Arhiva zilnicăMar 4, 2017

by -
0 267
Foto: Mircea REŞTEA

Pentru ce ies oamenii în piaţă? E întrebarea lansată de organizatorii protestului de duminică de la Cluj. Iniţial, temele anunţate pentru manifestarea de mâine erau susţinerea DNA şi depolitizarea instituţiilor. Dar organizatorii au nuanţat lucrurile: a susţine o instituţie poate fi echivalent cu “un cec în alb”, iar “depolitizara instituţiilor” e o temă prea generală. Aşa că au propus, pe pagina de eveniment, un sondaj prin care participanţii pot să îşi selecteze temele de nemulţumire. Primele rezultate arată că pe cei mai mulţi îi “doare” tema spitalelor – şi cer depolitizarea unităţilor sanitare. Asta în contextul în care în 2 martie tocmai a avut loc o dezbatere în Parlament pe tema Ordonanţei de Urgenţă 79, promovată în mandatul fostului ministru tehnocrat Vlad Voiculescu şi care promitea să aducă schimbări în acest sens în sistem. Ordonanţa a fost respinsă în Senat, în ianuarie, şi urmează votul din Camera Deputaţilor.

Titlul evenimentului lansat pe Facebook de gruparea Corupţia Ucide pentru protestul de la Cluj din 5 martie este: “Susţinem DNA. Vrem depolitizarea insituţiilor”. Ulterior, organizatorii au propus un sondaj de opinie printre cei interesaţi. “În urma unor discuţii, am ajuns ieri, un grup de protestatari din Cluj, la concluzia că a susţine o instituţie e ca şi cum ai da un cec în alb. Susţinem lupta anticoruptie, oriunde se dă pe bune. Meritele DNA-ului, în acest demers, sunt, desigur, de necontestat şi ne dorim ca pe viitor, cât mai multe instituţii să îşi vadă, în mod cât mai imparţial, de treaba”, susţin reprezentanţii mişcării Corupţia Ucide. Totuşi, protestatarii de la Cluj au vrut să clarifice lucrurile. Aşa că le-au cerut celor care vor să iasă în piaţă să  se exprime în funcţie de motivele pentru care decid să facă asta, duminică seara. “Vom adapta scopul protestului la rezultatele pollului, care se încheie mâine (duminică) la ora 12.00. Punctul 3 are legătura cu depolitizarea spitalelor. Ni se pare mai eficient să avem cereri punctuale, decât generale (depolitizarea instituţiilor). Aşa am reuşit şi cu ordonanţa 13 şi aşa putem reuşi în continuare, taxând punctual, abuz după abuz. Orice comentarii sunt binevenite. Nota: La punctele 3 ş 4, completare: adoptarea ordonanţelor, cu eventuale modificări ale unor articole, argumentate solid şi rezultate în urma dezbaterii avute în data de 2 martie în primul caz şi dezbaterii care va urma, în data de 8 martie, în cel de-al doilea caz”, spun realizatorii sondajului.

La cinci ore de la apel, 41 de persoane cer “adoptarea ordonanţei managerilor de spitale, OUG nr. 79/2016, care contine masuri anti-coruptie de baza”, 38 vor demisiile preşedinţilor de Camere din Parlament Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tariceanu, 35 de persoane au votat pentru “adoptarea OUG nr. 51/2016, care descurajează tăierile ilegale de padure” şi 29 cer demisia premierului Sorin Grindeanu.

poll
La manifestarea de la Cluj şi-au anunţat deocamdată prezenţa 123 de persoane (până sâmbătă, ora 17.00).

Pe tema celui mai votat punct din listă, citeşte şi:

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, despre ce rămâne după un mandat de șapte luni. “Oamenii nu mai sunt dispuşi să accepte orice, cred că asta se aplică şi în Sănătate şi în Justiţie și în alte domenii”

şi

Răspuns la votul din Senat. Petiţii în apărarea reformei din Sănătate: “Sistemul medical este la pământ”

Chemarea organizatorilor protestului:

