Închide

Primele discuții la urbanism legate de proiectul Centurii Metropolitane: „Câștigăm foarte mult, dar și pierdem foarte mult”. Ce au cerut specialiștii proiectanților centurii

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - dec. 10, 2020 2 1648

Proiectul Centurii Metropolitane – TR 25 – a ajuns pentru primele discuții în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului și de Urbanism a Județului Cluj. Arhiectul șef a județului va putea emite avizul pentru Plan Urbanaistic Zonal al centurii, abia după ce se obțin toate avizele pentru documentație, cel mai probabil la începutul anului 2021, când proiectul va mai fi discutat încă o dată în comisie.

Timp de 5 ore, arhitecți din Comisia de Urbanism dar și alți specialiști sau cetățeni au făcut observații cu privire la proiect și la traseul propus pentru centură sau pentru drumurile de legătură.

Reprezentanții Direcției Silvice au arătat că proiectul își asumă cea mai mare defrișare de pădure din ultimii 30 de ani la Cluj și că aceasta înseamnă o defrișare de pădure, nu ceea ce se reclamă de către organizații civice sau de către cetățeni.

S-au formulat și câteva teme pentru proiectanți pentru a se optimiza traseul în zona Florești și a Someșului, în zona drumului de legătură din Baciu propus a trece prin Hoia și rezervația de stejari pufoși, în zona Băilor Someșeni, dar și la Apahida pentru asigurarea unei conexiuni mult mai bune cu centura Vâlcele-Apahida. De asemenea, s-au ceut și o serie de planuri pentru a asigura fezabilitatea drumurilor de legatura si dezvoltarea zonelor din vecinatatea celor circa 20 de noduri propuse în cadrul centurii.

Planul Urbanistic Zonal al centurii și drumurilor de legătură (23,9 kilometri în proiectul centurii, plus alți 30,7 kilometri în etapa II și în sarcina autorităților locale) are o zonă de studiu de 1880 hectare și implică schimbarea destinației acestui teren, concomitent cu instituirea unei interdicții de construire pe acesta.

PUZ-ul este cu atât mai important cu cât, odată adoptat, ridică interdicțiile de construire din Cluj-Napcoa generate de inelul ocolitor sudic, studiat de Primărie. De asemenea, este important deoarece garantează ca și drumurile de legătură care cad în sarcina autorităților locale să aibă culoarele definite și să se poată realiza.

De partea urbanistică a proiectului s-a ocupat Planwerk, iar ahitectul Tiberiu Ciolacu a fost cel care a mai arătat o dată că PUZ-ul nu reglementează decât strict terenurile pentru centură, nu și parcelele adiacente acesteia. Șeful de proiect pentru centură, inginerul Silviu Tegzeșiu, a fost cel care a prezentat încă o dată traseul simulat 3D pentru centură și drumuri de legătură, răzpunzând tuturor întrebărilor și obiecțiilor formulate în cadrul ședinței de urbanism.

Ca un minus al proiectului s-a amintit în comisie faptul că proiectul nu include un traseu cicloturistic, deși acesta a fost agreat în primele faze ale proiecutului, dar exclus în final din pricina costurilor. Șeful de proiect a arătat că posibilitatea realizării unui culoar velo e păstrată de-a lungul centurii, în zone cum e Someșul, culoare de piste fiind prevăzute pe drumurile de legătură.

Având în vedere că centura vine să rezolve traficul pe culoarul est-vest și să rezolve problemele cartierului dormitor Florești, o legătură firească ar fi fost cea de racordare a Clujului la cenura Vâlcele-Apahida, cu o bretea în zona Sălicea, a spus arhitectul Marcel Crișan.

Arhitectul Vlad Negru a vrut să știe în ce măsură centura schimbă statutul terenurilor blocate în prezent din perspectiva accesibilității în zona centurii Bulevardul Muncii, a aeroportului sau a zonei Feleac. De asemenea, dacă există etapizare și pentru drumurile de legătură care cad în sarcina autorităților locale, mai ales a celor din Florești, dar și în ce măsură nerealizarea lor afectează proiectul centurii. Negru a cerut  ca prin PUZ să se prioritizeze tocmai aceste drumuri de legătură care trebuie făcute de autoritățile locale.

Arhitectul Gheorghe Elkan a arătat că traseul prin nordul Floreștiului deschide o cutie a pandorei și nu rezolvă problemele locuitorilor din comună, arătând că un traseu prin partea de sud a comunei era viabil. Elkan a mai militat pentru Băile Someșeni care, în forma propusă a proiectului, vor rămâne fără resursele subterane de ape termale pentru care se știe că zona e recunoscută.

