Închide

S-a găsit o casă pentru Centrul de Artă Contemporană asumat de Cluj

ActualitateAdministrațieCulturăTop News by Luminiţa Silea - mai 29, 2017 0 774

Proiectul fanion al Clujului din dosarul de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană și-a găsit în sfârșit o locație unde să fie pornit. Vorbim de singurul proiect nou de infrastructură asumat de oraș și anume un Centru de Artă Contemporană. Chiar dacă titlul european a fost câștigat de Timișoara, administrația clujeană s-a angajat să susțină o parte din programul cultural al orașului din respectivul dosar, implicit acest proiect fanion.

Deși în programul cultural al Clujului candidat era proiect emblematic, Centrul de Artă Contemporană nu a avut niciodată o locație bătută în cuie. Când s-a conturat ideea în dosarul de candidatură s-a luat în calcul chiar atragerea sa pe platforma CUG, într-o negociere imobiliară între  arhitecții proprietarilor și primărie. Planul nu s-a concretizat. În aplicația propriu-zisă, Centrul a fost gândit să funcționeze în mai multe clădiri – una a primăriei de pe Iuliu Maniu, cinematograful Favorit, Gara Mică, chiar să fie conectat și cu Centrul pentru Industrii Creative din Lomb. Și i s-a repartizat și o investiție de 12 milioane de euro pentru a prinde viață.

În realitatea, niciuna dintre clădirile enumerate nu au fost vreo clipă ale acestui viitor Centru. Primăria n-a reușit să cumpere clădirea cinematografului Favorit, nici să obțină de la Compania de Căi Ferate clădirea gării mici din Cluj care a mai fost utilizată ca spațiu expozițional în cadrul unor experimente făcute de arhitecți cu Scena Urbană sau de artiști clujeni în proiectul de bugetare participativă pornit în Capitala Tineretului.

Cu toate aceste necunoscute, de anul trecut când a pornit „nebunia” intervențiilor de urgență la tencuiala și ornamentele care picau de pe clădirile istorice din centrul orașului (inclusiv de pe cele proprietatea primăriei) și până acum, s-a ajuns la o variantă de compromis. Și anume, să se cantoneze Centrul Contemporan de Artă într-o astfel de clădire degradată care să fie reabilitată înainte. Așa s-ar rezolva mai multe probleme.

Încă de anul trecut când pe terenul de 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembrie nr. 106 (pe care primăria l-a cerut și primit de la Armată pentru un proiect de Centru Cultural cu sala de concerte pentru Filarmonică) s-a început amenajarea unei platforme de parcare cu barieră, s-a conturat și ideea folosirii cazarei militare de la stradă, clădire monument, aflată într-o stare avansată de degradare. La vremea respectivă, ideea era privită cu scepticism de oficialii primăriei. Viceprimarul Dan Tarcea susținea că investiția de reabiliatrea era mult prea mare în condițiile în care în respectiva clădire, de exemplu, s-ar muta servicii ale primăriei. Tarcea mai spunea că oricum cazarma este parte din proiectul Centrului Cultural Transilvania și că ar urma să fie făcută pe banii unui potențial investitor.

Anul acesta, optica primăriei s-a schimbat. Intenția este ca respectiva cazarmă să fie utilizată pentru a deservi viitorul Centrul de Artă Contemporană public al Clujului. Viceprimarul Dan Tarcea a confirmat că deja se fac demersuri în acest sens, dar că acestea vor mai dura ceva timp.

Deja administrația locală a inițiati o procedură de licitație pentru optimizarea caietului de sarcini pentru proiectul Centrului Cultural Transilvania în așa fel încât din acesta să fie scoasă clădirea cazarmei care cădea în sarcina viitorului investitor să o amenajeze. La prima strigare a procedurii nu se preznetase nimeni, însă primăria (prin Biroul Mass media) a confirmat intenția de relua procedura.

În plus, de proiectul de reabilitare a cazarmei se ocupă firma K&K Studiou de Proiectare (cei care s-au ocupat și de proiectul turnului cu ceas al primăriei) care are un acord cadru cu primăria pe patru ani și peste 1,4 milioane lei pentru servicii de proeictare cu obținerea autorizației de construire, elaborare studii și expertize tehnice în scopul realizării lucrărilor de reparații curente și întreținere la imobille monument aflate în proprietatea Statului Român și date în Folosință Municipiului Cluj-Napoca.

Arhitectul Szabolcs Guttmann a confirmat și el că se lucrează la respectivul proiect și că în scurt timp vor apărea detalii legate de costurile de reabilitare.

Reparațiile la cazarmă se vor face prin licitație, nu pe un proiect rezultat printr-un concurs de soluții, mai ales că primăria are deja acest contract de proiectare în vigoare și poate economisi fonduri.

De cealaltă parte, directorul Centrului Cultural Clujean, Ștefan Teișanu a spus că Asociația este pregătită să asigure managementul artistic pentru viitorul Centru Contemporan de Artă, cu condiția ca Primăria să își asume o locație și o administrare a acesteia.

În dosarul de candidatură al Clujului, Centrul Contemporan de Artă a fost gândit ca o structură publică, administrată de primărie prin serviciile de specialitate. Deja un pas în această direcție a fost pregătit, după ce președintele Asociația Cluj-Napoca2021 (redenumită Centrul Cultura Cluj), Florin Moroșanu a fost tranferat ca director temporar  al Casei Municipale de Cultură din subordinea primăriei.