“Dragi clujeni,

Reacționăm la noile semnale de limitare și subordonare a unor instituții. Politizarea și numirea în funcție după criterii și interese politice este unu dintre primele motive care ne-au scos în stradă. Dacă DNA nu ar fi cercetat maniera în care OUG 13 a fost adoptată, nu am fi aflat astăzi că ministerul pentru Relația cu Parlamentul oferise în primă fază un aviz negativ proiectului de modificare a codurilor penale, motiv pentru care ședința a fost amânată până la ora 21.00, pentru a fi redactat un nou aviz, de această dată pozitiv. Azi am aflat că DNA a trecut peste limite în anchetarea acestui dosar. Dar dacă nu era de competența acestei instituții, cine ar trebui să scoată la iveală aceste nereguli și de ce nu a făcut-o?”, se întrebă organizatorii evenimentului de protest. Menţionăm că Curtea Constitutionala a admis, luni, că exista un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public si Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea in acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu. Sunt anunţate proteste şi în alte oraşe din ţară, anunţă Hotnews.ro

by -
0 5446

CFR Cluj are toate șansele să devină din nou o forță în România. Vineri, conturile clubului au încasat nu mai puțin de 24 de milioane de lei, adică 5,3 milioane de euro.

Clubul a făcut deja o sumedenie de plăți din tabelul creditorilor, iar de luni va demara cu toată puterea întreg mecanismul ieșirii din insolvență.

Cele 5,3 milioane se adaugă milionului virat în urmă cu peste 2 săptămâni.

CFR va avea a obiectiv clar câștigarea tuturor trofeelor în campionatul următor.

Omul aflat în spatele tranzacției este Abris Lelbach, un milionar care a fost implicat și este și în prezent  la clubul Werder Bremen, din Germania. Potrivit gsp.ro, el are afaceri în industrie şi energie. Marian Băgăcean, cel care a ieșit public, susținând că e noul acționar majoritar, ar fi, de fapt, un simplu contabil al omului de afaceri din Germania.

Știre în curs de actualizare. Vom reveni cu amănunte!!!!

Foto: Gernot Groemer

Trăim într-o lume pe care bunicii noştri ar considera-o Science Fiction, zice pe scena Operei Maghiar din Cluj, în uniformă, Gernot Grömer, președintele Austrian Space Forum. E doctor în astrobiologie şi cercetător în domeniul explorării spațiului, a condus 12 misiuni de simulare a vieții pe Marte și coordonează programul prin care se construieşte primul costum spaţial cu care oamenii ar putea ajunge pe “planeta roşie”. Proiectul care presupune construirea costumului are, de altfel, propria pagină de Facebook: Princess Aouda. Grömer a venit în România pentru TedX Cluj și a povestit după prezentare pentru Actualdecluj.ro despre misiuni pe Marte, existențe extraterestre și despre ce înseamnă să faci “baie între stele”.

 

Sursa foto: TedX Cluj
Sursa foto: TedX Cluj

 

Toate acestea în contextul în care, la interval de câteva zile, am primit vești mari din (despre) spațiu: NASA a anunțat că s-a descoperit un sistem de 7 planete, de talia Pământului, care orbitează o stea pitică, iar SpaceX, compania lui Elon Musk, a anunţat recent că va duce doi cetățeni să înconjoare Luna la finele anului viitor.

Pe scena de la Cluj, exploratorul explica de ce vrem mereu să căutăm alte frontiere. Din acelaşi motiv pentru care exploratorii au vrut să rupă sigiliul de pe uşa mormântului lui Tutankhamon: pentru că mii de ani nimeni nu a ştiut ce e acolo. „Noi vom vedea mai adânc înspre ce e Universul. E ca şi cum intri într-o librărie cu cărţi pe care nu le-a mai văzut nimeni”, spune specialistul în astrobiologie.

Gromer își încheie prezentarea la TedX cu o referință la Marțianul, filmul lui Ridley Scott în care un astronaut rămâne izolat pe Marte, după o misiune. „Bring him home” – scria pe afișul filmului. Gromer are altă idee, pe care o postează la final de Ted-discurs: „Bring us there!”. Așa că întrebăm…

Actualdecluj.ro: Cât de real e „Marțianul”?

Gernot Grömer: Filmul a fost foarte bine documentat, trebuie să te uiţi foarte bine pentru greşeli tehnice, fiincă nu prea sunt, în afară de nişte intervenţii artistice. Când merg la film, merg pentru divertisment, nu ca să învăț fizică sau astronomie. Trebuie să accepţi că fimul e o interpretare artistică. Mie mi-a plăcut mult, sunt niște imagini minunate, iar felul în care au reprezentant planeta Marte e foarte realist. Sunt locuri unde ar putea arăta similar.

