Închide

David Cash, arhitect din Marea Britanie, în dialog la Cluj despre „inima” oraşului: cu centre comerciale, spaţii publice şi protejarea clădirilor-simbol

ActualitateDezvoltareEconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - oct. 23, 2016 0 454

Imagine cu „înainte”: o clădire – bloc, gri şi opacă. Urmează intervenţia, în care o bucată din miezul clădirii e „scobită”, scoasă afară, ca să lase loc unui atrium şi aşa totul se schimbă în interior, iar în imaginea de „După” şi exteriorul e modificat dramatic: a apărut o faţadă prietenoasă şi o clădire legată de împrejurimi. E doar una dintre imaginile cu care rămâi după o prezentare a arhitectului englez David Cash, preşedintele biroului britanic BDP. Apoi urmează proiectul Liverpool One – o arie imensă, cu clădiri noi şi altele renovate – despre reconversie în oraş. Şi câteva intervenţii care îţi trezesc nostalgii, despre cum într-un oraş o clădire-emblemă nu trebuie ascunsă. În niciun fel. Asta nu înseamnă doar grijă pentru cum construieşti în vecinătatea ei, ci atenţie pentru cum construieşti oriunde în oraş, în aşa fel încât să nu obturezi priveliştea înspre acel obiectiv – simbol. Într-un oraş în care, adesea, nu contează nici măcar regula corectei vecinătăţi, preocuparea pentru „silueta” oraşului pare de-a dreptul o sofisticată grijă pretenţioasă. Mai urmează, apoi, un proiect pentru o şcoală, dar nu e orice şcoală, ci una care aduce conceptul „the cool school” – şcoala cool, care să arate mai mult a club decât a instituţie sobră, pentru a o face mai atractivă pentru elevi. Şi apoi un al proiect vine cu imagini de spital cu holuri luminoase, decorat cu statui -jocuri la interior, cu vedere spre parc şi copaci, pentru a crea un mediu cu ceva prietenos pentru nişte copii atfel bolnavi şi necăjiţi.

dsc_3742

dsc_3741

dsc_3739

Mai multe proiecte AICI

Aşa că după prezentarea britanicului de la Architecture, conferinţă organizată de Libero Events la început de octombrie, l-am oprit pe David Cash pentru o discuţie despre oraşe.

 

Actualdecluj.ro: Să creezi oraşe ca locuri pentru oameni. Aceasta a fost tema prezentării dvs. Cum vi s-a părut, la primul contact, Clujul? E un oraş pentru oameni?

David Cash: Da, de fapt da. Văd că se întâmplă lucruri aici, e acum şi un festival în desfăşurare (în oraşul festivalier, n.red.). Despre asta e vorba. Oraşul e despre oameni care vor să vină aici, oraşele trebuie să fie locuri unde oamenii să vrea să vină. În UK sunt câteva locuri unde oamenii nu vor neaparat să fie.

De ce? Când nu mai vor să vină oamenii?

Există oraşe în care oamenii locuiau, de fapt, în afara oraşului: ziua veneau la muncă, seara plecau acasă în suburbii. Lucrurile s-au mai schimbat. Sunt acum tineri care trăiesc în centru, iar asta face ca oraşul să fie mai vibrant,e important să ai un mix de activităţi, de funcţiuni, mai ales cele de recreere.

Asta face, aşadar, ca un oraş să fie atractiv – mixul de activităţi?

Sunt multe lucruri care fac ca un oraş să fie unul în care e plăcut să trăieşti, iar aceste elemente constituie o parte din acele lucruri. Un alt exemplu poate fi dat dacă vorbim de funcţiunile din oraş. Când ai clădiri cum sunt marile centre comerciale care „se uită” doar spre interior, iar pe din afară sunt ziduri goale, asta rupe un oraş, îl face mai puţin penetrabil. Când lucram la Liverpool 1 (complex imobiliar din Liverpool care a presupus redesign şi reconversie, n.red.) am încercat să facem conexiuni ale centrului comercial cu zone de lângă. E important. Când vii în centru în Cluj, vezi o stradă şi vrei să mergi pe ea, zăreşti o curte – vrei să vezi ce e înăuntru.

