Metropola Cluj, cu strategie, între „cea mai tare din parcare” și „șocuri electrice”
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - aug. 12, 2016 0 2122
Metropola Cluj va ajunge în 2020 cel mai important centru economic și cultural după București, iar în 2035, un pol de importanță europeană, cu cea mai mare concentrare de populație și capital economic dintre Budapesta și București. Asta e viitorul orașului Cluj-Napoca și a celor 18 comune care compun Zona Metropolitană rezervat prin noua strategia de dezvoltare 2014 -2020 (2023) cu bătaie până în 2035. Documentul strategic cerut de Uniunea Europeana ca o condiție de finanțare a proiectelor, făcut de o firmă privată și terminat la finalul anului trecut a fost abia acum scos în dezbatere publică cu specialiști și urmează să fie și asumat la nivelul comunităților care compun Metropola Cluj. Strategia Metropolei Cluj a fost calificată ca ambițioasă dar plină de „șocuri electrice” și probleme la punerea efectivă în practică de către autoritățile locale.
Strategia Cluj Metropolitan 2014-2020 botezată „Studiu pentru actualizarea documentelor strategice pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca aferente perioadei de programare 2014-2020″ a fost comandat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) și a fost finalizat la finalul lui 2015. Acesta e necesar pentru accesarea finanțărilor europene pe axa IV și a fost făcut de firma Urbasofia (deținută de expertul Pietro Elisei format la Roma și specializat în planificare urbana și regionala care și-a fondat în România o firmă de aproape cinci ani care se ocupa de realizarea de documente strategice). Studiul a costat peste 120.000 lei și are peste 400 de pagini.
Documentul strategic conține 17 proiecte fanion care odată implementate cu finanțări neramburasabile vor aduce doar bune pentru locuitorii din Metroplola Cluj (Cluj-Napoca și comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești,Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Sânpaul, Săvădisla , Tureni, Vultureni). Potrivit strategiei până în 2020 Metropola își va rezolva problemele de trafic, iar în 2030 va ajunge să fie o zonă configurată unitar și un pol de inovare în România, cel mai mare pe axa București-Budapesta.
Strategia a fost supusă, ieri, la primărie unei dezbateri publice. Urmează avizul de mediu și asumarea sa de către localitățile parte a Metropolei Cluj.
Sabina Dimitriu de la UrbaSofia (elaboratorii) a explicat în cadrul dezbaterii că documentul pentru zona metropolitană Cluj a plecat ca unui pionier, la inițiativa ADR-NV, finalizat la final de 2015, dar lăsat să se răcească pentru că Ministerul a lansat târziu ghidurile de finanțare și altfel trebuia modificat dacă dezbaterea publică și adoptarea efetivă se făcea mai repede de jumatea lui 2016.
Dezbaterea de la primăria a avut chiar și un moment teatral în care Emil Boc i-a certat la propriu pe reprezentanții Agenției de Dezvoltarea Nord-Vest care au susținut că orașul nu mai trebuie să stea la disucții ci trebuie să prioritizeze deja proiectele din strategie și să atragă finanțări până în 2018 când se vor pierde banii, cu mențiunea că nici pentru completarea listelor de proiecte fanion nu mai e timp, doar de permutări între acestea și rezerve. „Uniunea Eropeană obligă primăriile să facă strategie, să aibă o viziune iar în 2018 va face o evaluare și ce finanțări nu se consumă, banii vor fi redistribuiți, așa că trebuie să ajungem la o formă finală cât mai repede”, adaugai cei de la ADR-NV.
Chiar dacă la o dezbatere precedentă primarul era și el convins că trebuie grăbit pasul pe Planul de Mobilitate, acum s-a supărat foarte tare pe abordarea celor de la Agenție, mai ales că există și presiunea societății civile care acuză tot mai des primăria că face dezbateri formale și nu ține cont de niciuna dintre propunerile care se fac la acestea. „Nu suntem aici sa spunem un yes la ce avem în față. Sunteți consultanți, noi decidem, nu suntem aici să vă aplaudăm ci să culegem idei, așa că nu aveți de ce să ne spuneți, voi baieți ați venit cam deageaba aici. Propunerile făcute trebuie integrate și voi trebuie să vă vedeți de partea de la ADR”, s-a răstit primarul spe finalul discuțiilor. Apoi și-a domolit tonul și le-a mulțumit pentru ce au făcut până acum.
Specialiștii clujnei care au participat la dezbatere s-au arătat sceptici nu în privința viziunii strategice de dezvoltare propuse pentru Metropola Cluj ci asupra capacității administrației de a face pașii corecți pentru implementarea strategiei. Mai ales că documentul stipulează crearea unei structuri de guvernanță locală public-privat care să se ocupe de monitorizarea și implementarea strategiei.
Radu Mititean de la Clubul de Cicloturim Napoca, una dintre cele mai active organizații non-guvernamentale clujene a remarcat, ca și în cazul Planului de Mobilitate dezbătut recent, strategia Metripolei Cluj s-a tărăgănat și n-a fost supusă unul șir de dezbateri publice, așa cum e normal și nu pe ultima sută de metri să se bifeze o consultare formală de tipul recomandări și răspunsuri de la eleboratori. „E bine că avem strategie și proiecte, însă nu că acestea se fac doar ca să putem lua și niște bani. Ar trebui propuse niște orizonturi sau să se răspundă la niște întrebări. Am avut un candidat care voia Clujul de 1 milion de locuitori. Nu știu, asta ne propunem? Să fim jumate de milon, un milion în 2030? Cât de mult să crească turismul? IT-ul e un domeniul riscant sau e de dorit să ne concetrăm pe el? Mergem spre un oraș de servicii? Este bine sau este rău? Încă există o ruptură între Cluj-Napoca și comunele lui? Cum va fi pe termen lung? La asta cred că trebuie să răspundă o viziune strategică”, a subliniat Mititean. Răspuns elaboratorilor strategiei a fost că aceasta este gândită pentru a activa toate palierele din Metropolă, iar dacă autoritățile acționează la comun atunci exită șanse de ca zona să de dezvolte.
Urbanistul Vasile Mitrea a ținut să se refere câteva din cele 17 proiecte fanion cuprinse în strategia Metropolei (lista la finalul textului), cu mențiunea că speră că în cazul acestui studiu speră să nu fie degeaba recomandările ca în cazul Planului de Mobilitate unde s-au cerut specialiștilot observații scrie și completări și apoi fostul Ministru Ioa Rus a anunțat că deja e gata.
Recomandările urbanistului clujean
„Floreși și Baciu vor deveni cartiere ale Clujului, așa că dezvoltarea acestora ar trebui să se facă împreună cu municipiul Cluj-Napoca, mai ales în ceea ce privește rețeaua de drumuri, să avem legături mai intime cu localitățile învecinate, ca să nu ne trezim cu situația din prezent din Florești. Este nevoie de o corelare a documentelor strategice ale Clujului cu cele ale celor două localități pentru găsirea unui mod de trai împreună”.
„În legătură cu Someșul, pot spune că mie mi-e drag acest amplasament al orașului care beneficiă de un bazin hidrografic deosebit și natural. Ne mai lipsește marea ca să avem de toate. Cred că Someșul merită mai multă atenție decât o apă care trece prin Cluj. Spre deosebire de Timișoara unde a fost o preocupare de ani de zile ce facem cu Bega, n-am văzut la noi această practică, chiar și având în vedere că cele două râuri nu se pot compara. La noi s-au făcut amenajări în amonte până la podul Garibaldi, apoi am construit malurile, după care o firmă din Olanda a venit și a zis Someș navigabil. Or există la noi o diferență de nivel de 40 de metri între intrare și ieșire și atunci ce ar trebui să facem? Ecluze din 100 în 100 de metri, plus că nici nu avem ce să arătăm dacă punem vaporeto ca pe Sena. Dacă asociem și relieful și se i-a o decizie locală cu reglementări severe în zona râului am putea să facem din el nu doar un ax de agrement ci și parte integrantă din identitatea orașului. Și efortul merită pentru că dacă-l facem cu consul de materie cenușie va fi și mai ieftin”.
„În legătură cu nodalul gara-autogara cred că zona e prea importantă pentru a se reduce la o relație gară-autogara. Un studiu spune că strada Horea ar trebui să-și găsească finalitate, mai ales că acum se oprește într-un gol, între gara mare și gara mică. În această idee se punea problema unei dale urbane, mai ales că orașul a candidat la cele 16 Eurogari care se finanțau din bani europeni. Așa că, în loc de pasaje, dala deasupra căii ferate era o direcție normală de dezvoltate. Lângă Dedeman este încă un spațiu liber care așteaptă, probabil în curând va veni un investitor care îl va valorifica. Eu spun să această zonă merită să se bucure de un concurs de idei și solutii pe întreg complexul. Apoi, de ce nu s-ar face un intermodal la aeroport și cu Somesul băgat în pachet. Mai e teren liber la aeroport, iar acolo s-ar putea face și un târg internațional, iar această abordare integrată ar rezolva mai multe probleme ale orașului dintr-un foc. Odată cu extinderea pistei la 3500 metri, cu corecția albiei Someșului ar trebui profitat să adăugăm și alte valențe Someșului, pistă de caiac-canoie, plus spațiu de expunere. La noi se gândește limitat tot timpul. Am întrebat la un moment dat pe președintele Alin Tișe cu privire la accesul la noul spital regional de urgență propus în Florești care era neclar. Mi-a răspuns că el l-a promis, că se face și mai încolo e treaba specialiștilor să gândească. Păi noi avem specialiști, că nu suntem la Huedin. De asta am pledat să existe la nivelul autorităților locale o echipă de strategie care să fie la curent cu ceea ce se întâmplă pe plan internațional și național care ar putea să vadă breșele unde Clujul se poate afirma pe plan național și internațional. Salariații primăriei sunt ocupați cu alte treburi, iar această echipă de pilotaj, dacă ar exista, ar rezolva din problemele orașului”.
