Închide

Dezmir este noul Florești. Arhitectul județului semnalează situația gravă din comuna de lângă Cluj unde, cu girul celui care conduce serviciul de urbanism, se construiește haotic

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - dec. 06, 2020 0 5417

Primăria din Apahida a scăpat de sub control urbanismul. Deși un grup civic din comună a intervenit în câteva situații și a făcut opoziție construirii de blocuri în zone de case, nu s-a reușit mare lucru. Nici PUG-ul ambițios la care se lucrează nu a reușit să avanseze sau să garanteze că, până la avizare, nu se va pierde cu totul specificul rural. Arhitectul șef al județului a oferit un exemplu de „Așa NU” la capitolul urbanism și a acuzat că, pentru profit, administrația locală din comună încalcă legea și a acceptat construirea de blocuri în Dezmir, fără documentații de urbanism. Cel puțin, nu unele care au ajuns prin mâna unui specialist. Despre cel care conduce urbanismul din Apahida, Salanță a arărat că nu are certificări care să dea avize pentru astfel de documentații, care în mod normal trebuie să treacă pe la Consiliul Județean. Situația s-a discutat și la Comisia de Urbanism a Județului, unde s-a admis că Dezmir este noul Florești și că documentațiile de urbansim din Apahida semnate de șeful serviciului de urbanism, Iuliu Mîrza, sunt lovite de nulitate din perspectiva amintită.

„Era un banc cu două echipe de „meșteri” care sunt plătiți să facă un pod. Una începea de pe un mal și una de pe celălalt. Poanta era că dacă nu se întâlnesc o să fie două poduri. Cam așa e și rezultatul din imagine! Fără planificare spațială. Fără urbanism. Fără persoane competente. Fără … cap?! Doar profit – fără calitatea vietii. Doar investitorul contează – oamenii nu. Și nu mă refer doar la drumurile care nu se întâlnesc, nu au buclă de întoarcere (pentru ambulanță măcar) ci și la modul în care s-a distrus specificul satului, la calitatea vieții de acolo, la impactul social asupra celor care trăiesc acolo, la mobilitate, la principii și concepte urbanistice lipsă, la urbanismul agricol, la lipsa de viziune, la…Și pentru ce?Pentru profitul unuia sau mai multor oameni?! Pentru incompetența sau nepriceperea unui om care trebuia să apare interesul public?! Și cu ce preț? Cel al bolnavului care pierde minute prețioase în drumul spre spital? Cel al copiilor care nu au un loc verde unde sa se întâlnească cu prietenii? Așa NU!”, a atras atenția Salanță.
Acesta a oferit exemplul unei zone din Dezmir cu blocuri unde drumurile care le deservesc nu se întâlnesc.
Specialiști din Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, dar și din cea a Județului, au luat atitudine față de cazul semnalat de Salanță. Au condamnat modul de dezvoltare din Dezmir arhitectul Voicu Bozac („noaptea dezminții”), arhitectul Vlad Negru ( „new Florești”) sau Dan Domșa („Florești Est”).
Arhitectul șef a mers mai departe și a spus că, pentru situația din Apahida, sunt responsabile și alte instituții ale statului care nu verifică semnăturile de pe documente.

Leontina Kovacs, cea care conduce Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Cluj, membră în comisia de urbanism a județului, a mai fost sesizată și în alte cazuri că verificările privind parcelările nu sunt riguroase și a promis verificări și măsuri specifice.

Situația de la Dezmir a fost discutată și la ședința Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism a Județului Cluj la ședința din 3 decembrie. A fost adusă în discuție la un proiect (felicitat la o ședință precendentă din 2020) făcut de chiar de cei care lucrează la Planul Urbanistic General al comunei Apahida, atelier RVD și arhitectul Rareș Drăgan.
Drăgan prezenta un PUZ pentru construcția unui ansamblu rezidențial pe un teren industrial de la Sânnicoară, deținut de Oncos.
Arhitectul șef le-a reproșat proiectanților că documentația PUZ pe care o prezintă pentru construirea unui cartier de locuințe într-o fostă zonă industrială din Apahida ar avea la bază un aviz de oportunitate semnat de cel care conduce Direcția de Urbanism din Apahida, o persoană care nu îndeplinește condițiile legale pentru a semna nimic pe partea de urbanism pentru fazele Plan Urbanistic de Detaliu și Plan Urbanistic Zonal. „Toate actele semnate de Primăria din Apahida sunt lovite de nulitate pe componenta de urbanism. Cel care ocupă funcția de arhitect șef trebuie să fie minim inginer constructor, însă atestat de Registrul Urbaniștilor, însă în cazul Apahida nu există atestare de nicio formă sau certificare pentru ca persoana respectivă să ocupe poziția de arhitect șef”, a arătat Salanță în cadrul ședinței.
Apoi a reverificat situația proiectului și s-a scuzat că respectiva documentație nu intră în situația semnalată de el, însă a spus că celelalte aspecte legate de Serviciul de Urbanism din Apahida pe care le-a amintit sunt în continuare valabile.

