Închide

Someșul are nevoie de un program anual de igienizare asumat de autoritățile locale din Cluj. Activiștii cer instituțiilor să nu închidă ochii la gunoiul de pe râu

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - mart. 24, 2021 0 227

Mai multe organizații de mediu au lansat o nouă scrisoare deschisă către instituțiile clujene – Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Primăria Florești, Consiliul Județean Cluj, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj, Garda de Mediu – prin care se cere colaborarea instituțională între acestea pentru a curăța Someșul de gunoaie.

Deși societatea civilă a făcut nenumărare acțiuni de ingienizare la nivelul Someșului, în 2021, în 22 martie, Ziua Mondială a Apei, râul e plin de gunoaie pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, arată semnatarii. Așa că cele 12 organizații semnatare și cele 24 de persoane care au semnat Scrisoarea deschisă cer autorităților din Cluj-Napoca să trateze și Someșul „cu același interes cu care se tratează orice arteră de circulație din oraș”.

Concret, semnatarii au cerut amplasarea de coșuri de gunoi și pubele în zonele deja semnalate prin sesizări pe aplicația MyCluj cu cele mai multe deșeuri pentru a opri măcar o parte din acestea să ajungă în apă. Au arătat că Someșul are nevoie de un program general de igienizare totală a malurilor, atât în amonte, cât și în aval de Cluj-Napoca și au cerut autorităților să stea la masă ca să îl genereze la nivelul zonei metropolitane. În paralel s-a cerut și monitorizarea mai atentă a Someșului și a zonelor unde deja se obișnuiește să se arunce gunoi.”Pasul următor ar fi demararea unor întâlniri publice periodice pe tema curățirii râului prin intermediul cărora se pot pune bazele unui program. Planurile și concluziile acestor întâlniri pornite de către autorități ar trebui să fie făcute publice după fiecare astfel de întâlnire”, mai arată organizațiile non guvermentale și clujenii. 

„De ziua mondială a apei, 22 martie, am continuat un demers deja inițiat de către echipa Someș Delivery și anume cel de a ne asigura că vom face un pas mai aproape de procesul de igienizare
totală a culoarului râului Someșul mic (…) Motivația este justificată și măsurile sunt concrete. Pentru a ajunge la demersuri și proceduri mai este nevoie de cooperare inter-instituțională. Sperăm să găsim deschiderea spre o astfel de conlucrare pentru a începe discuții concrete pe măsuri, demersuri și proceduri care vor asigura ridicarea calității vieții celor care locuiesc de-a lungul râului Someșul mic”, a explicat arhitectul Marius Moga din cadrul inițiativei Someș Delivery demersul de a trimite o scrisoare autorităților din Cluj pe tema gunoiului de pe râul Someș.

De altfel, în scrisoarea deschisă se spune ceea ce s-a afirmat și în toate dezbaterile publice organizate în ultimii doi ani pe tema igienizării Someșului, că degeaba societatea civilă tot face sesizări și acțiuni dacă autoritățile din Cluj nu colaborează și nu își asumă un program anual  la nivel metropolitan pentru curățarea Someșului.

„În 14 martie 2021, cu ocazia Zilei Internaționale a Râurilor, am organizat în parteneriat cu Asociația Mai Mult Verde o plimbare pe malurile Someșului și am depus o serie de sesizări online cu locurile cele mai murdare. Anul trecut am realizat o campanie de igienizare în zona podului pietonal situat pe strada Fabricii de Zahăr și am semnalat necesitatea unei intervenții din partea autorităților în această zonă. Era nevoie de curățarea ei urgentă, dar mai ales era nevoie de montarea unor coșuri de gunoi și containere care să preia cel puțin o parte din deșeurile lăsate aici în mod ilegal. La aproape un an de la această acțiune, lipsa intervenției este vizibilă. În continuare, zona este folosită pentru a arunca deșeuri din construcții, PET-uri, dar și gunoi menajer, nu există nici un coș de gunoi sau pubele mai mari pentru cantitatea de gunoi care se adună constant, nu există panouri informative referitoare la interzicerea depozitării de gunoi în zonele respective, posibile sancțiuni sau mijloace de supraveghere”, se arată în scrisoare.

Activiștii au formulat patru puncte prin care propun soluții concrete pentru curățarea Someșului de gunoi. Semnatarii au cerut amplasarea de coșuri de gunoi și pubele în zonele deja semnalate prin sesizări pe aplicația MyCluj cu cele mai multe deșeuri pentru a opri măcar o parte din acestea să ajungă în apă. Au arătat că Someșul are nevoie de un program general de igienizare totală a malurilor, atât în amonte, cât și în aval de Cluj-Napoca și au cerut autorităților să stea la masă ca să îl genereze la nivelul zonei metropolitane. În paralel s-a cerut și monitorizarea mai atentă a Someșului și a zonelor unde deja se obișnuiește să se arunce gunoi.”Pasul următor ar fi demararea unor întâlniri publice periodice pe tema curățirii râului prin intermediul cărora se pot pune bazele unui program. Planurile și concluziile acestor întâlniri pornite de către autorități ar trebui să fie făcute publice după fiecare astfel de întâlnire”, mai arată organizațiile non guvermentale și clujenii.

 

Mai jos, SCRISOAREA DESCHISĂ:

 

Scrisoare deschisă către:
Primăria Municipiului Cluj-Napoca,
Primăria Florești,
Consiliul Județean Cluj,
Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa,
Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj,
Garda de Mediu
Luni, 22 martie 2021, Ziua Mondială a Apei
Someș Delivery e un proiect independent care provoacă și testează ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului Cluj-Napoca. De-a lungul anilor am încercat diverse metode prin care să facem orașul mai primitor, râul mai curat, malurile mai bine folosite. Știm că nu putem avea grijă de un râu fără să fim conștienți de drumul lui prin celelalte localități prin care trece până la noi sau fără să ne pese de localitățile pe care le va mai străbate. Din 2015 am făcut mai multe campanii de igienizare și conștientizare a importanței unui râu curat și ne-am alăturat altor inițiative similare, dar resursele umane și logistice ale unui mic ONG sunt foarte limitate! Anul acesta am decis să nu mai scormonim după gunoaie, descurajați de cât de multe sunt și cât de puțin putem strânge noi, un grup de voluntari implicați. Fiecare zonă igienizată de către voluntari a revenit la starea de dinainte în mai puțin de un an. Așa că am început să folosim metodele de semnalare a neregulilor, respectiv aplicațiile My Cluj și Trash Out.
În 14 martie 2021, cu ocazia Zilei Internaționale a Râurilor, am organizat în parteneriat cu Asociația Mai Mult Verde o plimbare pe malurile Someșului și am depus o serie de sesizări online cu locurile cele mai murdare. Anul trecut am realizat o campanie de igienizare în zona podului pietonal situat pe strada Fabricii de Zahăr și am semnalat necesitatea unei intervenții din partea autorităților în această zonă. Era nevoie de curățarea ei urgentă, dar mai ales era nevoie de montarea unor coșuri de gunoi și containere care să preia cel puțin o parte din deșeurile lăsate aici în mod ilegal. La aproape un an de la această acțiune, lipsa intervenției este vizibilă. În continuare, zona este folosită pentru a arunca deșeuri din construcții, PET-uri, dar și gunoi menajer, nu există nici un coș de gunoi sau pubele mai mari pentru cantitatea de gunoi care se adună constant, nu există panouri informative referitoare la interzicerea depozitării de gunoi în zonele respective, posibile sancțiuni sau mijloace de supraveghere.
Cele mai importante ape dulci din România sunt poluate cu microplastic – este principala concluzie a primului raport național privind prezența microplasticului în apele dulci din România, realizat de Asociația Act for Tomorrow și Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. În probele analizate, aceștia au identificat toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră. Principalele deșeuri din care provin sunt sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET și PP); din haine, folii și pungi. Plasticul constituie 90% din deșeurile produse de oameni și descoperite în mediul marin și ingerate de 386 de specii de pești.
Noi, semnatarii acestei scrisori, credem că acest lucru poate fi schimbat, dacă lucrăm împreună și constant pentru ape mai curate. Mai mult, un Someș curat ar trebui să devină prioritar pentru orice politică urbană locală. Credem că localitățile traversate de Someș au resurse umane și materiale pentru a oferi locuitorilor o calitate a vieții ridicată. ONG-urile semnatare și voluntarii pe care reușim să-i antrenăm în activitățile noastre pot sprijini acțiunile de amploare, dar resursele logistice, legislative și financiare sunt, în cele din urmă, la dispoziția autorităților!
Soluțiile nu sunt complicate și în cele mai multe cazuri pot funcționa cu măsuri mici sau corelare și coordonare administrativă. Așadar, noi, semnatarii acestei petiții cerem:

1. Curățarea apei și a malurilor – primul obiectiv poate fi atins prin măsuri cu eforturi minime: amplasarea de coșuri de gunoi și pubele în zonele deja semnalate prin sesizări pe aplicația MyCluj cu cele mai multe deșeuri pentru a opri măcar o parte din acestea să ajungă în apă. De asemenea, măsuri mai ample sunt necesare pentru demararea, pe baza experienței anterioare de conlucrare instituțională, a unui program general de igienizare totală a malurilor Someșului mic, pe tot parcursul acestuia (aval și amonte). Acest demers cere o conlucrare administrativă pe zona metropolitană și poate fi inițiat începând cu zonele cele mai afectate de deșeuri. Pentru aceasta, solicităm o mai mare transparență în acțiunile de igienizare întreprinse deja de fiecare instituție în parte și transmiterea unor date despre frecvența acestora sau cantitățile de deșeuri rezultate și tipul acestora.

