Clujul este prea bogat ca să fie verde, având în vedere că își permite să plătescă orice fel de sancțiuni venite ca urmare a nerespectării țintelor de colectare selectivă sau a celor privind calitatea aerului și depozitarea deșeurilor. Mai mult, spune deputatul Sabin Sărmaș, mirosul de gunoi în putrefacție din oraș vine de la Pata Rât.

„Am informații că mirosul și poluarea vine din Cluj-Napoca”, arată deputatul independent Sabin Sărmaș, candidat la Primăria Cluj.

Acesta a declarat în cadrul unei dezbateri organizate de Clujul Civic că nu vrea să arate cu degetul spre instituții, însă că ceea ce ce întâmplă acum în oraș este deoarece autoritățile nu procedează onest și nu vor să rezolve cu adevărat problemele legate de depozitarea gunoiului

„Nu s-a început niciodată onest dialogul. Nu punem oglindă să spunem cît de prost stăm la verde, la gunoi. Viziunea pe care orașul o promovează e în acord cu evenimentele care l-au pus pe harta internațională și este bine acest lucru. Dar, această abordare nu poate să interzică orașului să mai respire și să minimalizeze celelalte probleme ca nefiind reale. Am fost în Consiliul de Administrație al Regiei Autonome a Domeniului Public încă din 2014. Ni s-a spus clar că vom avea un incinerator de deșeuri și o altă abordare total diferită față de celelalte orașe din țară. După ani de zile în care am depozitat deșeuri acolo tot la Pata Rât, problemele sunt și mai serioase. Pot spune că mirosul apărut în ultima săptămână și poluarea vin tot de acolo, fără să arăt cu degetul spre instituții sau să intrăm în polemici. E o capcană administrativă. Dacă vom scăpa de deșeuri, costurile vor fi duble și sunt multe implicații acolo. Nici Centru de Management Integrat al Deșeurilor nu e sufient. Niciodată nu s-a făcut un efort susținut ca să se rezolve problema gunoiului la Cluj”, a arătat Sabin Sărmaș.

Nu doar la gunoi minte orașul ci și la capitolul legat de spații verzi care sunt menținute artificial, cu ajutorul cimitirelor (și ele incluse pe lista spațiilor întreținute ca spații verzi) și Pădurii Făget.

„La nivel european, am încercat să lupt pe partea de calitate a aerului. Este o directivă la care s-a lucrat. Oricine poate merge în instanță și, dacă consideră că aerul de la Pata Rât este infectat, poate da în judecată Primăria. E un drept de acțiune în justiție. Nu e puțin, Va deveni obligatoriu din 2026. Clujul e prea bogat care să fie verde pentru că își permite infrigementul sau gropi de gunoi neconforme. Își permite chitanța, nu contează schimbarea.”, a spus și europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Săptămâna trecută, clujenii au sesizat din nou mirosul pestilențial din oraș, de gunoi în putrefacție și au bombardat instituțiile de control cu sesizări. Garda de Mediu, care a ajuns din nou condusă de Viorel Pleșa, omul primarului Emil Boc, a arătat că poluarea vine de la Tureni unde se fac lucrări de fertilizare a terenurilor.

Înainte să preia șefia Gărzii de Mediu din Cluj, Pleșa era chiar cel care gestiona noul proiect care ar trebui să scape orașul de gunoiul stivuit la Pata Rât, proiectul cu fonduri norvegiene, derulat de Primăria Cluj în parteneriat cu Ministerul Mediului.

Vezi și:

RADP „va toca” muntele de gunoi de la Pata Rât al Clujului până la finalul lunii aprilie 2029

Actual de Cluj