Închide

Proiectanții PUG Apahida propun proiecte de felul „AȘA DA” în comună. Serviciul de Urbanism al Primăriei autorizează proiecte „AȘA NU”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - dec. 09, 2020 0 1283

După exemplul de „AȘA NU” pentru urbanismul din Apahida girat de Primăria comunei prin cel care conduce Serviciul de Urbanism, ansamblul Panoramic din Dezmir, autorizat  fără documentație PUZ, arhitectul județului, Claudiu Salanță, a dat și un exemplu de proiect „AȘA DA.”
Este vorba despre un proiect imobiliar propus în locul unei foste zone agricole din localitatea Sânnicoară. Proiectul AȘA DA e făcut de Atelier RVD, biroul arhitectului Rareș Drăgan, parte din echipa care lucrează la noul Plan Urbanistic General al comunei Apahida. Drăgan a recunoscut că zona Dezmir, criticată de arhitectul șef al județului, este disfuncțională,dar a arătat că nu e de acord cu critica și a spus că doar PUG-ul va salva urbanismul din comună.
În schimb, Salanță a ținut să spună că proiectele bune vin după consultări și recomandări, așa cum s-a întâmplat și în cazul proiectului imobiliar AȘA DA, făcut de biroul lui Drăgan, care, după discuții în comisia de urbanism a județului a îmbrăcat forma actuală, cu locuințe deservite de un spațiu verde central, pe principiul, dacă rezolvi o problemă publică, poți construi mai mult (Coefientul de Utilizare a Terenului -CUT – compensatoriu, în limbaj de specialitate).
„Și pentru că zilele trecute arătam un exemplu de așa NU, zona care a crescut fără să aibă o planificare urbanistică prealabilă, m-am gândit să dau și un exemplu de așa DA, cu o zona care are la bază o documentație de urbanism. Și…surpriza este ca sunt în acceași comună. Diferența între cele două exemple este ca una a trecut prin filtrul unor specialiști și a unei comisii de urbanism și una nu. În acest exemplu discutăm despre: zona dedicată unor funcțiuni de comerț (să nu fie nevoie să iei masina ca să cumperi o pâine), zona de învățământ (să poți sa ajungi pe jos pana la creșă/grădiniță cu copilul), zona verde centrală (să fie unde să se joace copii în siguranță și unde să te întâlnești cu vecinii/prietenii)”, a oferit arhitectul județului exemplul ansamblului de locuințe propus pe 3,5 hectare  prin reconversia unei zone industriale de la Sânnicoară (fostă fermă de pui) de Atelier RVD.
Proiectul  pentru amenajarea de locuințe pe cele 3,5 hectare din Sînnicoară a mai fost lăudat la faza de oportunitate, când a fost discutat de Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului și Urbanism a Consiliul Județean, anul acesta, la a doua ședință online făcută de comisie. Atunci a fost prilej pentru a ilustra politica Județului de a crește calitatea vieții prin asigurarea unor spații verzi generoase în mijlocul unor dezvoltări imobiliare care să rămână majoritar în coproprietatea viitorilor locuitori,dar în care să fie cooptată și administrația locală prin cedarea către aceasta a unei cote părți din respectivele zone verzi.

„E o fostă fermă de pui preluată de o echipă care dorește să o transforme în zonă rezidențială. Am tratat această zonă precum un cartier al Clujului, ca una urbană, așa cum am reglementat și în PUG Apahida la care lucrăm, având în vedere vecinătatea cu orașul. Pe cele 3,5 hectare se propun locuințe duplex, locuințe înșiruite, o zonă pentru servicii cu o piațetă publică dar și o zonă verde mai consistentă, între case.”, explica atunci proiectantul, arhitectul Rareș Drăgan.

Varianta rezultase după consultări cu arhitectul șef al județului și cu cei din comisia de urbanism. Detalii AICI: Urbanism în vremea coronavirusului. Județul are o rețetă pentru calitatea vieții în și după pandemie

Proiectul a revenit din nou la faza de Plan Urbanistic Zonal la ședința din 3 decembrie a Comisiei și a fost prilej pentru formularea unor critici. Nu legate de documentație, ci legate de felul în care se lucrează în Primăria Apahida de către Serviciul de Urbanism al Primăriei și de cel care îl conduce, Iuliu Mîrza, care autorizează proiecte fără documentații de urbanism,plus că nu are toate certificările ca să acționeze ca arhitect șef al comunei.

Cu prilejul ședinței de urbanism, proiectul făcut de Rareș Drăgan a mai primit comentarii legate de felul în care a fost gândit în raport cu vecinătățile, arhitecți din Comisie arătând că planificarea trebuie să nu închidă posibilitatea de dezoltare a zonei din proximitate, să o prevadă, dar au recomandat proiectanților și să reducă regimul de înălțime cu un etaj al viitorului ansamblu, tocmai ca să nu aducă prejudicii zonelor de case cu care se învecinează. De asemenea, Drăgan a primit recomandări să prevadă exact în regulament felul în care va funcționa zona verde comună a ansamblului.

(zona cu probleme unde trebuie redus regimul de înălțime)

 

După ședința de urbanism în cauză, arhitectul șef al județului a oferit și public un exemplu de AȘA NU din Apahida, un ansamblu dezvoltat în Dezmir, ansamblul Panoramic, fără documentație de urbanism, ansamblu autorizat de cel care conduce Serviciul de Urbanism al Primăriei din comună, Iuliu Mîrza, pe două străzi aflate una în continuarea celeilalte, dar are nu se întâlnesc una cu cealaltă.