Serviciul de Urbanism din Primăria Apahida este condus de Iuliu Mîrza, inginer. Despre Mîrza presa din comună a mai scris în 2016 că și-a făcut o casă la Câmpenești, prin interpuși, pe un teren obținut de la Primărie pentru construcția de locuințe de către tineri pentru care tot el a semnat ca să se poată vinde.

Iuliu Mîrza – ziardeapahida.ro
Contactat de Actualdecluj.ro, Mîrza a spus că este la volan și că nu poate spune mai multe despre situația ansamblului Panoramic autorizat de el în calitatea de șef al Serviciului de Urbanism pe două străzi care nu se întâlnesc. A promis că va reveni pe această temă. În schimb, a spus că e inginer și că a făcut cursuri și că a ocupat postul de șef la urbanism prin concurs.
(Mîrza, primul din stânga la dezbatrea organizară în cadrul PUG Apahida în 2019)
În schimb, primarul din comună, Grigore Fati, a spus că cele două străzi, Toamnei și Trandafirilor (străzile care nu se întâlnesc, din postarea arhitectului șef al județului) sunt un caz singular în Dezmir și că ele sunt cu sens unic, dar și că sunt străzi private. El spune că partea care ține de Primărie din aceste artere se va canaliza și asfalta și că restul este treaba privaților. Despre acuzele să zona a fost planificată și construită fără documentații de urbanism, pe baza semnăturilor lui Mîrza, Fati spune că Salanță are o părere cu privire la această situație, iar Primăria o alta.
„Nu există PUZ de parcelare deoarece terenul este intravilan. El are o părere. Domnul Mîrza are aceeași calitate pe care a avut-o și acum doi-trei ani, când s-a schimbat legislația cu privire la arhitectul șef. Am discutat cu juristul și cu el și cu Mîrza. Să vedem ce vom face. Până în acest moment nu am reușit să avem o analiză detaliată, dar o vom dezbate în scurt timp cu legea pe masă, având în vedere că avem și o adresă de la Consiliul Județean în acest sens. Trebuia discutată de multă vreme situația. Nu știu care sunt acum motivele. Nu mă pronunț. Vom vedea. Bănuiesc de ce. Consiliul Județean și arhitectul șef doresc să le trimitem toate PUZ-urile la Consiliu. Cartea zice că doar cele de zonă protejată centrală, de care noi avem și pentru zonele cu restricții generate de aeroport. Au mai fost probleme și la Floresti cu niște PUZ-uri care nu s-au trimis la Consiliul Județean și au pierdut în instanță cei de la Județ, deci există precedent”, a declarat Fati pentru Actualdecluj.ro.
În ceea ce privește situația semnalată de presă privind casa din Cîmpenești pe care Mîrza ar fi luat-o uzând de poziția sa din Primărie, primarul a spus că atât el, cât și respectivul tânăr căruia Primăria i-a dat terenul, sunt cercetați. „Eu am răspuns întrebărilor anchetatorilor pe această temă. Dacă s-a înțeles cu Mîrza este treaba lor. Eu nu pot demonstra. Nu zic că este moral”, a mai spus primarul.
Despre cele două străzi care nu se întâlnesc, Fati a spus că nici lui nu îi plac, dar și că oamenii vor ca ele să funcționeze așa. „Poate se poate da jos gardul dintre ele”, a spus primarul. El a mai admis însă că rolul urbanismului este ca toate lucrurile să se armonizeze, voința oamenilor, a investitorilor, cu legea, în spiritul asigurării calității vieții pentru locuitori și că Mîrza, ca și coordonator al Serviciului de urbanism trebuia să se asigure tocmai de acest lucru.
Primarul a spus că sunt presiuni cu centura, cu PUG-ul, dar că până la urmă toate vor ajunge în Consiliul Local, care de obicei decide ce se întâmplă în comună. „Cu noul PUG a venit pandemia și nu am mai putut dezbate public. Vom organiza dezbaterea, să vedem în ce condiții pentru că n-aș vrea să o fac numai online”, a mai spus Fati.
„Noi ne batem cu biroul de urbanism încă de la început. Ce-a prezentat arhitectul județului este destul de veche problema. Este ansamblul Panoramic din Dezmir. E început de mult timp, nu este de ieri, de astăzi”, a spus Marius Corîci de la Asociația Pro Apahida. Asociația a luat poziție publică față de proiecte de blocuri din comună propuse în zone cu case în localitate.
În Apahida se lucrează la noul PUG. Proiectanții susțineau la o dezbatere de anul trecut că noile reguli de construire vor aduce decență, se va unifica imaginea urbană și nu se va permite replicarea modelului Florești și în Apahida, unde deja s-au făcut greșeli urbanistice. Detalii despre propuneri:
Cum se huiduie turnurile la Apahida, unde se pregătește noul PUG de comună despre care proiectanții spun că va aduce decență și evitarea modelului Florești preferat de investirorii imobiliari
De altfel, arhitectul Rareș Drăgan a intervenit și el public, având în vedere situația semnalată de arhitectul județului Claudiu Salanță. Drăgan a condamnat felul în care Salanță a ales să critice urbanismul din Apahida. Și el a spus că are filmări aeriene din care rezultă că zona e disfuncțională.
„Cred că exemplul tău ridică la fileu o intrebare: cum facem să nu se mai repete atitudini similare în planificare. Crezi că în cazul Apahida doar un PUG nou ar fi suficient?”, a subliniat Drăgan.