L-ați invidiat pe personajul lui Matt Damon, care a ajuns pe Marte?

Nu chiar. Mi-a plăcut filmul, dar am avut privilegiul de multe să fiu într-un costum în deşert, în misiuni de simulare. Am avut parte de ceea ce înseamnă Marte, știu ce înseamnă să fii în acest costum spațial – vizual, dar şi care e sentimentul visceral. [În astfel de misiuni] se recreează mediul exact, cu zgomot, miros specific, vizual. Nu eşti niciodată singur în costumul spaţial, ai echipa care te supervizează și funcţionează monitorizările biologice, ştiu foarte bine în ce stadiu sunt, iar echipa se uită peste umărul meu, la propriu – e o cameră HD pe umăr, care îmi asigură asistența. Nu eşti niciodată singur. Dacă te simţi singur, ceva e foarte în neregulă.

Povesteați în prezentare despre ce se poate întâmpla dacă, de pildă, îți scrântești glezna și riști să nu te mai poți deplasa, într-o astfel de expediție. Părea o situație similară cu experienţa filmului.

E ca şi când faci scufundări, în costum. Merg doi oameni. Și în astfel de misiuni mergem în echipă de doi, ca unul să poată să te aducă înapoi, în caz că se întâmplă ceva, să îți acorde asistență, să împarţi cu el aerul, energia, la nevoie.

 

Foto: Gernot Groemer
Foto: Gernot Groemer

 

La ce lucraţi acum? 

Ne pregătim pentru o misiune importantă în februarie anul viitor, mergem în Orientul Mijlociu. Nu putem spune încă unde exact, fiindcă suntem deocamtată înr-un proces de luare a deciziei. Cât despre misiune, aşteptăm nişte cercetări externe, iar acesta e un proces care va dura până în iunie. Apoi mergem pentru o lună, cu două costume spaţiale, cu vehicule marine, poate şi aeriene şi simulăm aspecte ale unei misiuni umane pe Marte. Analizăm mai multe ţări-candidate, pentru a identifica locul potrivit, negociem, am și o misiune de management. Uneori ajungi să petreci mai mult timp scriind e-mailuri decât atingând costumul spaţial. Voi conduce una din delegaţii din ţări-gazdă. În două săptămâni voi conduce prin deșert.

 

Foto: Gernot Groemer
Foto: Gernot Groemer

Aveți de coordonat, adică, și o parte de management.

Mergi pe „Marte”, dar sunt multe provocări lumeşti: licenţe, procese, chestiuni legale, controale vamale, protecția datelor de Proprietate Intelectuală. Trebuie să facem totul de la zero.

Cât de mare e echipa?

În momente de vârf, când facem misiuni, suntem cam 100 de oameni; avem 15 oameni în teren, la centrul de suport, avem echipele externe de cercetare. Avem în derulare, de obicei, între 15 și 20 de experimente, fiecare cu echipa sa, avem câteva centre de control ale misiunii secundare, care monitorizează experimentele – noi facem partea operațională, ei cercetările și trebuie să învățăm să lucrăm împreună, nu suntem doar austrieci.

Cum arată echipa, câte țări sunt implicate?

Se lucrează din alte centre, dar și la locații. Putem să externalizăm unele părţi ale proiectelor. De exemplu, componentele de roboţi la colegii din Polonia, avem o echipă în Noua Zeelandă, lucrăm pe fusuri orare diferite, ceea ce poate fi complicat uneori – avem teleconferinţe la ora 4 dimineața, dar asta este… E o Planetă mare, cu multe fusuri orare. Trebuie să înveţi să lucrezi cu culturi diferite de lucru. Ceea ce înseamnă să fii punctual, să fii de încredere diferă de la ţară la ţară, la fel și modul în care poți aborda o problemă. De pildă, în unele culturi nu e acceptabil să spui „ai făcut o greşeală”. Lucrul e centrat pe oameni, chiar şi când lucrezi cu roboţi.

Deci sunteţi conectat la uman, nu visaţi doar la viaţă extraterestră. Dar credeţi, dvs personal, că veţi găsi semne de viaţă? Suntem singuri în Univers?

Tu ce crezi?

Nu ştiu. Nu prea cred în filme S.F, nu cred neaparat în creaturi super inteligent,e dar tind să cred că într-o zi veţi găsi nişte urme de viaţă.

