Închide

Muzeul din Cluj „pierdut” de două ori pe „mâna” soției marelui poet Goga. Ce șanse are să-l recupereze pe Brâncuși și să fie salvat de autorități 

ActualitateAdministrațieCulturăTop News by Luminiţa Silea - oct. 29, 2016 1 1461

Cel mai spectaculos muzeul din Cluj, cel din Ciucea, unde e înmormântat fostul premier și poet Octavian Goga a ajuns, la final de 2015, printr-o decizie a instanței, din patrimoniul public în proprietatea moștenitorilor soției acestuia, Veturia, și aceasta înmormântată aici.

Toamna aceasta, Consiliul Județean Cluj a inițiat o nouă acțiune în instanță pentru a salva muzeul. Tot din pricina soției lui Goga, Clujul a ratat să aibă o lucrare realizată de marele sculptor Constantin Brâncuși și anume mausoleul în care sunt înmormântați soții Goga din incinta muzeului, spun oameni de cultură clujeni. Pe această parte, nici autoritățile, nici conducerea muzeului nu a mai întreprins nimic pentru a găsi schițele pe care Brâncuși le-ar fi făcut pentru respectivul monument.

Curtea de Apel București a pus capăt în 2015 unui proces vechi de câțiva ani în care moștenitorii soției lui Octavian Goga cereau anularea actului de donație către Statul Român privind domeniul de la Ciucea și deci intrarea acestuia în proprietatea moștenitorilor, dând câștig de cauză acestora. Consiliul Județean a formulat recurs, însă în octombrie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție l-a respins, moment la care județul s-a aflat în postura de a pierde muzeul din Ciucea.

AICI DETALII:

Pierdem Muzeul Ciucea: conacul ajunge la moștenitori

Suspansul continuă pentru castelul de la Ciucea: verdictul asupra proprietății s-a amânat până în toamnă

CJ Cluj atacă la Înalta Curte decizia prin care pierde Castelul Goga de la Ciucea

„Toama aceasta am formulat deja o nouă acțiune în instanță pentru a recâștiga Muzeul Goga de la Ciucea. Deși moștenitorii soției lui Goga, Veturia, au reușit anularea actului de donație prin care muzeul a ajuns în patrimoniul statului, testamentul acesteia este perfect valabil. Prin testament domeniul de la Ciucea a fost donat statului pentru a deveni muzeu. Pe aceste argumente am formulat noua acțiune și așteptăm termen de la Tribunalul Cluj, apoi procesul își va urma cursul”, au explicat juriștii Consiliului Județean Cluj. Directorul Muzeului, Ioana Lidia Ilea, speră ca domeniul să rămână public și muzeul să-și continue activitatea, mai ales că el a reușit în ultimii ani să atragă foarte mulți turiști. „Noi, neavând juriști, n-am participat efectiv la proces. Dar Consiliul Județean se ocupă de acțiunile în instanță. În 2015 am avut 16.000 de vizitatori, iar anul acesta este posibil să depășim cifra. La Noaptea Muzeelor am avut circa 600 de oameni care au venit la Ciucea într-o singură zi”, a spus Ilea.

Oameni de cultură din Cluj au afirmat în repetate rânduri că este inadmisibil ca județul să piardă de două ori, tot din pricina Veturiei Goga. Acum muzeul, dorit de moștenitorii acesteia, iar în trecut, un momentul făcut de Brâncuși, artist pe care soția lui Goga l-a curtat după moartea marelui poet și prim ministru al României, Octavian Goga, pentru a realiza la Ciucea un mausoleu funerar.

Muzeul Goga din Ciucea se întinde pe 2,8 hectare și are 9 clădiri în incintă, printre care și mausoleul unde sunt înmormântați soții Goga.

