Închide

România celor două Românii: cercetători din Cluj fac profilul românilor iar concluzia o să te uimească. „Am căutat diferențe în regiuni, dar nu le-am găsit, decât în autocaracterizări”

ActualitateIstorieTop News by Mihai Prodan - sept. 30, 2015 0 532

Un grup de cercetători din Cluj face profilul României, pentru prima dată în istoria țării, și concluzionează: românii, ca popor, sunt bipolari – ori sunt pozitiviști, ori negativiști, iar trăsăturile sunt distribuite egal în toate provinciile țării.
Grupul de cercetători de la Facultatea de Psihologie a UBB, condus de psihologul Daniel David, spune că această concluzie poate fi una pozitivă sau negativă, în funcție de context – de exemplu, în medii periculoase e o sursă de stabilitate, dar într-un mediu pozitiv ne face să pierdem oportunități. Ce e interesant, totodată, e că nimeni nu știe cel puțin deocamdată cum s-a ajuns ca România să fie atât de bipolară.
Cercetarea a avut la bază un eșantion de o mie de persoane, distribuite în toate zonele țării, iar David spune despre acest eșantion că e reprezentativ pentru întreaga țară. „Noi credem că trăim niște vremuri interesante, complicate, și eu chiar cred foarte puternic că aceste cunoștințe de psihologia națiunilor sunt fundamentale pentru deciziile majore pe care va trebui să le luăm în această perioadă”, spune David. „Într-o lume globalizată în care țările sau culturile vin tot mai des în interacțiune unele cu altele, înțelegerea prifilurilor psihoculturale ale țărilor sau culturilor este fundamentală, deoarece poate contribui la o mai bună comunicare și la evitarea conflictelor”.
În lume astfel de profile au fost realizate în 51 de țări până acum, toate doar în ultimii ani. „E un domeniu nou”, spune David. De exemplu, un studiu din revista Science din 2005 analizează 51 de culturi ale lumii, România nu e printre ele. „Am cam rămas de căruță”, arată David. „Dacă vrei să înțelegi personalitatea națională, de exemplu, a americanilor sau englezilor, ele există deja în literatura de specialitate. România nu a avut instrumentele psihologice și nu s-a preocupat nimeni de ele. Lumea începe să gândască altfel, o serie de indicatori economici cum ar fi antreprenoriatul ține și de o serie de trăsături psihologice. Pentru asta a trebuit să măsurăm aspectele psihologice de personalitate. Am folosit un test-cheie, major la nivel național”.

Dragoș Iliescu, cercetător în București, e cel care a făcut măsurătorile și preia discuția: „am folosit standardul de aur din domeniu: la fel cum la mașină ai și dacii și mercedes, și testele sunt teste și teste. Standardul de aur e considerat chestionarul canonic al celui mai important profil de personalitate din lume. Instrumentul e deasupra oricărui dubiu în ce privește calitatea. A fost adoptat în România cu foarte multă grijă. Varianta românească are indicatori științifici foarte buni iar testul este absolut impecabil, adaptarea s-a făcut cu multă grijă și avem o reflecție acurată a standardului de aur”.

Studiul a măsurat cinci trăsături de personalitate – nevrotismul, extraversiunea – cât de deschis ești pentru relațiile cu oamenii, agreabilitatea, deschiderea spre nou și conștiinciozitatea. Testele au fost administrate unui eșantion de o mie de subiecți, gândit să fie reprezentativ pentru populația României.
„Dacă ar fi să caracterizăm profilul de personalitate per ansamblu trebuie raportat la ceva. În acest caz, comparăm cu alte 50 de țări. Comparativ, avem nivel mediu de nevrotism, crescut de deschidere, mediu de agreabilitate și destul de crescut de conștiinciozitate. În psihologie nu există o trăsătură intrinsecă, nemodificabilă. Când vorbim de deschiderea românilor e mare sau mică în funcție de un etalon. Eu de exemplu în monografie m-am raportat la spațiul vestic, m-am gândit că dacă România a aderat la UE și dorește să se integreze, atunci ea trebuie să se raporteze la țările cu care se află în acest spațiu”.

Surpriza vine însă o dată cu fragmentarea acestei analize la nivelul regiunilor de dezvoltare, ce corespund întrucâtva și regiunilor istorice. „Aici rezultă lucrurile pe care noi le considerăm interesante, care merită discutate: noi am găsit că personalitatea națională a românilor are două profiluri bipolare. Altfel spus, un profil e reprezentat de românii care au nevrotism – instabilitate emoțională – crescut, și deschidere, extraversiune, agreabilitate și conștiiniozitate scăzute. acest profil are un potențial negativ. Avem însă un profil care e exact invers: cu nevroticism scăzut, deschidere, agreabilitate și conștiinciozitate mare, deci un profil cu potențial pozitiv. Personalitatea națională are la bază acest element bipolar, două trăsături total opuse”.
David le-a dat și un nume acestor două personalități opuse: X- și X+. „Metaforic e o imagine între Făt Frumos și Zmeu. Proporția e relativ egală și distribuite relativ omogen în zonele țării. Altfel spus, profilul are o structură fractală: fiecare zonă de dezvoltare e o Românie în miniatură.
Ce înseamnă profilele opuse: dacă un sistem are o structură cu profiluri opuse și cu pondere egală e foarte inerțial la acțiunea unor factori externi. Asta înseamnă poate însemna și lucruri pozitive, și negative: într-un mediu periculos nu lași factorii externi să afecteze structura sistemului, dar într-un mediu plin de oportunități s-ar putea să te facă să nu reacționezi ușor la schimbare. De asemenea structura fractală ne ajută pentru că oricum ai segmenta țara în zone de dezvoltare, ce aproximează zonele istorice, suntem un sistem destul de inerțial, care poate fi un lucru bun într-un mediu periculos sau mai puțin bun într-un mediu cu oportunități. Aceste profiluri variază în funcție de anumiți factori: cei care au profilul X+ tind să devină de obicei oameni cu vârsta între 30 și 50 de ani și cu un nivel superior de educație. cei care au profilul X- sunt ori foarte tineri – 14-19 ani și face sens, criza adolescenței – ori peste 60 ani și studii educaționale scăzute, maxim liceale”.
În aceste condiții, personalitatea națională a românilor are structură bipolară, un pol e pozitiv și celălalt negativ, dar exprimarea lor depinde de instituțiile pe care vrem să le creăm. „Dacă vrem să avem oameni cu profil pozitiv ar trebui să-i încurajăm să facă studii cât mai multe. Într-o lume plină de pericol te poate ajuta, dar într-o lume cu oportunități te face să le pierzi. Echilibrul e foarte bun. încă nu știm de ce. Profilurile nu am găsit să depindă de etnie ori de mediul urban sau rural, sau de etnii. Am căutat diferențe în regiuni, dar nu le-am găsit, decât în autocaracterizări: nu cum credem că suntem, ci cum suntem. Eu mereu m-am îndoit de aceste stereotipuri: mișcarea populației a fost atât de mare încât nu știu de exemplu câți ardeleni sunt în Ardeal”.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu