Se îngroașă gluma: medicul de la Recuperare acuzat de luare de mită, trimis în judecată, acuzat de 15 acte materiale
ActualitateTop News by Mihai Prodan - ian. 03, 2020 0 1242
Medicul de la Spitalul de Recuperare din Cluj acuzat de luare de mită în formă continuată rămâne cu dosar penal și riscă închisoarea, după ce instanța Tribunalului Cluj a respins, luna trecută, excepțiile și cererile inculpatului.
Medicul Florin Răcășan e cercetat sub control judiciar pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată, după ce o vreme acesta s-a aflat în arest la domiciliu.
Tribunalul Cluj a respins excepțiile și cererile cu privire la obiectul camerei preliminare invocate de către inculpat. În consecinţă instanța a luat act de legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul 416/P/2019 emis în 4 octombrie de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj privindu-l pe inculpat. Răcășan e acuzat de nu mai puțin de 15 acte materiale de luare de mită. Instanța a dispus începerea judecăţii, urmând ca la rămânerea definitivă a prezentei, să se fixeze termen de judecată. Decizia a fost pronunţată în şedinţa camerei de consiliu în 3 decembrie, în lipsa participanţilor. Aceasta a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, care a judecat contestația în 30 decembrie și a respins-o ca nefondată.
Să precizăm că la momentul arestării preventive a mediului acesta era acuzat de un singur act material, o luare de mită în sumă de 200 de euro, pentru care a fost organizat și un flagrant. De la începerea urmăririi penale și până la trimiterea în judecată a medicului numărul actelor materiale a crescut la nu mai puțin de 15. actualdecluj.ro a solicitat instanței Tribunalului Cluj motivarea deciziei din decembrie, iar Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj rechizitoriul în acest dosar pentru a arăta și celelalte acte materiale de care e acuzat. Vom reveni cu aceste informații după ce vom primi documentele solicitate.
Amintim, actualdecluj.ro a obținut motivarea instanței în cazul arestării la domiciliu a unui reputat doctor de la Spitalul de Recuperare, Florin Mihai Răcășan, acuzat de luare de mită, unde se arată detalii privind infracțiunea de care e acuzat și circumstanțele în care acesta ar fi cerut mită, într-un caz – dar în dosar numărul acestora a crescut la 15. „Reprezentantul Ministerului Public (…) arată că au fost analizate circumstanţele personale ale inculpatului, fiind avute în vedere mediul din care provine inculpatul şi pregătirea profesională a acestuia, precum şi conduita pe parcursul urmăririi penale desfăşurată până la acest moment. Astfel, arată că toate aceste elemente au condus la formularea propunerii de luare a unei măsuri mai puţin severe, respectiv cea a arestului la domiciliu. În acest sens, arată că această măsură este necesară şi suficientă la acest moment procesual în vederea bunei desfăşurări a procesului penal în continuare şi pentru împiedicarea săvârşirii unor acte similare. De asemenea, arată că măsura este proporţională în raport cu jurisprudenţa naţională şi convenţională. Astfel, arată că susţinerea inculpatului conform căreia acea sumă de bani i-a fost remisă în semn de recunoştinţă de la aparţinătorii persoanei operate, este neverosimilă întrucât ar fi inexplicabilă devoalarea unui asemenea comportament ilicit de către denunţător în condiţiile în care ar fi fost mulţumit de actul medical prestat şi de conduita funcţionarului public. De asemenea, solicită a se avea în vedere modalitatea în care martorul denunţător şi inculpatul au interacţionat pentru câteva minute, în această dimineaţă, cu ocazia organizării activităţii de prindere în flagrant. Astfel, arată că denunţătorul a fost întâmpinat de către inculpat, anterior remiterii sumei de bani, cu expresia „Când rezolvai? În august?” Prin urmare, apreciază că această expresie subliniază că între cele două părţi a fost încheiată, cel puţin verbal, o înţelegere anterioară cu privire la acea sumă de bani. Astfel, arată că denunţătorul a numărat banii, în mod neechivoc, în faţa inculpatului şi ulterior i-a băgat în buzunarul acestuia, inculpatul neavând nici un fel de reacţie de adversitate sau de surprindere la un asemenea gest. Prin urmare, acesta a avut reprezentarea clară, la acel moment, a faptului că fapta sa constituie infracţiunea de luare de mită. Totodată, mai arată că această conduită a inculpatului surprinsă în flagrant nu a fost una episodică, cele două părţi discutând atât anterior, cât şi ulterior acestui moment, inclusiv despre conduita terapeutică care urmează să fie parcursă de către pacient. Astfel, se denotă că între cele două părţi remiterea acestei sume de bani era discutată dinainte, fiind pretinsă şi acceptată de către inculpat chiar anterior acestui moment.