(exemplu AȘA NU, ansamblul Panoramic din Dezmir)

Detalii: Dezmir este noul Florești. Arhitectul județului semnalează situația gravă din comuna de lângă Cluj unde, cu girul celui care conduce serviciul de urbanism, se construiește haotic

Apoi, tot public, a dat exemplul de AȘA DA, al proiectului făcut de Atelier RVD, despre care Salanță a arătat că are la bază o documentație de urbansim și că a rezultat după ce a trecut prin filtrul specialiștilor.

La fiecare dintre exemplele făcute publice de către Salanță, arhitectul Rareș Drăgan a intervenit, mai ales că biroul său se ocupă de noul PUG al comunei Apahida.

A încercat să îl convingă pe arhitectul șef că prin critică – „lătrat”, după cum s-a exprimat – nu se poate reuși mare lucru, însă Salanță i-a arătat că, tocmai prin consultări și discuții, critici sau laude, se ajunge la progres urbanstic. Ca exemplu, Salanță i-a indicat că și el a preluat din ideile bune formulate în timpul consultărilor pentru elaborarea PUG Apahida.

Drăgan a comentat că ansamblul pe care l-a propus în Apahida și dat ca exemplu de AȘA DA e făcut pe principiul CUT-ului compensatoriu pe care l-a indus în noul PUG al comunei. Adică să poți construi mai mult dacă faci zone verzi generoase sau alte dotări publice.

„În PUG-ul municipiului Cluj Napoca este cam așa: dacă realizezi dublul numărului locurilor de parcare necesare primești un CUT mai mare. Adică, dacă rezolvi o problema publică poți să construiești mai mult”, a explicat principiul Salanță.
„În acest caz (al proiectului AȘA DA) am redus suprafetele tuturor parcelelor cu aproximativ 70-100 mp, iar terenul rezultat l-am pus la comun sub forma unui parc public de 6600 mp care în fapt triptlează suprafața de spațiu verde public a comunei”, explica Drărgan.

 

Exemplele AȘA NU și AȘA DA au stârnit foarte multe reacții și comentarii din partea unor specialiști din Cluj dar și din țară. Despre abordarea lui Salanță,
arhitectul Ștefan Marina a sintetizat că „Așa se face un ”ghid”. Cu exemple. Bune sau rele. Mai ales bune. Niciodată ceva vârât cu forța prin tolcer (pâlnie) nu va avea efectul scontat. Așa DA”.
Toți din Primăria Apahida au interese imobiliare, construiesc case sau blocuri, iar urbanismul din comună scapă de sub contol
Salanță a semnalat situația urbanismului din Apahida unde primăria, mai nou, vrea să scape ca proiectele sale să mai treacă prin Comisia de Urbanism a Județului, chiar dacă nu are specialiști care să facă urbanism de calitate pentru comună. Deja printre arhitecți și speciliștii din Cluj-Napoca se vorbește că zona Dezmir din Apahida este noul Florești, adică o zonă unde urbanismul se face haotic, pentru profit, nu pentru viitorii locuitori.
(Iuliu Mîrza, susa ziardeapahida.ro)

Serviciul de Urbanism din Primăria Apahida este condus de Iuliu Mîrza, inginer. Despre Mîrza presa din comună a mai scris în 2016 că și-a făcut o casă la Câmpenești, prin interpuși, pe un teren obținut de la Primărie pentru construcția de locuințe de către tineri pentru care tot el a semnat ca să se poată vinde.

Secretarul comunei, Alexandru David are și el interese imobiliare și dezvoltă proiecte în comună, după cum semnalează presa din comună. Despre aceste proiecte s-a scris în 2016 dar și acum, în 2020, că sunt dezvoltate nepotrivit, că aduc neajunsuri vecinătăților, că se dezvoltă în zone de case unde rețelele nu sunt capacitate ca să facă față altor încărcări.
(secretarul Aledandru David, sursa ziardeapahida.ro)
La Apahida există și o asociație civică, Pro Apahida, a cărui coordonator, Marius Corîci spune că există așa de multe proiecte în comună că nu mai apucă să le verifice dacă sunt și bune pentru locuitorii din zonele unde acestea urmează să se construiască.
Despre cel care conduce urbanismul din Apahida, Salanță a arărat că nu are certificări de la Registrul Urbaniștilor ca să dea avize documentațiilor PUZ, care în mod normal trebuie să treacă pe la Consiliul Județean. Situația s-a discutat și la Comisia de Urbanism a Județului, unde s-a admis că Dezmir este noul Florești și că documentațiile de urbansim din Apahida semnate de șeful serviciului de urbanism, Iuliu Mîrza, sunt lovite de nulitate din perspectiva amintită.
Primarul din comună, Gheorghe Fati a promis că, împreună cu Mîrza și David ii vor oferi  un răspuns arhitectului șef la toate obiecțiile formulate. Mîrza a promis Actualdecluj.ro că va oferi date cu privire la situația semnalată sau despre proiecte imobiliare pe care le-a autorizat în Dezmir, însă nu a mai răspuns la telefon.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu