Închide

Psihologul clujean care a radiografiat România: la protestele #Colectiv se ciocnesc două mentalități. „Era anticipabil clar la ultimele alegeri”

ActualitateTop News by Actual de Cluj - nov. 09, 2015 0 250

Autorul primului studiu despre psihologia românilor, psihologul clujean Daniel David, radiografiază mișcările de stradă din ultima săptămână, care au cuprins întreaga țară după tragedia din clubul bucureștean Colectiv. Concluzia sa – e vorba de ciocnirea a două viziuni, una care a definit până acum România și o alta care vrea să o „sincronizeze european”.
Daniel David explică în postarea de pe blogul său că România e printre puținele țări din Europa – alături de Portugalia, Grecia și Bulgaria – definită de profilul „colectivist”, în vreme ce restul țărilor din UE sunt definite de un profil psihocultural „autonom”. Într-un final cele două viziuni au ajuns acum în conflict, iar „autonomii”, aflați acum în stradă, vor să reașeze societatea.
” Geopolitic, România a aderat, voluntar, la Uniunea Europeană. Dar dintre țările Uniunii Europene, după analiză psihologului olandez Hofstede (apud David, 2015), doar Bulgaria, Grecia, Portugalia și România păr să aibă acest profil psihocultural colectivist, celelalte țări având un profil psihocultural  autonom. în plus, în România, acest sistem de mentalități colectiviste a fost, din păcate, desfigurat/cangrenat de corupție, exprimată în nepotisme și pile/relații, pe fondul concentrării puterii sociale. într-adevăr, dacă în țările vestice puterea este adesea descentralizată/distribuită, în România am creat structuri sociale prin care puțini conduc mulți (Hofstede, apud David, 2015), ceea ce a favorizat și dezvoltarea corupției. Așadar, deși profilul psihocultural colectivist în șine nu este problematic – un profil psihocultural colectivist, deși mai predispus la corupție prin structură să relațională bazată pe rudenii/cunoștințe-prietenii, poate funcționa foarte bine dacă ai instituții puternice care să-l protejeze de corupție -, în România, din cauza concentrării puterii sociale și a lipsei unor instituții sociale puternice, acesta a fost cuprins de corupție în esența structurilor sale relaționale. în consecință, relațiile de rudenie au devenit nepotisme, cunoștințele/prieteniile au devenit pile/relații, iar suportul social a devenit un suport pentru „gașca” proprie”, explică David.
Să mai spunem că, în analiza sa, David se citează copios pe el însuși. „Evenimentul tragic de la clubul Colectiv a fost un eveniment activator care a declanșat această tensiune mai veche. Simplu și direct spus, eu cred că acum „autonomii” își revendică de la „colectivisti” țara, pe care doresc astfel să o sincronizeze european! Iar contextul european, așa cum am arătat mai sus, este de partea lor, fiind unul cu un profil psihocultural autonom. Oamenii aceștia refuză să mai fie prizonieri ai unor rețele colectiviste corupte, definite prin  nepotism/pile/relații, și se exprimă că indivizi autonomi care împărtășesc valori moderne (ex. „incredere”, „cooperare”) prin care se pot apoi solidariza în comunități puternice. Mai mult, prin această schimbare oamenii aceștia vor să iasă din matricea colectivistă – chiar dacă această ar fi necorupta -, individualizându-se că autonomi care vor creă prin solidarizare comunități puternice, modernizând astfel țara. Așadar, din punctul meu de vedere, nu cred că se mai urmărește doar eliminarea corupției dintr-o țara organizată colectivist, ci eu cred că se dorește sincronizarea țării cu modernitatea europeană chiar prin schimbarea profilului psihocultural colectivist. Pentru cine a știu să se uite la țara prin grila psihoculturala în context internațional, acest lucru a fost anticipabil clar la ultimele alegeri prezidențiale. Totul era o chestiune de timp: vor încerca „autonomii” să-și revendice țara acum sau peste 20 de ani, când vor fi generația adultă care are în mod natural pârghiile majoritare de influența socială? Sigur că majoritatea „autonomilor” sunt tineri, dar lor li se adaugă și seniori care împărtășesc valorile europene moderne care, chiar dacă nu sunt majoritari în generația lor, pot avea un rol cheie în schimbarea inițiată de tineri, prin experiența pe care o pot aduce și prin care pot ajuta, acolo unde este nevoie, la canalizarea înțeleaptă a energiei tinerilor. în acest fel modernizarea României se poate face decisiv, dar înțelept, după formulele democratice (1) no one left behind și (2) shared esteem, care sunt inclusive, sociale și neconflictuale”, mai arată el.

Ce urmează? David spune că „matricea colectivistă” va încerca să reintegreze grupul de „autonomi”. „Orice lucru nou, care provoacă mentalitatea colectivistă veche, este un pericol care activează rețelele colectiviste pentru a anihila noul, inclusiv prin atacul la persoană”, arată el. De obicei reacția e de pe poziții de forță, iar dacă aceasta nu funcționează – de pe poziții manipulatorii. „În prezent am trecut de prima fază când, după etalarea unor poziții de forță ale Guvernului, s-a cedat prin demisii. Acum intrăm în a doua fază, a manipulărilor. Am văzut deja că în cadrul mitingurilor apar tendințe de acaparare a mișcării în structuri aparent moderne, dar de sorginte colectivistă în esența lor”.
Pericolul, subliniază psihologul clujean, e ca „autonomii” să nu reușească să acopere „vidul anarhic” lăsat de destructurarea mentalităților colectiviste. „Ei trebuie să se solidarizeze rapid prin valori precum încrederea și cooperarea, în comunități care să participe apoi democratic la modernizarea țării”.

Citește și:

România celor două Românii: cercetători din Cluj fac profilul românilor iar concluzia o să te uimească. “Am căutat diferențe în regiuni, dar nu le-am găsit, decât în autocaracterizări”

  • Nici un comentariu

    Scrie un comentariu