Prin urmare, toate aceste circumstanţe conturează suspiciunea rezonabilă că acuzaţia adusă inculpatului se circumscrie infracţiunii de luare de mită cu privire la cele două acte materiale, iar această acuzaţie, în raport cu circumstanţele comiterii faptei, justifică cel puţin la acest moment, luarea acestei măsuri.
De asemenea, având în vedere că s-au desfăşurat activităţi judiciare la respectiva unitate spitalicească, arată că toţi funcţionarii şi pacienţii din cadrul acesteia au perceput în mod direct aceste activităţi judiciare sau au aflat despre ele. Prin urmare, prezenţa inculpatului în continuare la locul de muncă, în condiţiile în care este acuzat de o asemenea faptă, determină, la acest moment, plasarea relaţiilor de serviciu sub o mare îndoială în raport cu standardul de profesionalism şi standardele de conduită internă, precum şi, în principal, percepţia în rândul opiniei publice că acest fenomen al corupţiei este prezent în continuare în acest mediu”.
Avocatul medicului a arătat că din înregistrarea existentă la dosar nu se înţelege, din conversaţia purtată, dacă prin folosirea acelei expresii arătată de Ministerul Public, părţile s-au referit la suma de bani remisă sau la o altă chestiune care vizează necesitatea unor mijloace logistice în vederea efectuării operaţiei, fiind posibilă oricare dintre aceste două variante. Prin urmare, arată că singura probă certă din dosar este declaraţia inculpatului prin care acesta a recunoscut că i s-a remis acea sumă de bani, fără a-i putea califica.
Procurorii au arătat că denunţătorul a sesizat faptul că a intrat în contact cu medicul R. F. M. pentru a efectua o intervenţie chirurgicală la genunchi fiului său. Acesta a fost internat la spital în februarie 2019 unde a fost operat de medic, iar după operaţie medicul i-a pretins denunţătorului suma de 200 euro, cu titlu de mită, bani pe care acesta din urmă i-a remis medicului, în biroul acestuia de la spital în ziua externării fiului său. Tot cu aceeaşi ocazie, denunţătorul a stabilit cu medicul efectuarea unei noi operaţii asupra copilului, pentru reconstrucţia ligamentelor de la genunchi, context în care medicul a pretins suma de 600 euro pentru ce-a de-a doua intervenţie care urma să aibă loc în imediata perioadă; în 1 iulie copilul a fost operat iar în 15 iulie medicul a fost surprins în flagrant după ce a primit suma de 600 euro, cu titlu de mită, de la martorul denunţător.
„Cu privire la probele administrate până în prezent, Tribunalul constată că declarația martorului denunțător și a fiului său converg în aceeași direcție, iar coroborate cu înregistrarea audio-video în mediu ambiental a discuției dintre medic și denunțător din data de 15 iulie în intervalul orar 08:30-08:34, precum și cu procesul-verbal de percheziție în cabinetul medicului de la spital, judecătorul nu are niciun dubiu că medicul a primit în mod ilicit o sumă în legătură cu un serviciu efectuat în virtutea atribuțiilor de serviciu și că anterior este posibil să mai fi primit o sumă de bani în aceași modalitate. Titlul sub care a primit aceaste sume (pretinsă anterior operației, recompensă dată ulterior operației ori contravaloarea vreunei achiziții oficiale) nu prezintă în această fază vreo importanță. Inculpatul a declarat că nu își amintește dacă anterior mai primise bani de la denunțător, și a recunoscut în fața organelor judiciare că a primit o sumă în ziua flagrantului, iar din înregistrarea vizionată rezultă că i-a luat din mâna denunțătorului și i-a pus în buzunar fără a schița vreun gest de refuz, fără a spune ceva contra oferirii acestor bani și fără a elibera vreo chitanță. Așadar, sunt probe suficiente din care rezultă suspiciunea rezonabilă că a fost comisă infracțiunea de luare de mită”, arată instanța.
„Corupția în sistemul de sănătate este considerată o vulnerabilitate la adresa securității naționale în sens extins, conform Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2015-2019. Inculpatul în cauză este medic cu o îndelungată experiență în profesie (30 de ani) și are o soție recent operată, dar ușurința cu care a acceptat banii este nescuzabilă, mai ales că salariile medicilor au fost mărite substanțial în ultimii doi ani. Lăsarea lui în libertate ar tulbura pe de o parte sistemul medical din care face parte (ar valida comportamentul ilicit al medicului), pe de altă parte ar afecta încrederea publicului în justiție (incapabilă să reacționeze la un flagel național care a cuprins multe din instituțiile și autoritățile statului). Se constată că la dosarul de urmărire penală se face mențiune de mai multe agende de lucru ale inculpatului și chiar plicuri cu bani găsite în acestea sau în cabinet, aspecte care trebuie lămurite de procuror fără a exista riscul ca inculpatul să interfereze cu ancheta în desfășurare”.
Citește și:
Flagrant la spital, în Cluj. Un medic renumit, arestat la domiciliu după ce a luat mită