Aha, poate bacterii. E tot viaţă. Specia dominantă pe pământ e bacteria, nu omul. Sunt mai multe decât noi, sunt mai rezistente decât noi. Cred că dacă am fi singuri în Univers ar cam fi o destul de mare risipă de spațiu. Am găsit sute de exo-planete.

Ca săptămâna precedentă.

Da. E o chestie de timp până când vom găsi planete care au condiţii similare cu Pământul, care au oceane şi ape pe suprafaţă. Pasul următor va fi să căutăm semne speciale, chimice, ca să verificăm dacă există viaţă.

Dar dumneavoastră, personal, credeţi că veți găsi semne de viață? Din informațiile pe care le cunoaşteţi până acum, din experienţa de până acum.

Intuitiv, am sentimentul că e foarte posibil, dar nu am dreptul la o opinie. Vreau să pun o întrebare precisă şi să primesc un răspuns precis. În acest moment trebuie să spun că nu ştiu, dar sunt modalităţi să aflăm şi asta este exact ceea ce suntem obligați să facem.

De ce e importantă munca dvs pentru generaţiile viitoare? Şi cum pot aceste misiuni să ne îmbunătățească viața pe Pământ, acum?

Motivul pentru care vrem să mergem pe Marte e că Marte e planeta cea mai similară cu Pământul, din sistemul nostru solar. E cea mai bună șansă pe care o avem în acest moment să căutăm viață în afara Pământului. Aceste misiuni au beneficii și pe termen scurt. Nu plătim extratereștri, ci forță de muncă în High Tech, pe Pământ. În timpul călătoriei pe Marte vor fi folosite foarte multe tehnologii. De fapt, pot să vă garantez că și acum folosiți tehnologii spațiale în viața de zi cu zi: de la optimizarea combustiei mașinii, la sistemele GPS sau informarea din buletinul meteo. Spaţiul e deja parte a vieţii noastre de zi cu zi. Pe termen lung e despre așezare. Noi, ca specie, ne definim ca fiind cei care se uită dincolo de orizont, ca să explorăm noi zone unde putem trăi, noi surse de hrană. Cred că avem şanse bune ca să realizăm că devenim specii multi-planetare. Cei care se vor uita peste un secol la noi, se vor uita cum ne uitam noi la primii exploratori din Atarctica. Acum avem orașe mici în Antarctica și oamenii locuiesc chiar și acolo, în locuri multă vreme neexplorate.

 

Foto: Gernot Groemer
Foto: Gernot Groemer

 

De ce e important să ai un om pe Marte?

E o chestiune de eficienţă. E despre eficienţă şi capacitatea de a lua decizii pe loc. Mai e cel puţin încă un argument important: avem nevoie de o narațiune din perspectivă umană despre aceste călătorii. Toate marile călătorii din istorie, cele pe care ţi le aminteşti din şcoală, din copilărie, din cărțile bune pe care le-ai citit sunt despre fotografii, despre poveste. E ceva ce un robot nu va putea să facă.

Aveţi acest fel de cooporare în cadrul misiunilor și acum? 

Avem programe de artă în proiectele noastre, cu fotografi-videografi, avem programe și în misiuni. E vorba despre a spune povestea din alt unghi – acestea se adresează unui alt public, tinerilor, celor care nu sunt interesaţi de tehnologie, dar care poate sunt interesaţi de artă. E despre autenticitate. Arătăm că nu mai visăm la asta, ci chiar se întâmplă.

Aveți români în echipa internațional? E implicată România în vreun fel în aceste programe?

Avem un psiholog, o doamnă care e originară din România, dar locuieşte în Germania. Avem interacţiuni cu cei de la Agenția Spațială din România, lucrăm cu o avocată româncă.

Poate fi România parte a acestei poveşti globale?

Absolut. Şi ar trebui să fie. Nu trebuie să ne limităm la clasicele agenții spațiale, e un efort al tuturor, care include toate ţările şi oameni de peste tot. E important că România are multe de oferit.

Ce înseamnă asta?

Sunt resurse în termeni de tehnologie; am discutat și cu inginerii care lucrează în clusterul de inovare, sunt aici oameni care au cunoștințe de robotică, e resursă de tehnologie aici. Dacă aş avea un mesaj pentru cei din Cluj, pentru România, acesta e: consideră că ai putea să ai ceva ce e de interes pentru noi. În termeni de tehnologie, cunoştinţe, poate pentru o nouă perspectivă a poveștii. Poate fi ceva legat de Artă. Nu fiţi timizi! Spuneţi-ne cine sunteţi, trimiteţi un mail, spuneți-ne care e ideea voastră și răspundem. Nu lăsăm niciun email fără răspuns.