Deci avem aşa ceva în Cluj, avem un astfel de oraş, cu conexiuni?

Aveţi, cred că da. Ce nu aveţi: mari centre comerciale noi în centru. Aveţi zone de cumpărături în afară sau în cartiere, ceea ce e ok, dar e şi un pericol. Unul dintre lucrurile pentru care oamenii vin în centru e tocmai ieşitul la cumpărături; dacă centrul comercial e în afara oraşului, oamenii merg acolo, nu mai vin în „inima” oraşului. E important ca Clujul să aibă noi investiţii comerciale în oraş, să atragă oamenii aici.

Despre ce fel de centre comerciale vorbim? Ce poţi să aduci în centrul unui oraş?

E uimitor ce poţi face. Genul de centre comerciale pe care probabil nu le-ai pune în centru sunt supermarketuri de mari dimensiuni, care au o amprentă mare la sol, care ocupă un lot mare de teren. Dar ai putea avea nevoie de  magazine universale (department store), pe câteva etaje, care nu au o mare amprentă la sol şi deţine un mix bun de magazine, unele de modă, în special. Dacă tinerii se uită la haine, la echipament sportiv se vor duce afară, nu vin în centru (în lipsă de ofertă). Un mall la periferie e o ameninţare pentru centru. Dacă un oraş cum e Clujul are mari mall-uri în afara oraşului, e important să dezvolte o ofertă puternică de comerţ şi în centru.

Adică e nevoie de un echilibru?

Trebuie. Cei din Manchester au construit un mare centru comercial în afara oraşului, dar e amplasat între Manchester şi Liverpool, aşa că mulţi locuitori din Liverpool mergeau acolo, iar centrul oraşului a devenit tot mai părăsit. Liverpool 1, dezvoltarea la care am lucrat noi, ocupă o zonă extinsă. Nu trebuie ca un centru comercial în oraş să fie atât de mare. Poate fi vorba de o conversie din clădiri existente sau de un mix între clădiri reconvertite şi unele noi. Nu trebuie să fie doar construcţii noi, dar ai nevoie de plan, de un masterplan pentru întreaga zonă ce ar aduce totul laolaltă.

Poţi face asta şi nu neaparat să cauţi un teren nou de construit, ceea ce poate fi greu într-un oraş compact; se pot face reconversii…

Sunt multe clădiri foarte frumoase în Cluj care au nevoie să fie renovate. Unele sunt renovate, altele au nevoie de astfel de intervenţii. Vor avea nevoie şi de funcţiuni noi. Cele de relaxare, de petrecere a timpului liber sunt foarte bune – restaurante, baruri. Vezi oameni venind în centru pentru astfel de activităţi. Dar ai nevoie şi de alte lucruri. În mod evident există şi funcţiuni culturale: cinema, teatru, ceea ce e grozav, şi funcţiuni rezidenţiale. Dar e nevoie şi de spaţii comerciale. Dacă vorbim de construcţii noi, cred că e important să alegi situl potrivit. Nu poţi să pui o astfel de clădire în cea mai sensibilă zonă a centrului istoric, dar trebuie să găseşti un loc aproape de centrul oraşului, aşa încât să ajuţi centrul istoric; fără să îl distrugi.

Cum construieşti într-un oraş cum e Clujul, un oraş cu clădiri istorice? Când vorbeaţi de proiectele din Liverpool menţionaţi cât de importantă a fost conservarea priveliştilor înspre obiective importante. Cum construieşti într-un centru istoric?