„Proiectul de spații verzi din strategie se referă la spații verzi din intravilanul Clujul. Și un singur Parc, Florești. Unde e? Probabil e Colina. Planul Urbanistic General n-a rezolvat problema spațiilor verzi ci a pasat-o pe proprietăți private și nu cred că primăria are atîția bani să cumpere teren și să facă spații verzi. Nu vorbim de spațiilor verzi ecologice ci spații puse la dispoziția publicului și cu acces neliminat. S-a făcut un cadastru verde și s-a spus ca avem 26mp de spațiu verde ca în norma cerută de Uniunea Europeană. Sunt dispus oricând să discut acest inventar și să demonstrez că Clujul nu are decat 7 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și nu știu cum s-a ajuns la cealaltă cifră. Spațiu verde nu înseamnă că se face o grădiniță, un scuar ci trebuie să funcționeze într-un sistem, conenctat la apă și cu ce se întâmplă în afara Clujului. Mi se pare că chestiunea spațiilor verzi trebuie aprofundată, mai ales că acestea asigură sănătatea locuitorilor și asigură identitatea orașului”.
„Despre Centrul Cultural Transilvania, nu vrea decât să remarc că a dispărut în ceață”.
„Referitor la problema locuințelor. În prezent se discută pe plan internaional că acestea fac parte din calitatea vieții și dacă ar fi să ne înscriem în punctaj stabilite la nivel european, noi nu stăm prea bine. Dacă avem pretenția unui oraș cultural și de centre culturale străine atunci este clar că delegații doresc locuințe de mare confort, iar restul populației, locuințe accesibile. Pentru cei cu posibilități modeste, în afară investitorii privați sunt obligați să ofere 25% din ce construiesc. Trebuie să vedem unde stăm bine și unde stăm rău și să face pentru Cluj o Politică locală a locuitii. Avem zone care n-au grădinițe, sau școli”.
Atât primarul cât și consultanții care au elaborat strategia au contrat obiecțiile cu exemple de proiecte concrete sau disculpându-se că primăria nu poate lua tarul de coarne având în vedere că nu e proprietar pe anumite obiective. Iar despre locuire au spus că abia acum s-au inițiat preocupări pe acest segment la nivel național, al Ministerului Dezvoltării și că politicile vor apărea și se vor dezvolta în timă.
Șocul electric și următorul pe care Metropola trebuie să-l facă ca să-și consolidere locul II după București
Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș a remarcat că Strategia reunește proiecte clasice și lucruri care fac parte din agenda fiecărui mandat public din ultimii 10 ani. Dar și că aduce o serie de idei noi și interesante. „Ca o primă lectură pe loc, Capitolul 8 e cel mai interesant. Descrie ce s-ar întâmpla dacă această strategie se va implementa, ca o constare, chiar cu talent literar. O să vă propun ca peste foarte putin timp în 2020 să vedem dacă așa va fi. Dacă trecem la lectură, în substanță, pot spune că am descoperit un lucru: guvernanța metropolitană defectuoasă, ca o caracteristică a perioadei anterioare dar și referiri la deficit de guvernare, nu la absența de proiecte. Apoi din ierarhizarea priorităților de implementare înțelegem că o strategie poate fi implementată vag, consistent sau avansat. Ceea ce mi se pare extrem de interesant este că s-a constat la nivel de guvernanța că autoritățilr au trecut printr-o faza de arbitraj al dezvoltării private aproape fără intervenții către o faza de atragere, vânătoare de proiecte pe baza disponibilităților de finanțare. Acest lucru nu reprezinta o viziune strategică ci doar o capacitate operațională și ar trebui să ajungă la un stadiu avansat, cel din strategie, dar care nu se poate realiza decât dacă se crează un grup operațional de implemnetare, sugestie pe care am găsit-o și în cazul Planului de Mobilitate. Cu structurile existente acum putem uita de strategie. Cu siguranță vom avea proiecte pentru că avem oamnei care știu să atragă bani, dar nu și o viizune strategică”, a subliniat arhitectul.