 

20170304_130057

 

Ne puteți povesti un moment extraordinar din cariera dumneavoastră, o experiență care v-a marcat?

Sunt mai multe astfel de momente, dintre acelea care îți formează biografia: să porţi prima oară costumul spaţial, prima experiență de impoderabilitate. Dar îmi amintesc de un moment special din prima misiune, în 2003 la o staţie de cercetare din Utah. După o fază de izolare de două săptămâni am avut privilegiul să facem o misiune de noapte. Era un întuneric complet și un cer de noapte dintr-o zonă fără poluare, fără lumini urbane. Poate ați trăit așa ceva, într-o vacanță. Față de o astfel de experiență obșnuită, atunci când porți un costum spațial diferența este că nu percepi stelele ca fiind departe, într-un loc în care nu le poţi atinge, ci îți sunt proiectate pe cască, sunt la câţiva centimetri distanță. E ca și cum faci baie în mijlocul stelelor. Ai sistem de menținere a vieții, ai radar, sunet. Și realizezi: totul e real, eşti în mijlocul acțiunii, acel moment îţi spune că eşti parte din ceva foarte mare, poate faci parte din cea mai mare călătorie a generaţiei tale. O ştiai în creier, dinainte, poate teoretic, dar într-un astfel de moment o simţi visceral.

În urmă cu câteva zile a venit descoperirea cu exoplanetele. Care va fi următoarea mare descoperire în ceea ce privește spațiul?

Deschidem frontiera spaţiului. Într-un fel în care spaţiul va fi deschis tuturor, vor fi zboruri private în spațiu, nanosateliți trimiși de universități. Va fi o democratizare a spaţiului. Asta ne permite nouă, organizațiilor mari, să facem un pas mai departe. În generaţia următoare, oamenii vor putea să îşi petreacă luna de miere pe o staţie orbitală, prin companii private. Noi putem face pasul următor: spre Lună, Marte, asteroizi şi chiar mai departe. Chiar cred că primul om care va păşi pe Marte e printre noi și misiunea va avea loc în 20-30 de ani.

 

Veniți peste 20 de ani la o conferință TedX. Ce aţi vrea să spuneţi în deschidere?
Am găsit viață!

 

Misiune. Credit foto Katja Zanella Kux
Misiune. Credit foto Katja Zanella Kux

 

Despre democratizarea spațiului:

Românca de la NASA, care lucrează la “democratizarea spațiului”: “Faptul că lucrez în programul spaţial mi-a oferit provocarea de a gândi despre Pământ ca fiind singura casă printre stele”

 

by -
0 43

Nouă fete din Haiti, Nepal, Etiopia, India, Egipt, Peru, Cambogia, Sierra Leone şi Afganistan luptă pentru a face educaţia disponibilă pentru femeile din comunitatea lor. O adolescentă din Pakistan militează pentru importanța educației și a includerii tuturor fetelor în școli şi ajunge o voce internaţională. Ele sunt fetele ale căror poveşti puteţi să le vedeţi şi la Cluj, în luna Mărţişorului, la iniţiativa comunităţii Lean in Cluj.


“În această lună dorim să punem focusul pe importanţa educaţiei în rândul fetelor, prin organizarea a două proiecţii de film ce prezintă poveştile inspiraţionale ale fetelor din jurul lumii care luptă pentru dreptul lor la educatţe.
Ne dorim ca prin puterea poveştilor să instigăm femeile din jurul nostru la dialog şi acţiune, demonstrând că atunci când primesc susţinere, femeile au puterea să transforme comunitatea în care trăiesc”, transmite Melania Galea, reprezentând Lean in Cluj. Intrarea la cele două proiecţii este gratuită.

 

Programul filmelor

Girl Rising – 7 Martie, ora 18:30, cinema Dac

Realizat de mult-premiatul regizor Richard E. Robbins, documentarul Girl Rising urmăreşte povestea a nouă fete din Haiti, Nepal, Etiopia, India, Egipt, Peru, Cambogia, Sierra Leone şi Afganistan în lupta pentru a face educaţia disponibilă pentru femeile din comunitatea lor.