Construieşti cu mare grijă. Trebuie să ai grijă la spaţiul public. Investiţiile în spaţii publice, în străzi, în pieţe poate să îi stimuleze pe proprietarii clădirilor din zonă să investească la rândul lor, să renoveze imobilele. Dacă vrei să construieşti clădiri noi, e important să identifici obiectivele-cheie, clădirile importante pentru silueta oraşului. Există clădiri importante pentru Cluj: care au un turn, un dom, un element important. Trebuie să identifici acele puncte cheie de perspectivă, pentru ca atunci când apar clădiri noi acestea să încadreze priveliştea, nu să o blocheze. Asta e parte a procesului de realizarea a unui masterplan. Poţi găsi locuri mai puţin sensibile unde poţi pune clădiri noi, poţi identifica bucăţi de terenuri. Clădirile mari de retail se comportă într-un anume fel. Le numim „ancore”. E nevoie de un punct de atracţie major, care, prin natura sa, e mare. Când ai aşa ceva, vin şi locuri mai mici care apar pe lângă. Trebuie să ai ceva ce îi face pe oameni să vrea să vină.

Vorbiţi despre funcţiuni care atrag oameni. Cât de important e spaţiul public în tot acest proces, de a aduce dezvoltări noi în oraş?

Într-un centru de oraş calitatea clădirilor e foarte importantă, evident. Trebuie să ne uităm la ele, unele clădiri trebuie renovate. La fel de importante ca imobilele sunt însă şi spaţiile dintre ele. Acestea sunt locurile unde oamenii vor să fie, unde vor să stea. Dacă sunt locuri frumoase, atractive, locuri unde oamenii se simt bucuroşi, entuziasmaţi, unde vor să vină laolaltă atunci oraşul va fi unul de succes. Şi atunci va fi de succces şi pe plan comercial şi pe plan social. Totul e legat, nu e ceva simplu. Trebuie să pui totul laolată, ai nevoie şi de activitate, de comerţ.

Ajungem din nou la ideea de Masterplan. Nu pui, deci, orice vrei, oriunde vrei.

Nu e vorba doar de arhitectură în construcţia oraşului, e nevoie de un masterplan puternic care să aducă totul laolaltă. E nevoie de arhitecţi buni care să proiecteze clădirile, de specialişti în amenajări peisagere pentru spaţiile publice, de specialişti pentru iluminat. E nevoie de toate aceste lucruri ca să facă un întreg.

Sursa foto: BDP

Sursa foto: BDP

 

Cum se derulează acest proces în Marea Britanie? Există o competiţie, se ocupă administraţia publică de tot?

În Liverpool, pentru o perioadă îndelungată de timp, s-au întâmplat puţine lucruri. Alte oraşe au luat-o înainte, în timp ce Liverpool-ul avea probleme politice. Când Liverpool-ul s-a adunat avea deja de învăţat de la alte oraşe. Din fiecare dezvoltare nouă înveţi ceva. Poţi să te uiţi la o ţară ca Marea Britanie – am făcut lucruri bune acolo, dar şi rele; poţi să înveţi din lucrurile bune, dar şi din cele rele care nu au funcţionat. Liverpool a făcut asta. Trebuie să vezi ce funcţionează şi ce nu. Acum, cu internetul, cu social media e importantă construirea reputaţiilor oraşelor. E un lucru minunat.

Ajută internetul în profesia dvs? Ne ajută oraşele?

Cred că ne ţine atenţi la ceea ce se întâmplă, ne ţine „în gardă”. Comunicarea merge acum foarte repede, dacă faci o greşeală, se află imediat. Poţi fi în Cluj şi să ştii ce se întâmplă în New York, la Londra, în Liverpool. E minunat. Nu ai de ce să te temi. E puţin înspăimântător totuşi, că lucrurile se întâmplă atât de repede. Se schimbă multe lururi, iar asta te face să te întrebi şi cum se vor schimba obiceiurle oamenilor. De exemplu: se vor muta cumpărăturile online? Cred că nu. Oricât te uiţi la ceva online, trebuie să şi vezi produsul, să simţi, să probezi. Oamenii sunt sociabili, le place să se adune. Nu cred că mulţi vor dori să stea în faţa ecranului, să cumpere de acolo.

 

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare