”În prima etapă va fi realizat Trenul Metropolitan pe infrastructura actuală. În această fază va fi implementat un sistem de transport rapid care va acoperi întregul coridor feroviar cuprins între halta Nădășelu și stația de la Bonțida, pe o lungime de aproximativ 43 de km. Punctele de oprire actuale vor rămâne aceleași și se propune adăugarea unor noi stații de oprire în zonele: Baciu, Tetarom pe str. Tăietura Turcului și la podul Ira pe str. Aurel Vlaicu. Pentru fiecare punct de oprire se vor analiza facilitățile disponibile pentru călători: bănci, zone de așteptare, toalete, puncte de procurare a biletelor (automate/case), etc. De asemenea se va analiza disponibilitatea parcărilor de mici dimensiuni și se va realiza conectivitatea cu transportul public local la fiecare punct de oprire”, a anunțat Primăria.

Potrivit instituției, metroul pe axa vest-centru-est este a doua etapă a proiectului și urmărește să deservească principalele puncte de interes pornind din Gilău până la podul Ira, pe o lungime de aproximativ 16 km. Potrivit cerințelor municipalității, în cazul metroului studiile au fost împărțite pe două sectoare.

”În prima parte se va realiza legătura dintre comuna Florești și Podul Ira pe următorul traseu propus: zona de sud a comunei Florești – viitorul spital regional de urgență – centrul comercial Vivo – cartierul Mănăștur – centrul orașului Cluj-Napoca și zona de est a orașului, respectiv zona Aurel Vlaicu/Podul Ira.Pentru zona din afara orașului se va studia posibilitatea realizării metroului suprateran, iar de la intrarea în Cluj-Napoca acesta urmând a fi realizat în subteran. A doua etapă a realizării metroului vizează crearea legăturii dintre comunele Florești și Gilău. Până la implementarea celei de a doua etape, conectivitatea dintre Gilău și Florești va fi asigurată prin autobuze care vor deservi această zonă în vederea asigurării accesului oamenilor la metrou. De asemenea, va fi asigurată prin autobuze legătura dintre Gilău și Nădășelu pentru cei care doresc să folosească trenul metropolitan”, a mai informat municipalitatea.

În ultimii ani, mai mulți lideri politici din Cluj au avansat ideea introducerii în oraș a metroului ca o alternativă pentru degrevarea traficului din oraș. Apoi au combătut această idee menționând că, în contextul studiilor aferente unei astfel de investiții, aceasta s-ar justifica doar în cazul unui oraș cu peste 500.000 de locuitori.

Din 2017, liderii Primăriei Cluj, în lipsă de alte soluții reale la problemele de trafic, au început să devină și mai vocali pe tema metroului, un proiect realizabil în peste 30 de ani, dar pregătit de acum.

Strategia Asociației Zona Metropolitană 2014-2020, cu bătaie 2035, (în care Primăria Cluj e asociată cu Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, CIurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni, Vultureni, dar și cu cei de la Consiliul Județean Cluj) a exclus amenajarea metroului în Cluj-Napoca. S-a optat ca tramvaiul să devină coloana vertebrală a orașului prin prelungirea liniei de tramvai prin centru, pentru soluții de transport pe calea ferată și pentru o șosea rapidă subterană pe sub Someș). Strategia a fost prezentată public în 2016. La fel, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Clujului pe 2016-2020 (cu orizont de acoperire 2030) a  susținut realizarea centurii metropolitane care să lege orașul de autostrada Transilvania și de centura de ocolire Vâlcele – Apahida și soluțiile preluate în strategia Metropolei privind șoseaua rapidă și tramvaiul.

Chiar și așa, în ultima perioadă liderii din administrație și din opoziție au început tot mai mult să vorbească de un proiect al metrolului pentru Cluj. Așa, Primăria și-a asumat să studieze posibilitatea ca orașul să primească un astfel de proiect. De asemenea, o altă direcție a fost cea privind asigurarea mobilității pe rețeaua actuală de cale ferată, prin proiectul trenului metropolitan, de asemenea, indicat în documente strategice de ani de zile. Tot printr-un protocol de asociere cu comunele Florești, Gilău, Apahida sau Feleac, Primăria a demarat un studiu de prefezabilitate la pachet cu studii urbanistice pentru centura de sud a Clujului (prevăzută în documente strategice încă din anii 60), centură care nu are încă o finanțare asigurată, dar care este vitală pentru rezolvarea problemelor de trafic și mobilitate pe care orașul le are.

Potrivit studiilor (Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, 2016-2020 cu orizont de bătaie 2030)  chiar dacă centura de sud s-ar realiza la Cluj, aceasta ar avea o încărcare cu 85%  mai mare decât toate autostrăzile din România. Deci traficul rămâne o problemă majoră a Clujului.

Vezi și:

Metropola Cluj, cu strategie, între „cea mai tare din parcare” și „șocuri electrice”

Vezi și:

Veste pentru trafic în noul an: Primăria vrea să pornească studiile pentru metrou la Cluj

sursa FOTO: Bogdan Botaș, Facebook