He named me Malala – 8 Martie, ora 18:30, cinema Dacia

Malala Yousafzai este o adolescentă din Pakistan care militează pentru importanța educației și a includerii tuturor fetelor în școli şi ei îi este dedicată ziua de 8 Martie la cinema. Malala e co-fondatoarea unui program care finanțează educația la nivel mondial, iar activitatea ei i-a adus Premiul Nobel pentru Pace și a transformat-o într-o personalitate cu impact la nivel mondial.

by -
0 183

Început de primăvară cu noroc pentru procedura concursurilor la Cluj, după câţiva ani de mari lipsuri în acest sector. Vineri s-a lansat Concursul Internațional de Soluții Revitalizarea Zonei Parcului Etnografic ”Romulus Vuia” din Pădurea Hoia, din subordinea Consiliului Judeţean şi, în aceeaşi zi, arhitecții care au câștigat competiţia pentru Turnul Pompierilor au semnat contractul de proiectare pentru obiectivul deţinut de municipalitate. Față de suma anunțată ca premiu – 365.000 de lei – preţul a mai scăzut la negociere, ajungând la 304.000 de lei, potrivit proiectanţilor. Estimarea actuală a arhitectului care coordonează proiectul: proiectul pentru execuție ar putea fi predat în toamnă.

Contractul de proiectare cuprinde Studiul de Fezabilitate, Proiectul Tehnic, detalii de execuție, documentaţia pentru autorizaţia de construcție şi asistenţa tehnică pe perioada execuției, precizează Ovidiu Cîmpean, reprezentantul primăriei. Termenul: 6 luni. “Toate studiile necesare conform legii sunt cyprinse in contract, la fel şi proiectul pentru pietonalizarea străzii Tipografiei”, a menţionat acesta.
Proiectul câștigător prevede mai multe intervenţii pentru transformarea turnului: eliminarea întregii structuri de beton, crearea unei noi “coloane vertebrale” – un “miez” translucid, care lasă vizibile vârstele turnului, instalarea unui lift care face mult mai accesibil punctul de belvedere din vârf, iar sus se va instala “oglinda”, care îi va reflecta pe vizitatori, dar şi pe trecătorii de jos, din stradă. De asemenea, se pietonalizează strada Tipografiei.

Vlad Sebastian Rusu e autorul principal al proiectului declarat câştigător în competiția pentru Turnul Pompierilor. A lucrat la proiect alături de coautori: Anamaria Cornelia Olănescu, Anda Gheorghe, Octav Silviu Olănescu şi colaboratorii ingineri Ovidiu Rusu și Ludovic Kopenetz. 25 de echipe de arhitecți, ingineri și proiectanți s-au înscris în concursul organizat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca alături de Ordinul Arhitecților din România. Câștigătorul concursului a obținut premiul cel mare reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, care era iniţial anunţată la 365.823 RON. Pentru proiectul plasat pe locul doi premiu a fost de 22.00 de lei, iar pentru cel de-al treilea, de 13.000 RON.

Urmează, aşadar, ca arhitecţii să înceapă lucrul, însă numai după studii preliminare. “Din cauza faptului că avem de-a face cu o clădire existentă, cu foarte multe necunoscute şi cu o serie de studii preliminare care trebuie făcute, termenul din contract este unul estimativ. Am convenit cu primăria că vor fi nişte etape în funcţie de aceste studii preliminare. Noi sperăm ca în toamnă să predăm proiectul pentru execuţie”, ne-a explicat Vlad Rusu. Acesta a mai precizat că proiectarea propriu-zisă va începe abia după finalizarea studiului arheologic, care demarează în jurul datei de 15 martie. “Este nevoie de o autorizaţie pentru diagnostic arheologic de la Ministerul Culturii. Dacă nu se găsesc lucruri foarte valoroase din punct de vedere istoric şi arheologic, atunci putem detalia tehnic soluţia noastră câştigătoare, pentru a nu se impune alte cerinţe de conservare a unui eventual patrimoniu descoperit în pământ. Deci e un pic mai complicat cu termenele. Am preferat să facem acest studiu arheologic înainte de proiectare, pentru a nu avea surprize în timpul execuţiei, ceea ce ar fi însemnat să fim nevoiţi să schimbăm soluţiile tehnice”, a precizat Rusu.

