Saga Palatului Banffy din Cluj-Napoca, retrocedat în mare parte după procese ce au durat decenii, continuă, asigură directorul Muzeului de Artă
Actualitate by Actual de Cluj - ian. 18, 2025 0 416
Saga Palatului Banffy din Cluj-Napoca, retrocedat în mare parte după procese ce au durat decenii, continuă – asigură directorul Muzeului de Artă, ce funcționează în palat de zeci de ani.
”Să nu vă închipuiți că saga Palatului Bánffy s-a încheiat”, asigură directorul Lucian Năstasă-Kovacs pe o rețea de socializare. ”Descendenții lui Nicolae Roșca își reglează mai departe mincinoasa „moștenire”! Va veni însă și vremea când vor plăti cu vârf și îndesat acest artificiu judiciar, așa cum au pățit-o și alții (inclusiv Iohannis)! Este un obicei al familiei să-și măsluiască biografiile. La ceea ce vă spuneam altă dată documentat despre Nicolae Roșca (denunțat cândva, printre altele, ca legionar), vă mai adaug acum doar câteva file din dosarul lui de „ilegalist” comunist (pe când umbla cu desaga plină de aur prin Cluj, fără ca Securitatea să știe de asta), că-i bine să joci la toate capetele. Și-a cumpărat declarațiile (nu în anii 50, nici în anii 60, ci ușor mai târziu, într-un context istoric binecunoscut al național-comunismului ceaușist), pentru că orice căpătuială este binevenită! Și ca să vă reamintesc documentul pe temeiul căruia un „vechi ilegalist” a devenit proprietarul palatului unui grof, iată și testamentul validat de justiția română, care pune în buzunarul nu știu cui milioane de euro! Și să mai crezi în Justiția de aici!? Sau despre cum te poți îmbogăți în România cu praful de pe tobă!”.
Palatul Bánffy din Cluj-Napoca, o emblemă a arhitecturii baroce din Europa Centrală, a fost retrocedat în proporție de trei sferturi moștenitorilor lui Nicolae Roșca, un negustor din Săliște, județul Sibiu. În anii 1940, Roșca a devenit proprietar al unei părți semnificative din palat, după ce l-a împrumutat pe Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy, care nu a reușit să-și achite datoriile și a oferit în schimb apartamente din clădire.
Procesul de revendicare a început în 1999, iar în 2013, Curtea de Apel Cluj a decis că statul român a preluat fără titlu imobilul și a dispus restituirea către moștenitorii familiei Bánffy. Decizia a fost executorie, dar nu irevocabilă, urmând să fie atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În 2019, instanțele i-au repus în drepturi pe actualii proprietari, iar Consiliul Județean Cluj a rămas cu doar un sfert din clădire. Conform hotărârii judecătorești, Muzeul de Artă își poate desfășura activitatea în palat până în 2026.
În 2017, deși clădirea fusese retrocedată, Consiliul Județean Cluj a investit peste un milion de euro în lucrări de refațadizare, având obligația de a asigura întreținerea până în 2021. În 2022, Consiliul Județean a devenit chiriaș în Palatul Bánffy, cu intenția de a cumpăra partea retrocedată, însă proprietarii au refuzat vânzarea. Directorul Muzeului de Artă, Lucian Nastasă-Kovacs, a contestat validitatea retrocedării, invocând lipsa unor expertize și cercetări documentare adecvate.
Citește și:
Nu mai e clădirea lor, dar investesc 1 milion de euro pentru a o cosmetiza
