Regulile de construire ale Clujului, față în față cu proiecte de urbanism de la vecini

Clujul a spart monopolul în piața națională de proiectare, subliniază chiar arhitecții, dar are un PUG expirat de 5 ani și aflat „în prelungiri”. Proiecte din Baia-Mare, Făgăraș, Brașov, studii pentru zone din Ținutului Secuiesc, Banat sau Crișana și noul Planul Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca, în lucru de jumătate de deceniu, stau laolaltă câteva zile, la Turnul Croitorilor, într-o expoziție pregătită de arhitecți și ca teme de discuții între proiectanți. Văzut în comparație, Clujul e special: la cinci ani de la semnarea contractului pentru reactualizarea sa și în condițiile în care durata de “valabilitate” a unui PUG este de zece ani, noile reguli pregătite pentru orașul construibil încă nu au intrat în vigare.

Planurile Urbanistice Generale din orașele vecine sau concurente, strategii de dezvoltare și studii urbanistice, alături de propunerea de PUG pentru Cluj-Napoca sunt expuse zilele acestea la Turnul Croitorilor, în cadrul expoziției „O decadă de planificare spațială în România”, organizată de Uniunea Arhitecților din România și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, în parteneriat cu Asociația Profesională a Urbaniștilor din România și cu Registrul Urbaniștilor din România. Expoziția cuprinde 59 de lucrări (dintre care 22 la care au lucrat de studenți) și poate fi vizitată la Turnul Croitorilor până duminică. „Aceste proiecte nu se fac de dragul de a colora niște hârtie, se fac pentru a fi utilizate în beneficiul zonelor pentru care sunt realizate”, a subliniat arhitectul Gheorghe Elkan, care a precizat că la expoziția de proiecte cu exemple de practici din alte zone au fost invitați și reprezentanții administrației locale, care nu au ajuns însă la eveniment.

La o parte dintre proiectele de urbanism expuse au lucrat și contribuit arhitecți sau universități clujene. “Există, putem constata și în astfel de ocazii, colective de la Cluj care au reușit să spargă monopolul Bucureștiului. Planificarea este o activitate externalizată complet; administrația nu trage nicio linie, doar semnează. Asta ar trebui să creeze condițiile unei piețe sănătoase, dar în realitate e exact pe dos. Se mai întâmplă totuși și lucruri bune”, a punctat arhitectul Eugen Pănescu, director Planwerk, birou care a lucrat la o serie de proiecte de urbanism la nivel național și e implicat și în elaborarea noului PUG al orașului. Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai a lucrat, în parteneriat, la o strategie de dezvoltare pentru spațiile din bazinul Tisei sau la propuneri de amenajare în zona Sibiu-Brașov, în pregătirea unei posibile olimpiade de iarnă pentru tineret în 2020 (obiectiv pentru care Brașovul este oraș-candidat), a menționat Pompei Cocean, profesor universitar la Facultatea de Geografie. „Am avut experiențe la Sibiu, la Miecurea Ciuc, în zona Crișana și Banat. Pot să spun că activitatea din secuime ne-a plăcut, am avut acolo o colaborare foarte bună cu administrația, cu autoritățile, dar și surpriza de a constata implicarea cetățenilor. La Miercurea Ciuc am reușit chiar să micșorăm intravilanul, cu 9%, ceea ce se întâmplă extrem de rar”, a exemplificat Pănescu. La Cluj-Napoca, față de cele aproximativ 6.000 de ha cât avea Clujul construibil prin PUG 1999, orașul crește în varianta nouă la 10.000 ha.

“Trebuie văzut însă ce se întâmplă cu aceste proiecte după finalizare. Clientul se bucură când lucrarea este predată, dar după acest moment, proiectul își vede singur de drum”, a completat Pănescu. Despre importanța gestionării implementării unor astfel de proiecte de anvergură, în perioada post-predare, a vorbit și arhitectul Vasile Mitrea. „La noi la Cluj administrația nu e încă conștientă că trebuie să se gândească la viitorul orașului în context național și internațional. Dacă acest PUG nu va avea o echipă care să urmărească implementarea sa, ne vom trezi că acesta se va bloca pe o direcție sau alta. Una dintre calitățile obligatorii ale unui PUG trebuie să fie flexibilitatea în timp”, a subliniat Mitrea. Elkan susține chiar că reprezentanții admininistrației ar trebui învățați să „citească” astfel de proiecte. „Specialiști din Primărie nu știu să citească un plan”, a completat și arhitectul Eugeniu Pănescu, care a subliniat că și zonele rurale au nevoie de intervenții, studii și planificare, nu numai orașele. Nu doar în administrație sunt lacune de informații, ci chiar în rândul celor care proiectează, a completat arhitectul Romulus Zamfir, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism Cluj. „Sunt oameni care fac proiecte și nu știu ce fac”, a intervenit Zamfir. „Un studiu cum este cel pentru realizarea unui PUG se construiește pe o structură existentă. Nu e posibil să pornești o astfel de lucrare pe baze proaste”, a subliniat Zamfir, menționând de lacunele din documentațiile cadastrale ale orașului. 

La Cluj-Napoca, cel mai recent PUG a intrat în vigoare în 1999 şi a expirat în 2009 (perioada de viaţă a unui PUG este de 10 ani), deci 2014 este ultimul an în care valabilitatea lui mai poate fi extinsă. Documentația nu a ajuns încă în dezbaterea Consiliului Local.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.