sursa foto: Muzeul Goga

Mausoleul de la Ciucea, sursa foto: Muzeul Goga

Despre povestea ratării lui Brâncuși și a unei creații ale sale la Ciucea, Muzeul amintește în prezentarea oficială, povestea cu Veturia și Brâncuși, însă nu a făcut niciun fel de demers pentru a descoperi dacă există schițe ale marelui sculptor în acest sens. „În vederea ridicării unui monument cât mai reprezentativ, văduva poetului se adreseaza în vara lui 1938 lui Constantin Brâncuși cu care se întâlneste la București, rugându-l să realizeze lucrarea. Sculptorul este de acord și îi sugerează Veturiei Goga să facă o piatra de mormânt dintr-o marmura verde, ca o flacară. Veturia acceptă ideea și îi trimite o scrisoare prin care îl roagă pe marele sculptor să vina la Ciucea să se apuce de lucru, sau, măcar, să trimită un plan arhitectural. Brâncuși răspunde prompt că întotdeauna a început și a terminat o lucrare cu dalta în mână și că, în consecință, nu îi trimite niciun plan. Veturia Goga nu are rabdare să aștepte și se adresează celui mai important arhitect al momentului, G.M. Cantacuzino care îi face planul mausoleului. Decorurile sunt proiectate de artista plastică Nora Steriade. Mausoleul este din marmură și mozaic si va fi ridicat de un meșter zidar maramureșean, Iosif Kuczka. Placarea cu mozaic a impunatorului edificiu este realizată manu propria de Veturia Goga. Tehnica de montare este bizantină, în șapă și apoi aplicată pe perete, iar la suprafețele curbe-piatră cu piatra. Pietricele colorate sunt aduse de firma Orsini din Italia și este mozaic de Murano. Vaduva poetului a lucrat aproape doua decenii la mausoleu”, se arată în prezentarea muzeului.

Directorul muzeului spune că instituția nu a făcut niciun fel de demers pentru a vedea dacă Brâncuși a făcut schițe pentru mausoleul de la Ciucea. „A rămas această poveste. Cred că Veturia Goga voia mai degrabă schițele și nu să-l aducă pe Brâncuși la Ciucea ca să realizeze mausoleul. Aici nu s-au înțeles și mausoleu a fost realizat de Veturia după planurile unui arhitect al epocii. Dacă există schițe sau dovezi, nu știm și nici nu ne-am ocupat de acest aspect”, a menționat Ilea.

sursa foto: Muzeul Goga

Veturia Goga, sursa foto: Muzeul Goga

Dintre oamenii de cultură din Cluj care au conoscut-o pe Veturia Goga (care a decedat în 1979 și este înmormântată la Ciucea în mausoleul făcut pentru Octavian Goga în incinta muzeului și la care a lucrat timp de 20 de ani), profesorul Constantin Cubleșan își amintește că a vâzut niște fotocopii după schițe cu monumentul pe care Brâncuși l-ar fi gândit pentru poetul Goga. „Pe vremuri (anii 60-70) stăteam la povești aici în Cluj, la Continental unde era o atmosferă boemă și era și foarte ieftin. O dată a venit și Petru Comărnescu și ne-a arărat niște fotocopii după niște schițe care ar fi fost făcute de Brâncuși pentru mausoleul lui Octavian Goga de la Ciucea. Nu știu ce s-a întâmplat cu ele. Petru Comărnescu a murit și, fiind singur, nu știu exact ce s-a întâmplat cu arhiva sa. Nu le-a publicat nicăieri. Am avut ocazia să o cunosc și pe Veturia Goga și să vorbim despre monument și Brâncuși. Am și făcut o evocare a acestui episod. Din pricina snobismului său, avem acum mozaic la Ciucea și nu o sculptură a lui Brâncuși. Niște desene există însă, eu le-am văzut. Nu am inventat această poveste. Ce s-a ales de ele, nu știu”, a explicat Cubleșan.

Mai jos, câteva rânduri despre ceea ce Veturia Goga i-ar fi povestit lui Constantin Cubleșan (la începutul anilor 70, când acesta a cunoscut-o personal, lucrând la o carte despre corespodența între aceasta și soțul său) despre contractarea lui Brâncuși pentru a realiza monumentul funerat al poetului Octavian Goga:

„Doamna Goga, care fusese o mare artistă, o excelentă cântăreață (Privighetoarea din Ardeal o alintau gazetele vieneze de dinaintea primului război mondial) era totuși o snoabă. Auzise că Brâncuși era o mare somnitate, un mare artist, un sculptor de renume și, fără să înțeleagă cum lucra acesta crezut că era strategic să-l angajeze pe cel mai mare sculptor român să conceapă mausoleul celui mai mare poet român. Așa se face că s-a interesat de el și se nimerise ca Brâncuși să se afle tocmai atunci la București- l-a căutat prin nu știm ce relații și când s-au întâlnit și s-au cunoscut sculptorul nu i-a făcut o impresie deosbită. „Atâta doar zicea oarecum consolator doamna Veturia. Că era cam țărănoi și asta m-a făcut să cred că se va apropia de substanța țărănească a operei lui Tavi.” Brâncuși n-ar fi zis nici da nici ba la prima ofertă a doamnei Veturia, cerându-i acesteia să-i povestească mai întâi cum arăta Ciucea, cum e locul unde vrea să se înalțe monumentul, care e ambianța și alte de astea care țineau de exterior, el neavând timpul necesar pentru a se deplasa la fața locului. Doamna prim-ministru i-a detaliat pe cât s-a priceput cât mai bine toată ambianța de basm sau de legendă a ținutului, cu dealurile, cu pădurile, cu munții, cu Crișul ce curge repezit spre pustă și așa mai departe, în vreme ce Brâncuși nu zicea nimic. Când s-a terminat întrevederea doamna Veturia l-a întrebat franc: „Ei, te angajezi?”, la care sculptorul a dat din cap oarecum evaziv, după care a propus o nouă întâlnire cam peste vreo 10 zile, când urma să prezinte câteva schițe, adică la ceea ce s-a gândit el, și dacă o să-i placă și o să-i convină vor stabili atunci condițiile efective de abordare a lucrării. „Da, așa e cel mai bine”, a zis doamna Goga, adăugându-mi mie. „Și bine am făcut că nu m-am avântat dintr-o dată pentru că să vezi cu ce mi-a venit Brâncuși la cea de-a doua întâlnire. Ce bine ar fi fost dacă doamna Goga sau altcineva ar fi păstrat schițele acelea pe care i le-a prezentat. Erau mai multe din care vreo două le avea Comărnescu, dar zicea că nu erau cele mai relevante. Celelalte…încerc să-mi imaginez după ceea ce povestea doamna Goga. Brâncuși s-a gândit că Goga era un mare poet național și deci trebuia făcut ceva în spirit național. „Așa că a propus să aducă de prin munți niște bolovani, niște stânci pe care să le ajusteze pe ici, pe colo, să le așeze cumva cum numai el știa, imaginând un fel de fântână și, alături, un fel de horn din care să iasă fum continuu, care să se prelingă dus de curenții văii Crișului, până departe în lume împrăștiind duhul poeziei lui Tavi… Ideea nu mi s-a părut rea, dar nu înțelegeam cum avea să arate fântâna și mai ales hornul, cuptorul acela sau ce o fi vrut el să fie sub care trebuia așezat în pământ trupul lui Tavi. Acela ar fi trebuit să fie mausoleul! Adică niște bolovani. Chiar dacă șlefuiți de Brâncuși, dar tot bolovani sunt,” zicea doamna Goga, căutând oarecum și scuze după ani de zile la refuzul ce-a urmat. Căci acum, în sinea sa, regreta că nu l-a lăsat pe Brâncuși să nu mai facă monumentul. Dar ea fusese intrigată de faptul că sculptorul nu-i spusese exact cum vedea să cioplească piatra, stânca ce trebuia așezată pe acel deal, pe locul unde se află actualul mausoleu, or ea nu vedea nimic concret în desenele pe care artistul i le-a explicat cam abstract (…) Neînțelegând mai nimic din ce voia Brâncuși, doamna Veturia a plecat de la a doua întâlnire cu artistul cerându-i de data aceasta ea păsuire, pentru a lua o decizie promițându-i că dacă se va hotărî pentru acel proiect îl va căuta, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată… (a venit războiul)”, fragment din textul „Brâncuși și Goga la Ciucea”, scris și publicat în mai multe reviste de Contantin Cubleșan.

sursa foto: Revista Orasul, nr.3 din 2006, imagine cu care Cublesan și-a ilustrat textul despre monumentul lui Goga

sursa foto: Revista Orasul, nr.3 din 2006, imagine cu care Cublesan și-a ilustrat textul despre mausoleul gândit de Brâncuși pentru poetul Goga

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare