Raport: Creșterea economică va slăbi, evoluția investițiilor va fi îngreunată, iar majorările accelerate de prețuri îi vor afecta pe cei mai săraci

În contextul economic deja dificl, România se confruntă cu o “vulnerabilitate aparte”: balanța externă unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB, arată raportul de analiză a convergenței “România – Zona Euro MONITOR” nr. 10/2022, coordonat de economistul Daniel Dăianu, citat de Economedia. România are de realizat consolidare fiscală într-un mediu internațional foarte nefavorabil, în contextul în care avem venituri fiscale între cele mai joase din UE, mult sub medie. Acestea explică și de ce salariile din sectorul public și asistența socială apasă atât de greu pe bugetul public.  Ce urmează? Creșterea economică va slăbi, evoluția alertă a investițiilor va fi îngreunată, iar majorările accelerate de prețuri pot afecta în mai mare măsură puterea de cumpărare pe segmentul populației cu venituri mai mici.

Economia noastră are de navigat într-un spațiu global foarte învolburat, cu crize suprapuse, menționează, în primul rând, economistul. “Indicatorii macro de la noi sunt de interpretat în relație cu tendințe și fenomene din spațiul UE – inflație, dinamică economică, impact al blocajelor în lanțuride aprovizionare, războiul din Ucraina etc. O vulnerabilitate aparte a României este balanța externă unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB (circa 7 la sută a fost și în 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil circa 50%”, notează Dăianu.

Acesta subliniază că deficitele externe sunt de judecat în raport cu deficitul bugetului public, care este principalul determinant al acestora.

“România are de realizat consolidare fiscală într-un mediu internațional foarte nefavorabil. Avem venituri fiscale (ce includ contribuțiile) între cele mai joase din UE – circa 27 la sută din PIB față de media de circa 41 la sută din PIB în UE. Aceste venituri foarte joase explică de ce salariile din sectorul public și asistența socială apasă atât de greu pe bugetul public, echivalând în mod constant cu peste trei sferturi din veniturile fiscale”, transmite Daniel Dăianu.

O creștere semnificativă a veniturilor fiscale este absolut necesară, subliniază academicianul. “Nu numai că nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/ bugetare este inacceptabil în raport cu nevoi actuale și viitoare ale României, dar este greu de imaginat că am putea realiza consolidarea fiscală numai prin inflație. Este drept că se poate recurge și la reducere de investiții publice in extremis. Dar aceasta este o cale mult suboptimă, ce ar ignora handicapul de competitivitate al economiei noastre, beneficii ale investițiilor. În același timp este nevoie de o utilizare cât mai chibzuită a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, creșterea eficienței și eliminarea de redundanțe supărătoare, ceea ce poate reduce unele cheltuieli publice”, notează Dăianu.

În acest context, singura “forță contra-ciclică ce poate contracara efecte contracționiste ale consolidării fiscale” sunt resursele europene – PNRR (Planul național de redresare și reziliență) și CFM (cadrul financiar multianual). Aceste resurse sunt considerate vitale pentru România având în vedere starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, mediul internațional extrem de nefavorabil.

“Aderarea la zona euro este un obiectiv strategic pentru România, așa cum sunt intrarea în spațiul Schengen și eliminarea MCV. Dar deficitele mari, fragilitatea balanței externe, reprezintă piedici în calea intrării în MCS2 în perspectiva imediată și apoi, aderarea la zona euro. În lipsa unei consolidări fiscale durabile nu poate avea loc o aderare rapidă”.

Tablou macro, prezentat în raportul de convergență: AICI

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.