Închide

Se pregătește noul Cluj. Care sunt ambițiile următorului PUG Cluj pentru care Primăria a pus la bătaie jumătate de milion de euro

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - ian. 15, 2020 0 2096

O firmă implicată în PUG-ul Bucureștiului, care a câștigat anul trecut și contractul pentru noul PUG al Craiovei vrea să actualizeze și regulile de construire din Cluj-Napoca, contract scos la licitație de Primărie pentru 2,5 milioane lei (peste 500.000 de euro) la final de 2019. Ambițiile pentru noul PUG al Clujului sunt extrem de mari, iar corecțiile necesare privind actuala documentație după care se joacă urbanistic în oraș sunt și mai mari. Cuvintele cheie pentru noul Cluj sunt: policentrizare, CUT selectiv, coeficient de biotop.

Licitația pentru reactualizarea PUG a fost lansată de Primărie în septembrie 2019, cu termen final pentru depunerea ofertelor data de 4 noiembrie. Contractul este evaluat la 2,5 milioane de lei, aproape dublu față de costurile achitate pentru actualul PUG. Durata contractului este estimată la 2 ani, iar criteriile de adjudecare implică prețul (40%) dar și specialiștii din echipă (60%).

Ofertant la procedură a fost Synergetics Corporation (leader de asociere) cu AV Transport Palnning și Panteia B.V. Synergetics Corporation e implicată în PUG-ul Bucureștiului, îl face pe cel nou din Craiova, dar se ocupă și de alte documentații de acest gen din țară (spre exemplu PUG-ul din Eforie).  Synergetics Corporation e deținută de Ilie Adrian Dumitru și de Claudiu Băjenaru. Societatea a avut și contracte de 1 milion de euro cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară pentru a face studii de eficientizare a rețelei feroviare. Contractul este în faza de evaluare/calificare tehnică a ofertei. AV Transport Planning e controlată de Adrian Vasile Vilcan, expert în domeniul de transporturi și cetățean olandez, iar Panteia B.V e o firmă din Olanda specializată în consultanță și studii de piață.

Vezi și: Se ajustează regulile de construire din oraș. Jumătate de milion de euro pus la bătaie de Primărie pentru reactualizarea Planului Urbanisc General al Clujului

PUG-ul Clujului a fost aprobat prin hotărâre de Consiliul Local în decembrie 2014, cu doar câteva zile înainte ca vechile reguli de construire aprobate în 1999 să mai poată fi legal prelungite. Actualul PUG expiră în 2024.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus pentru Actualdelcluj.ro că administrația locală a inițiat procedura de actualizare a PUG Cluj ca să existe destul timp pentru derularea contractului, dezbaterea propunerilor și obținerea avizelor.

„În tema care a stat la baza caietului de sarcini pentru licitație s-au făcut mai multe propuneri. Deocamdată licitația este în faza de evaluare a ofertelor depuse. De data aceasta vom avea destul timp să discutăm și să dezbatem, aceasta, desigur, după atribuirea contractului”, a explicat Tarcea.

Arhitectul Horațiu Răcășan de la biroul Raum, cel care s-a ocupat de tema de actualizare a PUG Cluj, spune că actualul PUG are multe lacune dar că pentru viitoarele reguli de construire în Cluj-Napoca s-au propus o serie de măsuri de reformare care să producă și rezultate.

„Cu cârpeală nu rezolvăm mare lucru. Tema este așa gândită încât să creeze premisele stingerii unor (multor) procese generate de actualul PUG. Asta, din prima. Se stimulează clădirile de calitate prin CUT selectiv, pe criterii gen BREAM, se deblochează dezvoltarea, se enunță axele, centrele, legăturile, oportunitățile, amenințările legate de dezvoltare, accesibilitate, mobilitate sau calitatea vieții”, a explicat Răcășan.

Potrivit arhitectului, cuvintele cheie pentru noul Cluj sunt: policentrizare, CUT stimulativ, coeficient de biotop.

În tema de actualizare a actualui PUG s-au definit zece obiective prioritare pentru dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca.