2. Monitorizarea constantă a zonelor predispuse să devină gropi de gunoi ad-hoc, pe termen scurt printr-o monitorizarea mai atentă a zonelor în cauză prin mărirea capacității de intervenție prin supraveghere video și personal dedicat în cadrul jandarmeriei locale; creșterea considerabilă a amenzilor pentru deversarea ilegală a deșeurilor. Pe termen mediu și lung monitorizarea administrativă poate fi înlocuită prin amenajarea unor zone mai prietenoase cu cetățenii, a unei piste metropolitane de biciclete și alei pietonale ar intensifica circulația și astfel ar fi descurajate actele antiecologice și, mai mult, actele antisociale.

3. Montarea unei bariere pentru deșeuri și la ieșirea din oraș. Cea de la intrarea Someșului în Cluj nu e suficientă pentru că nu rezolvă problema gunoaielor existente deja pe maluri și în apă și nu face altceva decât să ducă gunoaiele din oraș către localitățile din aval, care nu au resursele să le gestioneze.

4. Coordonarea între autoritățile responsabile de igiena Someșului. Pentru a putea demara un proces amplu de curățenie cu efecte pe termen lung pe Someșul mic, e necesar, în primul rând, să recunoaștem valoarea inestimabilă a cadrului natural al culoarului Someș ca potențator al calității vieții în toate orașele pe care le străbate; rolul lui ca zonă amplă de recreere, loisir dar și rolul lui ca factor de echilibru micro-climatic și de reziliență urbană în fața schimbărilor climatice cu care ne confruntăm deja. Pornind de aici, rolul pur funcțional, cel de culoar hidro-energetic, pe care-l are acum Someșul mic nu este un factor motivator suficient pentru demararea unui proces amplu de igienizare totală. Orice conlucrare administrativă / instituțională trebuie să înceapă cu recunoașterea rolului complex al râului și nevoia urgentă de a-l readuce la nivelul așteptărilor tuturor. Tratarea Someșul cu același interes cu care se tratează orice arteră de circulație din oraș poate deveni o realitate cotidiană. Pasul următor ar fi demararea unor întâlniri publice periodice pe tema curățirii râului prin intermediul cărora se pot pune bazele unui program. Planurile și concluziile acestor întâlniri pornite de către autorități ar trebui să fie făcute publice după fiecare astfel de întâlnire.

Vă trimitem această scrisoare pentru a ne exprima speranța și interesul pentru un parteneriat eficient cu instituțiile responsabile. Solicităm o acțiune promptă din partea instituțiilor pe care le
reprezentați pentru curățarea malurilor și a râului. Acumularea de gunoaie sporește poluarea deja existentă a Someșului și reduce zi după zi calitatea vieții locuitorilor de pe tot parcursul său.
În speranța unei colaborări eficiente pentru un râu mai curat,

Asociația miniMASS
Asociația Mai Mult Verde
Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S.
Greenpeace România
Asociația Clujul Sustenabil
Fundația Cărturești, Street Delivery
Asociația Studenților Arhitecți Cluj
Declic
Umbrela Verde – inițiativă locală
Asociația Părinte în Florești
Asociația Cinegetică pentru Cercetarea Habitatelor – Valori Superioare
Federația Fabrica de Pensule
Daniela Iacoban
Vald Afrasiabi
Alexandra Chițu
Ioana Trușcan
Cristina Bodnărescu
Ramona Neamțu
Theia Golea
Oana Maria Surdu
Lucian Rad
Edmond Kreibik
Hembrik Timea Andrea
Adriana Măgerușan
Ștefania Robu
Andreea Bagita
Timea Papp
Dănuț Burac
Gia Andreica
Francisc Sebestean
Alexandra Preda-Stefan
Popel Mihai
Mihaila Crina
Apai Emese
Diana Truscan
Dora Mircea Radu

 

Sursă foto: Somesul Nostru – Facebook

Nici un comentariu

Scrie un comentariu