Un interviu despre proiectul câştigător şi paşii următori, dar şi despre necesitatea concursurilor, despre Oraş şi oamenii săi:

Arhitectul premiat de arhitecți, despre oraș și oameni: “Ne plimbăm prin lume, vedem, observăm, ne place şi când ne întoarcem aici uităm totul şi ne întoarcem la aceleaşi vechi obiceiuri”

Mai multe informaţii despre proaspăt lansatul concurs pentru Muzeul Etnografic în formulă extinsă:

Când știm cum va arăta noul muzeu al satului din pădurea bântuită a Clujului

Locuințele economice sunt idealul oricărui proprietar. Economiile pot fi date de tipul de construcție, dar și de comportamentul locatarilor. Gesturile mici, precum alegerea pachetelor potrivite în cazul furnizorilor de utilități sau scoaterea din priză a electrocasnicelor care nu sunt folosite, sunt mult subestimate de către proprietari. Fiecare dintre aceștia pot participa în mod activ și zilnic la reducerea drastică a facturilor, prin gesturi mărunte dar de efect, scrie site-ul imopedia.ro.
asele noi pot fi construite de la bun început autosustenabile. Asta înseamnă că facturile sunt reduse la zero. Totuși, numărul celor care recurg la aceste tehnologii este încă atât de mic încât poate fi notat drept neglijabil. Pentru toți ceilalți, există soluții parțiale. Fiecare poate alege orice i se pare convenabil din multitudinea de strategii folosite la casele ecologice. Aceștia pot porni de la gesturile ample, de modernizare în punctele esențiale, cum ar fi transformarea acoperișului într-unul verde.

„Acoperișurile verzi sunt vitale în întreaga lumea, pentru a ne salva pe toți de la gradul ridicat de poluare cu care ne confruntăm. În întreaga lume au început să fie luate măsuri legale pentru a încuraja înverzirea acoperișurilor, chiar și în România s-a dat start unei asemenea campanii, începând cu marii retaileri care au ales să fac această schimbare”, explică Mihaela Manole, arhitect.

Energia solară și acoperișurile verzi sunt prima linie de apărare în fața facturilor mari.

În Germania, în doar câțiva ani de la implicarea autorităților în costrucția acoperișurilor verzi, numărul acestora a ajuns la 7% din totalul construcțiilor. În Elveția, procentul este de 12%, iar în Japonia se cere prin lege ca orice construcție mai mare de 900 mp să aibă o suprafață de 20% dedicată spațiului verde. În privința încălzirii, cea mai bună soluție ar fi apelarea la încălzire solară. Dar dacă proprietarii nu sunt pregătiîți încă să facă acest pas, se poate apela la panourile radiante. Acestea funcționează prin încălzirea corpurilor aflate în calea radiațiilor, și nu prin încălzirea aerului.

„Atunci când nu trebuie încălzit tot volumul camerei, așa cum se întâmplă în cazul sistemelor clasice de încălzire, fie vorba despre calorifer sau sobă, corpul resimte mai repede și mai plăcut căldura. Panourile radiante electrice pot fi folosite chiar împreună cu panourile solare, nu folosesc combustibil și nu există emisii”, continuă arhitectul.

Scoaterea din priză a aparatelor care nu sunt folosite este esențială

Performanța acestor panouri este recunoscută de experți, motiv pentru care ele pot fi achiziționate și prin programul Casa Verde. Un alt mare consumator este reprezentat de becurile incandescente. Acestea ar trebui înlocuite cu cele economice, de tip CFL sau LED. Prețul de achiziție este mai mare, dar consumul scade cu până la 80% iar timpul de viață este chiar mai mare decât în cazul becurilor folosite în mod tradițional.
Tot pentru a evita pierderile de energie electrică, toate aparaturile care nu sunt folosite ar trebui scoase din priză. Acest gest s-a dovedit a fi incomod pentru cei mai mulți proprietari, pentru care poate ar fi mai simplu să oprească totul dacă ar folosi întrerupătoare prin care pot deconecta totul printr-o singură mișcare. Și tot referitor la electricitate, mulți proprietari merg adesea pe contractul standard de furnizare de energie electrică, deși există mai multe modele cu prețuri diferențiate pe diverse paliere orare. Spre exemplu, noaptea este mult mai ieftin decât ziua sau în anumite zile ale săptămânii este mai ieftin decât în altele.