1. Decongestionarea traficului și accesibilizarea zonelor de interes prioritar ale municipiului

Măsuri prioritare de trafic ce vin în sprijinul dezvoltării municipiului Cluj-Napoca:

– realizarea centurii 1 (interioară);
-realizarea legăturii centurii 2 (exterioare) cu autostrada A3, în zona Ciurila;
-POLICENTRIZARE – realizarea de poli secundari la intersecția arterelor principale cu centura 1,
care să asigure dotările publice necesare, degrevând astfel centrul istoric de traficul suplimentar;
Acestea vor avea rol de nod intermodal, prevăzut cu parking-uri de mari dimensiuni, unități de
învățământ (creșă, grădiniță, învățământ clasele I-XII), servicii (comercial, bancar, hotelier, etc.),
dotări de sănătate, administrație locală, unități de alimentație publică, spații verzi de petrecere a
timpului liber atractive și dotări sportive și eventual rezidențial;


-folosirea infrastructurii căii ferate pentru implementarea unui tren metropolitan, precum și
alocarea terenurilor necesare pentru construirea sau reabilitarea stațiilor, amenajarea de parkinguri, etc.;
– alocarea resurselor de spațiu necesare pentru construirea metroului subteran
-interzicerea construirii de clădiri înalte (peste P+5) în centrul istoric sau în zona de rezervație
arhitecturală deoarece acestea generează trafic, conflicte și disfuncții;
– amenajarea de piste velo (inclusiv electrice) pe traseele care s-au dovedit a fi folosite intens sau
sunt necesare pentru degrevarea traficului;

2. Dezvoltare urbană coordonată orientată spre creșterea accesibilității pentru transportul public și cel nemotorizat, limitarea distanțelor de transport cu transportul motorizat personal, reducerea spațiului dedicat autoturismelor și realocarea spațiului rutier spre alte moduri de transport; reînnoirea și
îmbunătățirea calității zonelor urbane din zonele centrale cu scopul conectării eficiente la
transportul public și asigurarea ergonomicității mediului construit pentru alocarea transportului
nemotorizat ce contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. În acest sens se vor identifica
zonele subconstruite, cu accesibilitate facilă și echipate edilitar corespunzător pentru realizarea unor poli
de dezvoltare urbană, creștere economică și construire densă. Vor fi analizate în principal următoarele zone:
-Fosta zonă industrială situată între calea ferată la sud, Nadăș și Someș la nord și strada Fabricii la
est;
-Zona Selgros – Est;
– Cartierul Sopor – Est;
-Zona strada Borhanci intersecție cu strada Constantin Brâncuși – Sud-Est;
– Zona Calea Turzii intersecție cu strada Făgetului – Sud;
-Zona Fântâna Sf. Ioan, la intersecția Centurii Florești cu Drumul Sfântul Ioan – Sud-Vest;
– Zona Sun/Cora-capăt cartiere Grigorescu și Mănăștur – Vest;
-Zona Terapia-până în intersecția bulevardului Muncii cu strada Oașului – Nord;
Rolul acestor zone este de a prelua presiunea existentă pe centrul istoric și de a face loc unor
funcțiuni/dotări complementare, specifice uni pol regional de dezvoltare, care astăzi încă lipsesc în
municipiul Cluj-Napoca.

3. Cartiere ofertante prin creșterea calității vieții și asigurarea performanței clădirilor prin reglementări specifice care vizează:

– anveloparea termică a clădirilor și realizarea de fațade vegetate (grădini verticale), vezi
Coeficientul de biotop definit mai jos;


– reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile socialiste, ocupate la ora actuală de garaje și parcări,
prin amenajarea de spații verzi de petrecerea timpului liber și rezolvarea parcărilor fără a prejudicia
calitatea spațiului verde, eventual se poate lua în calcul și varianta amenajării spațiilor verzi
deasupra parcărilor;
– un nou peisaj urban;
– implementarea unor instrumente urbanistice specifice, care stimulează creșterea calității: CUT
stimulativ, Coeficient de Biotop;
– Definirea/delimitarea standardelor de performanță a clădirilor corespunzătoare diferitelor valori ale
CUT-ului stimulativ și Coeficientului de Biotop (vezi certificările BREAM, LEED, etc. sau noile
reglementări europene derivate din acestea);
– reglementarea unor indici urbanistici care sprijină dezvoltarea sustenabilă a municipiului și
creșterea calității vieții:

