Închide

Studioul cinematografic de documentare din Clujul comunist despre care nu știe nimeni și cum au arătat Clujul chinezilor

IstorieTop News by Actual de Cluj - feb. 09, 2019 0 216

Nu mulți clujeni știu că la Cluj a existat în urmă cu câteva decenii un studio de turnare a filmelor – și întâmplarea face că puțină lume știa chiar și la acea vreme. Studioul era folosit în special pentru turnarea și montarea filmelor didactice.
Studioul – care era de fapt un laborator de cineficare – funcționa în subordinea universității „Victor Babeș” de atunci, actuala universitate „Babeș-Bolyai”, și avea 12 angajați, conduși de inginerul Anton Gligor: între aceștia regizori, operatori, operatori secunzi și chimiști de laborator – plus colaboratori: autori de scenarii sau consultanți științifici din rândurile profesorilor universităților clujene „Victor Babeș” și „Janos Bolyai” ori Institutul Politehnic, actuala Universitate Tehnică. Unul dintre aceste fime a fost difuzat în China și prezenta „diverse aspecte” cum le-ar numi presa acelei vremi din Raionul Cluj. Ziarul „Făclia” din 1959 relatează că filmul „a înfățișat o serie de realizări de seamă înregistrate în regiunea noastră pe tărâm sanitar, prezentând spectatorilor aspecte de la spitalul uzinelor „Herbak Janos”, „Casa copilului” și dispensarul întreprinderilor comuniste din Cluj, de la spitalele din Bistrița, Dej și Jibou, Policlinica din Turda, dispensarele din comunele Iclod, Feleac, Crasna etc”.
Un alt film documentar montat la acest studio din Cluj prezenta Delta Dunării, într-un proiect al profesorului universitar Eugen Pora, ori un documentar despre râul Someș, „filmându-se deocamdată pitoreștile împrejurimi ale izvoarelor Someșului Cald”. Și alte documentare se aflau în acel moment în execuție, după cum notează ziaristul Miron Vîlcov: un documentar despre peștera de la Șuncuiuș, un altul despre „împrejurimile Clujului” ori despre „măsurătorile hidrologice”.

Profesorul universitar Xantus Gabor de la Departamentul de Cinematografie al UBB spune că activitatea acestui studio de cineficare a continuat câteva decenii: „eu știu de o producție de care m-am ocupat personal și am salvat-o de la distrugere, în anii 70-71, despre prima expediție românească transafricană, din care făceau parte opt cercetători, în condiții destul de eroice, cu niște ARO-uri și microbuze Tudor Vladimirescu, cei de la Cineficare au realizat o peliculă pe care am găsit-o întâmplător, și împreună cu profesorul Nicolae Coman am salvat acest material cinematografic, o peliculă de 16mm care era pe o masă lângă un calorifer unde a stat 20 de ani, vă dați seama ce înseamnă pentru o peliculă să stea atâta vreme lângă o sursă de căldură; am restaurat-o la studioul Xantus Film, am făcut niște sacrificii destul de mari”. Această primă expediție transafricană românească a fost, de fapt, o expediție a clujenilor, concepută la Cluj de geneticianul Nicolae Coman, asistent universitar la Facultatea de Biologie de la UBB și de șeful laboratului de cineficare de atunci, Liviu Ungureanu, dar despre aceasta vom reveni într-un articol separat. Documentarul realizat de echipa laboratorului de cineficare de la Cluj are o durată de 50 de minute. Un fragment din acesta:

Nici un comentariu

Scrie un comentariu