Primul masterplan inițiat de Primărie, care aduce un concept și o viziune de dezvoltare pentru o zonă de peste 500 de hectare din nordul Clujului, avizat de principiu de arhitectul șef al orașului
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 07, 2022 0 779
Un Masterplan care are în spate o muncă temeinică, serioasă și cu viziune și va permite Primăriei să ia decizii așezate, a sintetizat primarul Emil Boc conținutul planului director de dezvoltare propus pentru următorii 50 de ani pentru un teritoriu de 500 de hectare din zona Bulevardul Muncii (fosta zonă industrială a orașului, preponderent supusă restructurării). Masterplanul este conceput de biroul de proiectare RVD, va fi preluat în Planul Urbanistic General actual al orașului și aduce o viziune și un concept pe baza căruia Primăria va aviza proiectele de urbanism sau pe baza căruia investitorii sau proprietarii din zona vizată vor putea lua decizii investiționale.
Specialiștii au estimat că aici, în următorii 25-30 de ani, vor exista 45.000-70.000 de locuitori/utilizatori, motiv pentru care recomandă un balans între funcțiunile de locuire și cele prin care se crează locuri de muncă. Zona are nevoie de asumarea unor rezolvări (lărgiri, reconfigurări, pasaje) în intersecții cheie, a unor noi legături de trafic dar și de asigurarea serviciilor și dotărilor publice la 15 minute de mers pe jos, mers cu bicicleta sau cu transportul public, ca să funcționeze din punct de vedere al traficului. Toată dezvoltarea va fi făcută cu fața la Someș, cu circuite de mobilitate verzi de-a lungul râului, dar și pe axa N-S, conectate cu cele de pe Vest-Est, propunerea fiind de a se crea doi poli – unul cultural și celălat sportiv, în acest teritoriu, primul conectat la rău și celălalt în partea de est.
Proiectanții de la biroul RVD au prezentat public, la ședința Comisiei de Urbanism din 7 martie, forma finală a primului Masterplan inițiat de Primărie pentru a aduce un concept și o viziune de dezvoltare pentru un teritoriu de 500 de hectare, aflat în zona industială a Clujului, pe B-dul Muncii. Este vorba despre un document de ghidaj care va fi asumat prin PUG pentru fundamentarea viitoarelor decizii ale specialiștilor față în față cu proiectele care se vor propune în această zonă dar și menit să îndrume deciziile investiționale din oraș ale proprietarilor sau dezvoltatorilor imobiliari. El nu va schimba regulile din PUG, nu va institui servituți de utilitate publică noi pentru străzi sau zone verzi, nu își propune să îi alunge pe cei cu business-uri deja existente și nu va elimina necesitatea ca proiectanții să prezinte analize sectoriale în cazul dotărilor de învățământ, după cum a ținut să clarifice lucrurile viceprimarul Dan Tarcea.
Masterplanul ține cont de trei elemente, după cum a arătat arhitectul Rareș Drăgan, prezența Someșului, elementele de patrimoniu industrial și structura spațială.
Ambiția este de a se crea un teritoriu funcțional, rezilient, cu o amprentă neutră de CO2, bine conectat în rețeaua zonei metropolitane. Zona de aproape 500 de hectare e structurată în două teritorii – la est 216 hectare unde se preia viziunea de dezvoltare din PUG și se încurajează serviciile și logistica și la vest, zona economică de 234 de hectare, între Emerson și Terapia, teritoriu din care 18% este utizat de industrie care reprezintă 10% din PIB-ul Clujului.
Singura șansă de dezvoltare este ruperea dependenței față de centrul orașului și crearea a doi poli – unul cultural (în vest, conectat la Someș) și unul sportiv (în est) și crearea de axe/culoare verzi de mobilitate N-S dar și Vest-Est de-a lungul Someșului, după cum a mai spus proiectantul Rareș Drăgan.
Se insistă pe necesitatea creării unui nou Bulevard paralel cu B-dul Muncii, dar și pe o serie de legături în alte șase puncte Fabricii, Fabricii de Zahăr, Beiușului, Branului, Capitan Grigore Ignat pentru irigarea acestuia la nivelul transportului public. De asemenea, se militează pentru utilizarea străzilor existente la nivelul fostei zone industriale de pe B-dul Muncii.
„Industria trebuie sprijinită atâta timp cât va fi funcțională, însă în procesul de transformare se vor limita dezvoltarea de funcțiuni industriale cu gard, fără spațiu public, se vor încuraja industriile nepoluante și realizarea de locuințe, comerț, servicii, instituții culturale etc”, au arătat proiectanții viziunea pentru zona de vest.
Ca principii ferme de dezvoltare se dorește un teritoriu durabil (fațade din materiale durabile, soluții de management energetic, investiții flexibile și durabile) și armonios (arhitectură cu identitate, spații publice continue, perspective în lungul străzilor, concursuri de soluții pentru obiective strategice, atenție pentru acoperișuri).
Conceptul verde încurajează „orașul din grădină” prin respectarea a opt principii printre care încurajarea culoarului verde-albastru de-a lungul Someșului, creșterea cu 5% a procentului de spațiu verde prevăzut de actualul PUG, crearea de trasee verzi accesibile publicului și conectare spațiilor verzi private cu cele publice, realizarea unui pol verde sportiv sau reducerea insulelor de căldură prin crearea de terare verzi.
Ca profile de străzi s-au propus: 24 de metri pentru noul bulevrad paralel cu B-dul Muncii care ar trebui să apară în zonă dar și de 18 metri pentru celelalte legături.
Conceptual, la nivel urbanistic, se recomandă o serie de reguli – parterul să aibă 4,55 metri, să existe funcțiuni publice la parterul și mezaninul clădirilor, ca 70% din lungimea frontului la stradă să fie ocupat la funcțiuni publice, PUZ-urile să fie atente la generarea de spații publice, grădini interioare prin retrageri ale etajelor față de aliniament, peisajul să fie îmbunătățit, cu păstrarea elementelor industriale – macarale, turnuri de apa în spațiile publice, clădiri industriale sau elemente din acestea să fie păstrate, acoperișuri verzi care maschează elementele tehnologice, materiale și texturi specifice zonei industriale.
Proiectanții au creionat și o etapizare pentru dezvoltare: o perioadă de 1-5 ani pentru optimizarea funcțiunilor industriale existente și realizarea proiectelor începute, 5-15 ani încurajarea transformării prin proiecte publice, 15-25 de ani – accelerarea dezvoltării zonei. Ca măsuri continue în toate aceste etape, proiectanții insistă pe prioritizarea investițiilor publice care asigură densificarea reței de transport public, trasee velo și pe crearea de trasee dedicate pentru transportul public, odată cu investițiile în infrastructură.
Astfel, ca să funcționeze Masterplanul, Primăria trebuie să rezolve nodul Ira-Mărăști, o legătură Beiușului-Fânațelor, un pasaj în zona Fabricii de Zahăr și restructurarea străzii Bobâlnei, un ax branului-Vidrei – intersecția cu DN 1. De asemenea, este nevoie de mutarea depoului pentru tramvaie în estul teritoriului, de extinderea stației de epurare și de relocarea sau îngroparea rețelei Electrica.
Potrivit lui Rareș Drăgan, teritoriul are nevoie de operațiuni urbane complexe, de mobilizarea unor bugete dar și de dialog între autorități, proprietari, companii de utilități și potențialii investitori. Ca să funcționeze, a mai apreciat arhitectul, este nevoie de timp, conștientizare, comunicare, investiții publice dar și private și în primul rând de asumarea viziunii și conceptului de dezvoltare.
Chiar dacă documentul nu modifică PUG-ul sau nu instituie servituți de utilitate publică sau verzi, după cum a ținut să spună viceprimarul Dan Tarcea, este o bază pentru speciliștii Primărie pentru a fi atenți cu dezvoltarea zonei din punct de vedere a traficului, în așa fel încât să nu se compromită dezvoltarea unor legături de trafic sau a unor culoare verzi de mobilitate.
Față în față cu Masterplanul, din cei 11 membri (din totalul de 16) prezenți la discuțiile din comisia de urbanism, au intervenit arhitecții Voicu Bozac și Marcel Crișan care au militat ca documentul să includă posibilitatea concretă de realizare a unui centru expozițional pe 40 de hectare, așa cum au alte orașe europene de calibrul Clujului, respectiv a unui centru logistic în zona Aeroportului Internațional Avram Iancu. Da Tarcea i-a asigurat că respectivele funcțiuni sunt susținute și în actualul PUG și că ele se pot întâmpla în zona aeroportului, Primăria fiind deschisă la dialog cu orice investitor interesat de astfel de proiecte.
De asemenea, arhitectul Adrian Iancu a militat pentru posibilitatea rezervării încă din această fază a unui culoar de 45 de metri de-a lungul Bulevardului Muncii pentru dezvoltarea unui viitor proiect de metrou/tren ușor sau pentru încurajarea doar a industriilor nepoluante în această zonă. Iancu a mai cerut ca Masterplanului să nu aducă condiționări de înălțime specifice pentru parterul clădirilor.
În discuție a intervenit și medicul Șerban Udrea, proprietarul spitalului oncologic Medisprof de pe Bulevardul Munciii care a ținut să semnaleze Primăriei că are un proiect de extindere a acestei clinici care deservește anual mii de pacienți și că acesta ar putea fi afectat de planurile de lărgire și de dezvoltare propuse în cazul Bulevardului Muncii. Viceprimarul Dan Tarcea a l-a felicitat pentru rolul său și cel al spitalului pe care îl conduce în comunitate și l-a asigurat că, dacă va ține cont de toate observațiile din timpul consultărilor avute cu privire la Masterplan, poate să vină cu proiectul de extindere al spitalului la comisia de urbanism, pe actualul PUG, fără a exista niciun fel de impediment.
Arhitectul șef al orașului, Danil Pop, a avizat în principiu planul director, urmând ca la nivelul Primăriei să se revizuiască documentul, potrivit observațiilor făcute de Adrian Iancu.
Viziunea de dezvoltare pentru B-dul Muncii sintetizată de biroul RVD:
Masterplanul se poate consulta AICI.
Planul director pentru zona Bulevardul Muncii a fost prezentat comisiei de urbanism și anul trecut, într-o ședință din luna noiembrie.