Arhitectul Horațiu Răcășan a arătat că traseul propus peste Someș, în zona Florești și a străzii Donath, cu poduri longitudinale pe Someș distruge o zonă cu potențial de mobilitate pentru oraș. A spus că îl susține pe Elkan și că ar fi fost necesară o altă legătură între Florești și Baciu. El a mai cerut să știe în ce măsură proiectul aduce posibilitatea realizării unor magistrale îngropate de gaz, curent care să genereze urbanizarea mai facilă în comunele pe care le tranzitează centura și economie de spații pentru autoritățile locale.

Arhitecta Alice Oprică (cea care lucrează la proiectul de extindere a Muzeului Etnografic pentru Consiliul Județean), arhitectul județului Claudiu Salanță, dar și cei de la Direcția Silvică, au cerut un tunel prin Pădurea Hoia, tocmai pentru a nu afecta această zonă, așa cum s-a propus și în pădurea Făget. Ca argumente s-au adus cele legate de instabilitatea terenurilor, dar și a apropierii de rezervația protejată de stejar pufos sau potențialul de agrement al pădurii pentru oraș, care are și așa foarte puține zone verzi de recreere.

Arhitectul Radu Spânu, cel care lucrează și la PUG Florești, dar și membru în comisia de urbanism, a arătat și el că traseul pe la nord este inoportun. De asemenea, cei din comisie au indicat că mutarea urbanizării în nordul Floreștiului ar aduce consecințe dezastruoase pentru comună și că terenurile din zona respectivă ar trebuie să aibă interdicții clare de construire. „Centura ar trebuie să rezolve problema celor care deja stau în Florești, nu să atragă alți oameni și dezvolări în nordul comunei”, a arătat arhitectul șef.

Spânu a mai militat și el pentru ca zona Băilor Someșeni să nu fie distrusă, mai ales că Clujul are resurse comparabile cu Karlovy Vary sau zona Vichy la capitolul ape minerale și că e o prostie să nu le folosești sau să le distrugi prin excavările zonei adiacente.

Ahitectul județului a spus că, potrivit noii legi privind așezările informale, trebuie soluții în cazul celei din Florești (romii de pe malul Someșului), afectate de proiect, chiar în condițiile în care oamenii vor fi expropriați.

Cătălin Bia, inginer la Direcția Silvică din Cluj și membru în comisie, a arătat că acest proiect major de infrastructură propus în ultimii 30 de ani va aduce cu el și cea mai mare defrișare de păduri din ultimii 30 de ani. El a arătat că, de fapt, ceea ce sesizează organizațiile civice ca defrișări de păduri în Cluj sunt nimic în comparație cu acest proiect. Bia a mai spus că Direcția Silvică a avizat de principiu proiectul, dar că procedura de scoatere din circuitul forestier a celor peste 40 de hectare de pădure presupune pași legali clari pe care autoritățile locale trebuie să îi parcurgă. La fel a spus despre compensarea în împăduririle la care autoritățile s-au angajat  (compania o compensare de 1 la 1, adică la un copac scos din circuitul forestier va fi plantat un altul și autoritățile o compensare de 2 la 1, adică câte doi copaci împăduriți la unul tăiat) care, de asemenea, presupune pași de includere în circuitul forestier la fel de riguroși.

„Câștigăm foarte mult, dar și pierdem foarte mult”, a spus arhitectul Marcel Vancea din comisie. El a arătat că descărcările de trafic din centură spre autostradă sunt complicate și că traseul propus prin Gilău, dar și cel prin Florești prin zona Someșului, a zonei umede de acolo, a pădurii Hoia, aduce cu sine foarte multe lucruri negative. Vancea a arătat că se protejează un poligon de trageri, dar se distrug alte zone foarte importante pentru viața oamenilor.

Ca și alți colegi din comisie, a recomandat tranzitarea zonei poligonului militar din Florești, și nu a Someșului.

Arhitectul Dan Domșa a mai spus și el că nodurile propuse în zona Bună Ziua sunt mult prea dese. Au intervenit și cetățeni, consilieri locali sau chiar primarul din Apahida pentru a arăta că în comună centura secționează o zonă pentru locuințe și o împarte în două, dar și că legăturile care cad în sarcina autorităților locale sunt costisitoare sau că ar trebui să aibă un orizont de timp pentru realizare.

Centrua nu va secționa doar comuna Apahida. Și cartierul model Sopor anunțat de Primăria din Cluj-Napoca și planificat prin concurs de soluții va fi secționat de centură și drumurile de legătură.

S-a adus în discuție și problema legăturii cu spitalul de urgență din Florești prin zona parcului Colina și a complexului Polus, despre care cetățeni prezenți și la dezbaterea de mediu au spus că va aduce neajunsuri zonei.

Cei din comisie s-au mai interesat asupra statutului acestei centuri și au fost informați că va fi un drum național, nu o autostradă sau un drum expres.

Pentru a se asigura fezabilitatea realizării legăturilor (aflata în sarcina comunelor și a municipiului) s-a solicitat prezentarea unui plan de implementare cu sarcini precise. Acest plan are drept scop asigurarea realizării acestor legături pana la finalizarea centurii.

De asemenea s-a discutat și despre consecințele economice asupra teritoriul (în special asupra zonelor limitrofe nodurilor) fiind solicitat un concept de dezvoltare în jurul acestora, concept care sa fie preluat și detaliat în planurile urbanistice generale.

În zona Colina s-a cerut, de asemenea, analizarea unor alternative de traseu.

Tegzeșiu a arătat că, în Florești, un traseu prin partea de sud nu e posibil având în vedere că s-a construit până în buza pădurii, peste tot și că lățimea culoarului – 30 de metri – existentă nu poate fi folosită pentru amenajarea unui drum cu patru benzi, la parametrii pe care trebuie să îi aibă centura TR 35.

De asemenea, despre zona poligonului armatei din Florești, zonă care a constrâns apropierea traseului de Someș și tranzitarea râului, șeful de proiect a spus că și așa avizul de la Ministerul Apărării a fost obținut greu și s-a acceptat până la urmă tranzitarea unei zone de protecție a poligonului. O eventuală modificare sau alte modificări cerute ar mări timpul de realizare al proiectului, au mai arătat proiectanții, având în vedere că e nevoie de avize și asumări și de către autoritățile locale și centrale.

Despre celelalte obiecții formulate, Tegzeșiu a spus, la fel, cu argumente tehnice, că varianta la care s-a ajuns este cea mai bună, că va aduce timpi mici de parcurgere a distanțelor din centrul Clujului spre Apahida sau Florești, sau că traseul este la 100 de metri de Băile Someșeni și că nu va afecta un proiect de amenajare a acestei zone. Despre tunelul cerut în Hoia a spus, la fel, că nu ar fi posibil.

Arhitectul șef a județului va putea emite avizul pentru Plan Urbanaistic Zonal al centurii abia după ce se obțin toate avizele pentru documentație, cel mai probabil la începutul anului 2021, când proiectul va mai fi discutat încă o dată în comisie. Salanță le-a cerut proiectanților centurii să mai analizeze din propunerile formulate și să facă ajustări ale traseului.

S-a stabilit ca proiectul să se mai discute la o ședință a comisiei, anul acesta sau la începutul lui 2021, înainte de a fi avizat.

Planșe din proiectul centurii și obiecții sau cerințe formulate de speciliștii din comisie:

 

2 comentarii

  1. o adunatura de ratati si pdf-urile lor care costa milioane de euro. exista DNA in orasul asta??? ma dobitocilor, deja vorbiti de cativa ani si s-au scris sute de articole. cand puneti mana pe sapa sa va apucati de treaba, arhitectii lui peste din cluj. niste dobitoci care invart zeci de milioane de euro si nu-s in stare sa deseneze nici un ursulet de plus. vai de pula noastra. va mai platesc si pe voi sa scrieti si sa ii manipulati pe oameni

  2. Cum sa distrugi Hoia? Pai exact locul acela pe unde vreti sa duceti tot traficul e cel mai frumos loc de pe deal. Astia fura curent ! Acolo nu are ce cauta un drum. Veti distruge tot ce e mai frumos din padurea aia. Fara un tunel de cel putin 2-3 km, acolo nu aveti ce cauta cu camioane si masini, dobitocilor. Sa va fie rusine ca distrugeti tot si sunteti si foarte prosti si mai si mintiti de rupeti. gasca de mafioti nenorociti. Doar bani, case si terenuri visati. Arhitectii si p***. Ati distrus tot clujul cu mafia constructiilor in ultimii ani. Acuma va trebuie drumuri sa va plimbati cu rablele prin paduri, pe unde ar trebui sa fie animale si copaci. Pai in Hoia e plin de gunoaie ma, clujeni de secol XI. De v-ar vedea cei care au trait aici in urma cu 100 de ani, ar plange sa vada ce gunoaie ati ajuns. Ati pus pe foc sa va incalziti Hoia, ati facut-o groapa de gunoi si acuma va trebe drum prin Hoia? Multi si prosti, asta e concluzia…

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.