Începe împărțirea Muzeului de Artă din Cluj. O parte din el trebuie retrocedat unor proprietari privați

Consiliul Județean a pierdut definitiv în 2019 trei pătrimi din Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, clădire recent renovată. Președintele instituției, Alin Tișe, a arătat, la ședința CJ Cluj din 20 ianuarie, că în 2019 a intenționat să îi despăgubească pe revendicatori, însă aceștia au refuzat, motiv pentru care forul județean trebuie să treacă la restituirea în natură a mai multor apartamente din clădirea în care funcționează muzeul. Un prim pas a fost marcat la ședința din 20 ianuarie când s-au inițiat și aprobat demersurile pentru împărțirea clădirii în apartamente pentru înscrierea în cartea funciară a cotelor fiecărui proprietar, cea a forului județean și cea a noilor proprietari care și-au câștigat dreptul prin instanță.  Cei care vor deveni proprietari sunt urmașii Paraschivei Roșca (decedată), soția lui Nicolae Roşca, un negustor din Săliște, Sibiu, care se împrietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy și care împreună cu acesta,  au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului, ulterior demolat. Potrivit sentinței definitive, ei nu au voie să schimbe destinația imobilului timp de 10 ani.

Tișe a mai spus la aceeași ședință că regretă situația însă a anunțat consilierii locali că în următoarea perioadă CJ Cluj va mobiliza fonduri și pentru renovarea curții muzeului, așa cum a făcut și în cazul refațadizării și reparării clădirii monument din Piața Unirii. Consilierii PSD au cerut o informare completă pe subiect, exprimându-și speranța că și în cazul acestui muzeu s-ar putea face mai mult pentru ca el să rămână în proprietate publică, așa cum s-a întâmplat și cu Muzeul din Ciucea (pierd inițial în instanță și ulterior câștigat definitiv de CJ Cluj).

„Imobilul care face obiectul prezentei hotărâri este înscris în Cartea funciară nr.  290025 Cluj-Napoca, având număr cadastral 290025 – C1, situat în municipiul Cluj-Napoca, Piața Unirii nr. 30, județul Cluj, aflat în domeniul public al Județului Cluj.Prin notificarea înregistrată sub nr.1665/4.04.2001, petitionara Rosca Paraschiva, în prezent decedată, a solicitat, in termenul prevazut de 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicata, masuri reparatorii pentru imobilul situat în Cluj-Napoca, Piața Libertății, nr. 30, imobil în care, actualmente, funcționează Muzeul de Artă. Prin Dispoziția nr. 554/12.11.2008 emisă de Președintele Consiliului Județean Cluj s-a propus acordarea de despăgubiri petiționarei Roșca Paraschiva, apreciindu-se că imobilul notificat nu poate fi restituit în natură, iar dosarul aferent acestei dispoziții a fost înaintat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Prin procesul-verbal nr. 11114/16.04.2009 dosarul anterior menționat a fost returnat unității deținătoare cu indicația aplicării dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001 coroborate cu dispozițiile art. 19 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001. Prin Dispozitia nr. 511 din 13 octombrie 2016 emisă de Președintele Consiliului Județean Cluj, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus restituirea parțială în natură a imobilului notificat, cu obligația păstrării afectațiunii actuale a imobilului pentru o perioadă de 10 ani, astfel:

– cota de 3/4 parte din încăperile  situate la parterul imobilului

– cota de 2/3 parte din fostul apartament nr. 1, în prezent demolat parțial

– cota de 3/4 parte încăperile  situate la etajul imobilului

– cota de  2380/3287 parte din teren”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărîre privind împărțirea Muzeul de Artă Cluj în apartamente, în cartea funciară.

„Prin cererea de chemare în judecată care a făcut obiectul Dosarului nr. 6632/117/2017, moștenitorii d-nei Roșca Paraschiva au solicitat obligarea Președintelui Consiliului Județean Cluj la emiterea unei dispoziții care să aibă ca obiect individualizarea, masurarea și descrierea încăperilor care alcătuiesc cotele restituite. Astfel, în temeiul Sentinței civile nr. 518/2018 pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 6632/117/2017, rămasă definitivă prin Decizia nr. 182/2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a fost emisă Dispoziția Președintelui Consiliului Județean Cluj nr.716/31.08.2020, prin care cotele-părți restituite în natură au fost individualizate sub forma de apartamente, conform dispozitivului sentinței anterior menționate. În vederea întabulării în cartea funciară a acestei dispoziții, se impune, ca o primă etapă, înscrierea apartamentelor rezultate din actul administrativ emis, conform cerințelor normelor în vigoare în materie de carte funciară, în baza unei documentații cadastrale de apartamentare”, mai explică aparatul de specialitate al Consiliul Județean.

Cum a ajuns  Paraschiva Roșca (decedată între timp) să moștenească Palatul Bánffy

Nicolae Roşca, soțul Paraschivei Roșca, era un negustor din Săliște, Sibiu, care se împrietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy. Împreună au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului. Nicolae Roșca era omul care proiecta filmele. Soția lui a declarat pe când era în viață că el ar fi fost cel care ar fi realizat întreaga investiție. De altfel, Roșca era cunoscut drept un mic milionar în zonele din Sibiu, Alba și Cluj, arată Pressone, care a mers pe urmele Paraschivei Roșca pentru a afla întreaga poveste care a transformat-o în proprietară a clădirii Muzeului. Femeia a mai relatat că soțul ei l-ar fi împrumutat cu mulți bani pe Dionisie Bánffy. Cum acesta n-a mai putut să-i restituie, a acceptat să-i dea la schimb apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf și peste apartamentele din clădirea Bánffy. Istoricul clujean Ucu Bodiceanu a confirmat pentru Pressone, că în clădirea Palatului din Piața Unirii a existat un cinematograf Corso, care și-a schimbat numele în Capitol.  În perioada 1940-1944, când nord-vestul Ardealului s-a aflat sub stăpânire maghiară, cinematograful a primit numele de Mátyás Király (Regele Matei). După 1948 a devenit cinematograful Progresul. A fost desființat, apoi, în 1970.

Actual de Cluj