În Cluj a mai pornit un proiect privat de Centru Contemporan de Artă al pictorului Adrian Ghenie care a cumpărat o clădire istorică de pe stradaAVram Iancu nr. 1, cu scopul de a înființa o astfel de structură. Mihai Pop de la Galeria Plan B care se ocupă de respectivul centru spunea – în cadrul unui eveniment cultural organizat chiar la Gara Mică – că proiectul va fi funcțional undeva în 2018.

Cazarma militară monument era un element cheie al ansamblului Centrul Cultural Transilvania (cu sala de concerte pentru Filarmonică) comandat și contractat de primărie prin concurs de la firma Vaal Arhitectură. Ansamblul a fost proiectat pentru a trimite la „atitudinea românească de demnitate, gestul firesc al mamei care îşi protejează pruncul sau cel al unui ţăran din Maramureş care îşi pleacă capul când intră pe poartă”, adică ansamblul proiectat se înclină către clădirea cazarmei. Cel puțin asta spune arhitectul Viorel Hurduc care a condus echipa de proiect.

Nici proiectul Centrului Cultural Transilvania nu mai este de actualitate. Singura șansă a sa era câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 de către Cluj. Filarmonica Transilvania – recunoscută la nivel internațional – dar care concertează în Casa de Cultură a Studenților este în subordinea Consiliului Județean, iar primăria nu se grăbește să urnească proiectul având în vedere costurile foarte mari la care a fost estimată investiția – peste 50 de milioane de euro.

Cum s-a fabricat și cum s-a îngropat proiectul sălii de concerte pentru Filarmonica Transilvania 

Terenul de 1,3 hectare de pe -dul 21 Decembrie 1989 nr. 106 a fost obținut de primărie de la armată și a primit ca funcțiune un proiect de Centru Cultural, generat prin concurs de idei cu juriu internațional, în timpul administrației Apostu. Chiar primarul Boc și l-a dorit și a făcut posibilă preluarea terenului de către primărie. Proiectul tehnic a fost câștigat prin concurs de firma Vaal Arhitectură care a gândit un ansamblu format din cinci clădiri (sala de concerte, sediul Filarmonicii, o clădire pentru artele dramatice şi plastice, sediul Academiei de muzică, dar şi un hotel cu peste 200 de camere), deservite de o parcare subterană pe patru nivele cu 500 de locuri proiectată pe 80% din suprafaţa terenului de peste 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembrie nr. 106, aflat în proprietatea primăriei.

Întreg ansamblul a fost evaluat la 50 de milioane de euro, bani pe care primăria clujeană nu a fost dispusă să-i găsească de câțiva ani buni încoace pentru a porni proiectul. Surse din administrație susțineau că singura șansă reala pentru ca Centrul Cultural Transilvania (cu sala unică de concerte pentru Filarmonică) să se realizeze era legată de câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. Cum Clujul a pierdut titlul în favoarea Timișoarei în toamna lui 2016, proiectul a pierdut ocazia unică să fie susținut și deja e văzut ca unul istoric și nerealizabil.

Contractul privind proiectarea ansamblujului Centrul Cultural Transilvania a fost semnat în decembrie 2011 cu biroul de proiectare din București VAAL Arhitectură. La semnarea contractului pentru realizarea documentației (inclusiv studiul de fezabilitate și proiectul tehnic) necesare pentru licitația de execuție a lucrărilor, în decembrie 2011, s-a stabilit un termen de șase luni pentru finalizarea documentației. În 2012, Primăria a arătat că proiectul tehnic va fi predat în noiembrie, pentru că termenul de șase luni se referă de fapt la aproximativ 180 de zile lucrătoare.

În 2015, contractul de proiectare a intrat în vizorul Curții de Conturi care a imputat primăriei că nu a aplicat penalități contractului du Vaal Arhitectură, având în vedere că documentația nu s-a predat la timp. Aplicând penalitățile, administrația a intrat în litigiu cu Vaal Arhitectură care a contestat măsura în instanță.

Inainte de litigiul cu penalitățile și Vaal Arhitectură, în 2011, primăria a avut o tentativă de a scote la concesiune, prin licitație, lucrările care urmau să pornească proiectul Centrului Cultural Transilvania și a încercat să găsească un partener privat care să construiască parkingul subteran care deservește ansamblul, iar în schimb acesta să primească posibilitatea de a-l exploata și de a construi apartamente în regim hotelier pe amplasament, investiții pe care să le exploateze pe durata a 49 de ani, plătind o redevență anuală primăriei. La licitației nu s-a primit, însă, nicio ofertă.

În 2016, primăria a decis să relaxeze condițiile de licitației și a aprobat o nouă schemă prin care să se concesioneze lucrările: în schimbul realizării parkingului subteran de peste 250 de locuri pe terenul de pe B-dul 21 Decembrie, investiorul privește posbilitatea să construiască și să exploateze imobile de birouri timp de 60 de ani, cu obligația de a plăti anual primăriei o redevență egală cu 3% din veniturile obținute din exploatarea investițiilor pe car ele realizează, dar nu mai puțin de 44.000 de euro anual. Licitația de concesionare a lucrărilor nu a mai fost lansată.

Au frământat, din nou, aluatul din care să se nască Casa Muzicii și Filarmonicii din Cluj

Și 2016 e anul în care primăria “sapă” fundația sediului și sălii de concerte pentru Filarmonica Transilvania. Cum?

Stadiul noii Case a filarmonicii: “still loading”. Negocierile pe proiect au ajuns la 95%

 

  • author photo two

    Luminiţa Silea

    Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu