Proiectul prin care Clujul ar urma să scape de muntele de gunoi care deranjează olfactiv sutele de mii de pasageri de pe Aeroportul din Cluj începe oficial/Ministrul mediului spune că va mai fi nevoie de câțiva ani pentru evacuarea mormanului de gunoi din Pata Rât
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mart. 21, 2023 0 1141
Proiectul prin care Clujul ar urma să scape de muntele de gunoi stivuit la Pata Rât, după ce Primăria clujeană și-a asumat să îl depoziteze acolo pentru a nu lăsa clujenii cu gunoiul în stradă, având în vedere întârzierile în amenajarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor construit de Consiliul Județean, a fost demarat oficial. Ministrul mediului, Barna Tánczos, prezent la Cluj, a arătat că proiectul, finanțat prin intermediul Ministerului Mediului și a fondurilor novegiene, pornește cu întârzieri, însă a estimat că, după ce anul acesta se vor indetifica soluții de reciclare a deșeurilor și tehnologii pentru neutralizarea depozitului din Pata Rât, începând din 2024, va mai fi nevoie de câțiva ani pentru punerea acestora în practică și evacuarea muntelui de gunoi.
Muntele de gunoi de la Pata Rât nu va mai fi mutat în noul depozit ecologic al Consiliului Județean, tocmai pentru a nu umple celula de depozitare din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID). Așa, Primăria a promovat, în parteneriat cu companianorvegiană GS MILJOCONSULT Geir Saether, proiectul „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” (RTD-CCP), finanțat în cadrul Programului RO – Mediu, „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice și Ecosisteme”.
Proiectul are ca miză reducerea contaminării cu substanțe periculoase în depozitul municipal temporar din Cluj-Napoca, situat pe str. Platanilor F.N., prin implementarea unei soluții inovatoare și prietenoasă cu mediul care să contribuie la finalul implementării proiectului la reducerea cantității de deșeuri de pe platformă, dar și la scăderea costurilor pentru dezafectarea acestui depozit.
Finanțarea acordată Primăriei pentru această inițiativă este de peste 12,3 milioane de lei din care peste 10,4 milioane lei sunt acordați din fonduri norvegiene și peste 1,8 milioane lei, reprezintă finanțarea acestui program de la bugetul Ministerului Mediului.
Primarul Emil Boc a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu ministrul mediului Tánczos Barna pentru lansarea proiectului, eveniment care a avut loc la Cluj în 21 martie, că una dintre componentele proiectului vizează identificare unor tehnologii pentru valorificare/neutralizarea deșeurilor care vor servi ca model la nivel național pentru a fi implementate și de alte autorități.
Despre proiect, ministrul Tánczos Barna a spus că pornește cu mici întârzieri și că, până în 2024, prin intermediul activităților programte (vizite de lucru, studii împreună cu speciliști norvegieni și cercetători UBB) se vor nominaliza soluțiile pentru valorificarea și neutralizarea unei părți importante din depozitul de gunoi creat la Pata Rât, mai ales că cantiatea de deșeuri de aici este una impresionantă, peste 200.000 de tone. Din 2024, a mai spus ministrul Mediului, va mai fi nevoie de câțiva ani pentru punerea acestora în practică de către autorități.
Întrebat de Actualdecluj.ro dacă i se pare realist termenul asumat de autoritățile din Cluj pentru ca Pata Rât să dispară până în 2030 (atât gunoiul, cât și cei peste 2000 de romi care trâiesc acolo în condiții precare), a evitat să dea un răspuns direct. A declarat doar că pe partea de mediu se poate pronunța, parte despre care a spus, după cum am precizat, că va mai fi nevoie de câțiva ani pentru ca depozitul de gunoi din Pata Rât să dispară.
Despre partea socială, viceprimarul UDMR, Olah Emese, a arătat că Primăria a demarat împreună cu asociația Zona Metropolitană mai multe programe pentru a reloca și integra pe piața municii romii din Pata Rât, înspre comune din proximitatea municipiului.
Mai mult, primarul Emil Boc, a adăugat că intenționează să propună modificarea legislației în așa fel încât acordarea ajutorului social să fie condiționat de obligativitatea persoanelor care îl primesc să își trimită copiii la școală – cunoscut fiind că romii din Pata Rât sunt o categorie mare de beneficiari de ajutoare sociale în Cluj. Primarul a mai amintit de celălalt program al Primăriei prin care se subvenționează plata chiriei, program de care beneficiară peste 100 de persoane. El nu a precizat câte din acestea provin din comunitățile din Pata Rât.
Anul trecut, când consilierii locali din Cluj-Napoca au dat undă verde proiectului „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” (RTD-CCP), primarul Emil Boc a spus că rampa temporară funcționează sub două condiționări clare în autorizația de mediu, o capacitate maximă care nu poate fi depășită și readucerea terenului la starea inițială, odată sistată depozitarea. De aceea, municipalitatea este obligată să aloce fonduri anual pentru a susține Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) să poată muta deșeurile în alte județe, tocmai pentru ca rampa să nu ajungă la capacitate maximă. „Astăzi, pe autorizația de mediu, când este deschis CMID-ul oficial, cu toate valențele lui, noi nu mai putem să depunem nici un milimetru de gunoi la rampa temporară. Avem obligația ca într-un interval de doi ani, să transferăm tot ce este acolo în CMID. Dacă acest lucru s-ar face, având în vedere cantitățile mari de gunoaie, s-ar umple mult mai repede decât este estimat prima celulă din CMID care este creată pentru tot județul, nu doar pentru municipiu. Pentru a evita umplerea primei celule de la CMID, trebuie găsite soluții alternative astfel încât ceea ce există acolo să fie eliminat conform procedurilor legale de mediu și prin tehnologie avansată, într-un timp rezonabil, fără a afecta noul CMID. De aceea, acest proiect oferă o soluție de finanțare pentru a găsi o soluție inovativă, oricare va fi avizată de mediu, astfel încât să nu umplem nou celulă de la CMID cu vechile deșeuri din rampa temporară”, declara anul trecut Emil Boc.
sursă foto: USR Cluj?facebook