CUT-ul stimulativ este un instrument de încurajare pentru construirea de clădiri performante,
în spiritul secolului XXI. Acesta propune un raport de proporționalitate între gabaritul clădirii și
performanțele ei încă din faza de proiectare. Astfel o clădire performantă are un CUT mai mare,
iar o clădire neperformantă va avea un CUT mult mai mic chiar dacă sunt situate în aceeași
zonă (UTR) sau chiar în imediata vecinătate.
Cuantumul de variație (limite minime – maxime) al CUT-ului stimulativ aferent fiecărei unități
teritoriale de referință (UTR) va fi stabilit de elaboratorul PUG în acord cu beneficiarul, pe baza
analizelor urbanistice, economice, de trafic și a direcțiilor strategice de dezvoltare ale orașului.
Criteriile de performanță după care se calculează CUT-ul vor fi inspirate din criterii de tip
BREAM, LEED, etc. și țin cont de:
• performanța energetică a clădirii (inclusiv producerea/stocarea de energie regenerabilă);
• amprenta de carbon a clădirii și a activităților pe care le adăpostește;
• coeficientul de biotop;
• sănătatea locuirii;
• gestionarea apelor pluviale și a apelor gri;
• gestionarea deșeurilor.

 

4. Reglementări urbanistice fundamentate juridic care au risc redus de a fi anulate în justiției ulterior. Se va urmării rezolvarea plângerilor (inclusiv prealabile) existente și stingerea proceselor pe rol având ca subiect/obiect actualele reglementări din PUG-ul în vigoare.
5. Reanalizarea reglementărilor actuale (în special delimitarea lor) pentru zonele aflate în curs de urbanizare (UTR ULiu, ULid, etc. conform PUG în vigoare) cu scopul de a depăși blocajul în care se află aceste zone acum. Reglementarea amplasamentelor cu importanță strategică pentru municipiu, identificate în cadrul acestor zone, vor face obiectul unor Planuri Urbanistice Zonale realizate/coordonate de către Primăria Cluj-Napoca.
6. Compensări reglementate și normate pentru:
– extinderea rețelelor și echipamentelor edilitare pe terenuri publice/private realizate din grija
proprietarilor și care intră ulterior în proprietatea regiilor/societăților furnizoare de utilități;
–  extinderea tramei stradale, a spațiilor verzi sau alte echipamente urbane publice pe terenuri private.
7. Dezvoltarea sustenabilă a fondului locativ prin:
– Îmbunătățirea calității locuirii existente prin dotarea zonelor rezidențiale cu spații de agrement și
funcțiuni conexe locuirii (sănătate, educație, alimentație publică etc.);
-Îmbunătățirea calității medii a locuirii prin încurajarea dezvoltării de construcții de locuințe colective
eficiente energetic;
– Dezvoltarea de noi zone de locuit prin ocuparea rațională a terenului disponibil (a se evita alocarea de
suprafețe excesive destinate locuirii cu densitate scăzută);
– Elaborarea și implementarea unor politici publice de locuire pentru tineri inclusiv alocare de teren,
expropriere sau schimb;
– Asigurarea unor relații de circulație corespunzătoare (inclusiv velo și pietonale) pentru zonele
rezidențiale în curs de constituire;
– Asanarea urbană a zonelor cu locuire precară.
8. Ierarhizarea servituților de utilitate publică (prioritizarea investițiilor) în vederea realizării unui plan realist de implementare.
9. Construirea unei baze de date urbane și eficientizarea procedurilor de avizare și de autorizare a
construcțiilor și a documentațiilor de urbanism.
Pentru o planificare urbană eficientă este necesară construirea unei baze de date cu un grad mare de
acuratețe, în acest sens un prim pas ar fi:
– Demararea cadastrului general care va permite lămurirea situațiilor incerte, iar la final baza
topografică a municipiului Cluj-Napoca va fi clară și operabilă; În acest sens este necesară o
sectorizare la nivel de cvartal, pentru a grăbi întregul proces;
– Implementarea unui sistem GIS și popularea acestuia cu informații ar fi esențial. Cu privire la
popularea cu informații, acestea ar putea fi rezultatul muncii unei comisii de inventariere.
Eficientizarea procedurilor de avizare a documentațiilor de urbanism și autorizare a construcțiilor se
poate face prin implementarea unor platforme online operaționale de eliberare a Certificatelor de Urbanism și avizare. În acest sens este imperios necesar ca Planul Urbanistic General să fie elaborat în așa manieră încât informațiile să poată fi încărcate cu ușurință pe platforma online.
