, nu există o strategie post Capitală Culturală Europeană. Au fost apreciate mai multe idei de proiecte care au potențial de a dezvolta relații pe termen lung între sectorul cultural și alte sectoare. Printre acestea se află proiectul pilot “Artă și Fericire”, care urmărește să poziționeze Cluj-Napoca ca centru regional de terapie prin artă. Aplicația a informat că există anual 2000 de absolvenți de industrii creative, dar nu sunt suficiente locuri de muncă pentru ei. Titlul european urmărește să dezvolte antreprenoriatul cultural.
Aplicația nu a convins asupra legăturilor cu dezvoltarea urbană dincolo de aspirațiile pe termen lung pentru a îmbunătăți mediul de-al lungul apei (proietctul Someșului – n.red.). Aplicația își menține viziunea pozitivă de la preselecții privind conceptul „estul-vestului”. S-au propus mai mulți parteneri internaționali decât în etapa de preselecție (450) și o serie de proiecte foarte bune selectate de la fostele capitale culturale europene. Câteva teme europene sunt, însă, de cercetat, după cum urmează: Holocaustul romilor, plăcuțele bilingve și intenția de a fi o Capitală Europeană verde. Sunt legături puternice cu alți candidați la titlu și este de salutat intenția de a forma o rețea a orașelor candidate. S-a remarcat colaborarea cu Baia-Mare și propunerea de a împărtăși strategia de comunicare cu celelalte două orașe care vor fi, de asemenea, Capitale Culturale în 2021.
Programul artistic
În faza de preselecție s-a considerat că mixul dintre conceptul “Est-Vest” și Redefinirea Europei poate fi o ancoră puternică a programului.
Cu toate acestea, în etapa finală, juriul nu a fost convins că abordarea principalelor provocări de la nivel european a fost la fel de puternic evidențiată ca în programul propus. Programul are puncte tari în a dezvolta industriile creative, antreprenorii culturali și platforma de creativitate socială. Asta a contribuit la impresia generală că se pune accent pronunțat pe implementare și proiectele care generează schimbare, însă
lipsește o viziune consistentă în ceea ce privește viziunea artistică și coerența.Programul artistic e orientat puternic, probabil prea mult în jurul centrului contemporan de artă. În faza de preselecție acesta a fost asociat cu industria cinematografică, dar nu a apărut și în programul final.
Juriul nu a fost convins că propunerea va face din Cluj-Napoca un oraș lider pe sectorul de arte vizuale. S-a mai apreciat parteneriatul cu Baia-Mare. S-au apreciat, de asemenea, proiectul „Jivipen”, concentrat pe comunitatea romă și abordarea internațională privind holocaustul și sclavia romilor. Juriul a considerat că programul artistic a fost bine structurat în mare,
dar are îndoieli asupra obiectivelor strategice declarate privind depășirea problemelor identificate ale comunităților paralele din oraș și integrarea lor într-o comunitate centrală, într-un Cluj unit.BugetJuriul a notat suportul politic puternic din partea primarului, orașul reafirmându-și suportul pentru candidatură, inclusiv cel financiar, în lunie iulie și august 2016.Juriul a apreciat consilidarea și extinderea la scară internaționale a Academiei Deschise a Schimbării, așa cum s-a recomandat.
Juriul a fost îngrijorat de calendarul foarte strâns pentru multe dintre proiectele propuse în program.AudiențăJuriul a apreciat implicarea locuitorilor în dezvoltarea programului,
dar strategia de dezvoltare a audienței nu este în totalitate aplicabilă așa cum ar fi de așteptat în faza finală. Aplicația a fost neclară în privința intenției de dezvoltare a Instituțiilor și Festivalurilor culturale existente (dincolo de programele de training) pentru a le duce la un nivel superior de audiență și evoluție.Juriul a simțit că proiectele pentru tineret au fost concepute cu intenția de a proteja moștenirea Capitalei Europene de Tineret din 2015.
Planurile pentru școli au fost mai puțin dezvoltate.
Management
Bugetul operațional a fost de 35 de milioane de euro din contribuții publice – primărie 15 milioane de euro, Guvern – 10 milioane de euro, Județ – 6 milioane de euro, alte municipalități -4 milioane de euro plus Premiul de Capitală, 1.5 milioane de euro și 2.5 milioane de euro din sectorul privat.
Intenția este ca 70% din buget să fie alocat costurilor programului, 16% sectorului de marketing și 14% pentru salarii și costuri administrative. Juriul a fost mulțumit de proiecția financiară, dar și de structura gândită pentru implementarea programului.
S-a remarcat lipsa unui Director artistic care să coordoneze echipa. Juriul a considerat că abordarea sloganelor pe trei direcții „Estul-Vestului”, “Redefinirea Europei” și „Servus” vor face pomovarea dificlă atât la nivel local cât și la nivel internațional”.
