Închide

VIDEO Activiștii provoacă administrația la o competiție de surfing cu figiderul pe Someș/”Trebuie făcut ceva pentru că mii de oameni care se plimbă pe malurile modernizate văd cum curg deșeurile pe râu”

ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - feb. 27, 2024 0 139

După dezbateri, campanii, evenimente sau acțiuni de control, și amenzi, situația privind gunoiul de pe Someș este la fel. Recent, într-un video postat pe rețelele de socializare, clujenii arătau că Someșul a devenit cu adevărat navigabil și că în Cluj-Napoca au început să se plimbe frigiderele pe râu.
Videoul a alertat activiștii de mediu din oraș care au arătat că situația este cu adevărat dramatică și că trebuie făcut ceva, mai ales că mii de oameni se plimbă deja pe malurile Someșului, odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare.

(Figiderul care naviga pe Someș, sursprins de clujeni în 26 februarie)

„Someșul, în sfârșit, e navigabil! La primăvară am putea face cu toții o competiție de anvergură, dacă ne aducem, cu mic cu mare, frigiderele pentru surfing la râu! Lăsând gluma la o parte, trebuie făcut ceva pentru că mii de oameni care se plimbă văd deșeurile cum curg spre Cluj, iar din primăvară vor fi zeci de mii, mai ales în weekendurile însorite. Avem o soluție, ce-i drept, parțială, mai ales că autoritățile floreștene în particular, cele clujene în general, refuză să lucreze social cu ghetoul din Florești, unde ajung, ca în Pata Rât, o parte din deșeurile generate de șantierele din Florești. Diferența e că în Pata devin un munte de gunoaie, aici devine un râu de gunoaie, ambele tolerate în numele „dezvoltării”.
Soluția parțială e ca barajul de deșeuri plutitoare din Grigorescu, care se tot rupe, să fie mutat într-o zonă cu curgerea mai lină, ca să evite rupturile și unde e paznic care să alerteze dacă vine vreun deșeu plutitor mai mare sau vreun buștean. Paznicul e al companiei de apă, printr-un protocol între Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean / Compania de Apă poate păzi cu o cameră nu doar ce e după gard, ci și ce e după gard, la râu”, au arătat activiștii de la SOS Cluj.
Aceștia au mai arătat că, deși Primăria a anunțat și implementat o soluție în premieră (barajul de plutitori din zona podului din Grigorescu/Sun), aceasta nu funcționează în teren pentru că, periodic, Someșul este plin de peturi și gunoaie care plutesc pe râu. „Soluția e de a pune barajul plutitor la pragul de apă din dreptul Companiei de Apă, adânc în Florești. Paradoxal e că UAT Cluj-Napoca e până la acest prag de apă, unde apa, după prag, devine mai lină și cu risc mai mic de rupere a barajului. E și o zonă mai îndepărtată de Cluj-Napoca și se evită agresiunea vizuală mai ales când vedem sute de kg de deșeuri prinse de baraj. Cum digul din Grigorescu e mai vizitat de când cu amenajarea, relocarea se impune.
E păcat de zeci de milioane de euro investiți în amenajări la Someș și zeci de mii de oameni la plimbare să se uite la deșeurile care curg pe râu. Hai să rezolvăm probleme de bază și apoi să ne punem probleme estetice legate de amenajări ori cum organizăm mobilitatea sustenabilă la râu.
Sincer, o iau și ca pe un eșec personal. Nu e ca și cum nu aș fi făcut nu știu câte adrese pentru ca Floreștiul să aplice Legea Așezărilor Informale, pe care am co-inițiat-o, ori mai precis către Primăria Cluj-Napoca să fie reparat sau mutat barajul, dar senzația mea e că sunt în Ziua Cârtiței. Barajul e reparat, apoi se strică… Arată totuși și capacitatea administrativă a autorităților pentru că dacă nu poți ține întreg un baraj pentru deșeuri plutitoare, cum o să faci metrou, tuneluri pentru centuri ori alte proiecte complexe”, au mai arătat activiștii.
În cadrul dezbaterilor din decembrie 2023 a proiectului Pistei velo de-a lungul Someșului (detalii:Schimbare de abordare în proiectul pistei velo și pietonale de 75 de kilometri de-a lungul Someșului, între Gilău și Apahida/Dezbateri, studii și o echipă mărită față de cea de la licitație, înainte de aprobare studiului de feabilitate/Fără blocuri autorizate care să pună în pericol culoarul), din Gilău la Apahida, arhitectul Horațiu Răcașan (cel care a preluat realizarea noului PUG al comunei Gilău) a ridicat problema gunoiul de pe râu, arătând necesitatea unei colaborări cu Apele Române pentru ca gunoiul să nu mai “curgă” pe Someș. La întrebarea cine curăță Someșului, răspunsul celui care a coordonat dezbaterea, secretarul de stat din Ministerul Investițiilor, Ovidiu Cîmpean (fost director în Primăria Cluj), a fost tot Apele Române. Cîmpean a oferit asigurări cu privire la colaborarea bună cu instituția, chiar dacă la dezbatere nu a fost prezent niciun reprezentant al acesteia.
Ca o soluție pentru gunoiul de pe Someș, Primăria a montat, după cum a anunțat, în premieră în România, un baraj pentru plutitori, la intrarea Someșului în oraș. Mai mult, fiind vorba despre gunoiul care vine din amonte, Florești, Gilău, autoritățile locale și Apele Române aplică sancțiuni periodic pentru a arăta că problemele sunt ținute sub control. Primarul Emil Boc a arătat în repetate rânduri că administrațiile din amonte de Cluj-Napoca sunt responsabile.
(Emil Boc și Dan Tarcea s-au pozat chiar în 2019 cu barajul de plutitori)
vezi și:

Someșul are nevoie de un program anual de igienizare asumat de autoritățile locale din Cluj. Activiștii cer instituțiilor să nu închidă ochii la gunoiul de pe râu

Nici un comentariu

Scrie un comentariu