10.Dezvoltarea economică a municipiului Cluj-Napoca, poate fi susținută prin:
– Încurajarea activităților cu valoare adăugată ridicată, adaptate trendurilor economice globale, care
utilizează forță de muncă înalt calificată și asigură un nivel de salarizare peste medie, inclusiv prin
reconversia platformelor de tip brownfield;
– Sprijinirea atragerii de forță de muncă calificată din alte zone ale țării și din străinătate, prin adoptarea
unei politici coerente și sustenabile în domeniul locuirii la nivel local, dar și metropolitan;
– Consolidarea municipiului Cluj-Napoca ca un pol academic și științific cosmopolit, de importanță
europeană, cu accent pe dimensiunea sa multiculturală și de internaționalizare;
– Atragerea de investiții străine și susținerea inițiativelor antreprenorilor locali în domeniile cu potențial
competitiv ridicat, prin punerea la dispoziție de infrastructură și servicii suport pentru business;
– Valorificarea durabilă a resurselor turistice și notorietății de care se bucură municipiul Cluj-Napoca în
scopul dezvoltării sectorului turistic, cu accent pe nișele de piață cu potențial ridicat de creștere;
– Afirmarea Clujului ca un pol medical de excelență în context național și internațional, prin încurajarea
investițiilor publice și private în domeniul serviciilor de sănătate;
– Consolidarea rolului de hub de transport și logistic al Transilvaniei, prin încurajarea mobilității
mărfurilor atât pe cale terestră, cât și aeriană, dar și a funcțiunilor comerciale;
– Stimularea mobilității forței de muncă la nivelul teritoriul metropolitan;
– Consolidarea funcției de planificare strategică, teritorială și de implementare a proiectelor de
investițiilor publice, care să sporească atractivitatea municipiului și a zonei metropolitane pentru noi
investitori, locuitori, turiști și vizitatori;
– Încurajarea ocupării forței de muncă, cu accent pe formarea profesională continuă.
Măsuri propuse pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare din sfera economică:
– Reglementări urbanistice favorabile reconversiei funcționale a terenurilor de tip brownfield în vederea
găzduirii de noi funcțiuni adaptate noului profil economic al orașului (de ex. clădiri de birouri, spații
comerciale, funcțiuni mixte), cu precădere de-a lungul coridorului de cale ferată;
– Identificarea și reglementarea corespunzătoare a zonelor cu potențial pentru acomodarea de noi
clădiri de birouri;
– Elaborarea de masterplan-uri pentru zonele de dezvoltare rezidențială (de ex. Sopor, Lomb etc.), care
să prevină dezvoltarea haotică a acestora și prevederea de funcțiuni publice adecvate;
– Reglementarea urbanistică și dotarea corespunzătoare a zonei Lomb, în vederea acomodării proiectul
mini-orășelului dedicat cercetării și inovării (Cluj Innovation City);
– Asigurarea accesului corespunzător și reglementarea unor zone de extindere pentru parcurile
industriale din administrarea TETAROM, inclusiv conexiunile dintre municipiu și parcurile din Jucu și
Feleacu;
-Identificarea și reglementarea unor zone optime pentru dezvoltarea de funcțiuni turistice de agrement
(de ex. Aqua-park-uri, centre SPA, zone de evenimente în aer liber etc.);
– Reglementarea și dotarea corespunzătoare a unor zone optime pentru dezvoltarea de facilități
medicale private, precum și asigurarea conexiunilor optime dintre municipiu și Spitalul Regional de
Urgență din Florești;
– Identificarea și reglementarea zonelor optime pentru amenajarea de noi centre comerciale de mari
dimensiuni, de tip mall, hypermarket, magazin de bricolaj etc., dar și a unor spații dedicate logisticii de
mărfuri care să deservească întreaga regiune;
– Reglementarea extinderii Aeroportului Internațional Cluj-Napoca și a conexiunilor sale intermodale cu
municipiul și zona sa metropolitană;
– Stabilirea și reglementarea coridoarelor de trafic care să asigure navetismul forței de muncă între
localitățile din jur și zonele de dezvoltare economică ale municipiului;
  • author photo two

    Luminiţa Silea

    Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu

    Articole similare