„Degeaba ai documentații de urbanism bune, dacă nu ai și personalul care să le înțeleagă, să le aplice. Acolo e problema mare în acest exemplu și nu numai. Cred ca trebuie mai mult profesionalism, mai multă înțelegere și mai multă voință de a schimba lucrurile. Mi-am amintit și o idee mai veche… Dacă la execuția unei construcții (după un proiect tehnic) este necesară asistență tehnică de specialitate din partea proiectantului, la implementarea unei documentații de urbanism de ce n-ar fi necesar…”, a replicat Salanță.

Drăgan a sugerat că abordarea aleasă de Salanță n-ar fi constructivă pentru a ajuta urbanismul din Apahida.

„E o luptă pe zeci de ani să schimbi funcționarea pe un anunit nivel într-o țară. Cred că dacă mergem cu critică și lătrat către acești oameni la fel vom primi înapoi. În schimb, dacă îi ajutăm constructiv, oamenii au deschidere să audă”, a arătat Drăgan.

În schimb, arhitectul șef a spus că a fost de fiecare dată constructiv, însă cei din Apahida au propria lor vizune asupra urbanismului și nu doresc o planificare și o dezvoltare normală pentru comună.
„Mereu am mers cu o mână întinsă (nu ca să cer, ci să ofer ceea ce știu) și cu mintea deschisă. Poți să vezi că am arătat și exemplele bune de acolo, însă asta nu înseamnă că trebuie să închid ochii la derapaje…precum cel prezentat azi. Am sunat, am vorbit și mi-am arătat disponibilitatea de a ajuta cu tot ceea ce știu însă…în momentul în care garantul legalității în comună îmi spune că „dacă se poate la Floresti, putem și noi”, cred că nu împărtășim principii comune. Cum poți aproba o documentație de urbanism avizată nefavorabil de CJC? Exemplul prezentat s-a întâmplat acum, în perioada revizuirii PUG, în perioada în care (împreună) purtăm discuții despre cum să se întâmple lucrurile și despre ce direcții ar trebui sa aibă localitatea. Și rezultatul este acesta? Dacă nu pe mine, pe tine te-au întrebat despre cum sa facă? Despre care e viziunea PUG, ca să vină în concordanță cu ea? Nu dau vina pe nimeni, ci doar constat că o persoană nu dorește să-și facă treaba. Și nu pentru ca nu ar avea la cine apela pentru sfaturi profesionale, ci pentru că nu vrea. Aștept să mă contrazici…și să-mi arăți, cu exemple, că sunt în eroare și ca „latru” la cine nu trebuie. E ca și lătratul câinelui care se apropie de tine dând din coadă, dacă tot am fost făcut patruped.
Mulțumesc pentru învățătură și sper să-mi poți arăta ca greșesc”, a replicat Salanță.
„Apelul meu nu este pentru renunțarea la lupta schimbării, ci pentru a câștiga multe bătălii mai mici până atunci. Și da, exemplul tău confirmă regula că nu le vom câștiga pe toate!”, a continuat Drăgan.

„Suntem datori să încercăm să le ducem”, i-a replicat arhitectul șef al județului. 

Propuneri din noul PUG – Apahida

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.