Țigănaș a ținut să spună că noutatea strategiei este că propune o structură public-privat de guvernanță dar și că modul la care s-a pornit – în 2016 când se dezbate o strategie pe 2014-2020 terminată în 2015- nu garantează că până în 2020 va putea fi constituită această structură. „Acesta este primul mare șoc electric pe care l-am avut. N-am înțeles cum se gândește strategic în timp. Apoi, referindu-mă la sursa datelor, am văzut că documentul se basează pe date de la recensământ însă nu se ia în calcul că Clujul este un oraș intens folosit de populația tânără care, deși e motor sau are proprietăți, nu are buletin de Cluj. Și asta e o problemă veche că nu discutăm pe date reale. Iar această chestiune de fundamentală strategică, să vorbim de economia reală și de economia gri. Apoi mai vreau să mă refer la principii, nu la proiectele incluse, în sine mai ales că strategia vine cu lucruri care n-au mai fost adresate. Cum spune și domnul Mitrea, politica pentru locuințe a intrat în preocupările Ministerului Dezvoltării abia acuma și mă întreb cum va reuși Clujul să țină pasul, va da tonul? Apoi e chestiunea regenerării urbame pusă remarcabil și interesant, dar este una de mare complexitate pentru că vorbim de suprafețe publice care țin de calitatea locuirii însă nu sunt proprietate publică în totalitate. Subiectul e fenomenal și important dar nu știu dacă va putea fi adresat pentru că la nivel ministerial la noi chestiunea se află în ceață, iar dacă resursa locală va reuși să-l discute atunci e remarcabil”, a mai spus Țigănaș.
Arhitectul a mai exprimat și trei concluzii-recomandare:
Clepsidra este întoarsă și nu mai e mult timp pentru crearea structurii de guvernanță metropolitană, așa că cel mai important este ca Clujul să se decidă dacă va pune piciorul drept înainte și va începe până la finalul anului să construiască această capacitate.
Studiul e net superior Strategiei municipiului Cluj-Napoca făcută prin voluntari pentru că a rezultat în urma unui contract, pe bani.
Oamenii din administrație și cei puși politic ar trebui să primească un sumar al celor peste 400 de pagini de strategie ca să știe exact ce se propune pentru Metropola Cluj.
Cine a fost „mut” la dezbatere
Președintele Asociației Zona Metropolitană Cluj, Zoli Coroian (și secretar general PNL Cluj), nu a spus niciun cuvând pe parcusul dezbaterii. La fel și deputatul Adrian Oros care, deși a fost invitat la cuvânt de primar, a zâmbit respectuos și a dat din cap că nu.
Cine a mai intervenit la dezbatere
Korosfoi Sandor de la Asociația ecologistă Floare de Colț a ținut să spună că strategia ar trebuie să impună colectarea selectivă obligatorie, plus a remarcat că concluziile la capitolul gestionare deșeuri depuse la primărie de mai multe asociații clujene n-au fost luate în calcul când s-a făcut strategia, mai ales din perspectiva obligațiilor de reducerea a catității de deșeuri.
Andrei Kelemen de la Cluj IT Cluster a apreciat că strategia n-ar trebui să țină cont de perioada de programre europeană. „Instrumentele de finanțare se pot utiliza pentru realizarea viziunii. Noi am remarcat deficitul de guvernanță, dar acesta se poate recupera cu mijloacele tehnologice existente. În lista proiectelor fanion nu se regăsește nimic care ar putea corecta acest deficit. 15.000 de oameni lucrează pentru guverne și aut locale din lume si nu reușim să-i folosim eficace. Am propus o lista de 30 de proiecte, undele au fost preluate, altele nu. Vom reitera dialogul cu speranta că deficitul va putea fi cumva acoperit si prin mijloacele pe care le ofera tehnologia”, a spus Kelemen.
Alexandra Stoica, Clusterul energetic Transilvania – TREC – a spus că a fost trimisă de Felix Arion de la Agro Cluster să vadă dacă poate fi inclus în strategie un proiect de creare a unei piețe exclusiv dedicată produselor locale în valoare de 2,5 miloane de euro și apoi a afirmat că a rezolvat apoi chestiunea cu Sabina, inițial lista fiind închisă.
Ciut Susana, cetățean s-a plâns că are peste 6000 de metri pătrați de teren în Făget pe care nu-l poate folosi s-au vinde pentru că primăria a pus-o să crească capre pe el sau să facă agrement.
Teodor Dancu, alegator de Cluj de 70 de ani după cum s-a prezentat și minte încărcată de afecțiune pentru destinele Clujului, a spus că a venit să-și exprime o durere mâhnită asupta modul de dezvoltare în perspectivă a orașului raportat la relieful său. „Mă obsedează și mă interesează Clujul. Eram student în 1946 când ne scoatea să curățăm Dealul Dâmbul Romtund, Sâmbăta era, duminică împățeam ziare. Am mai fost în vârful Dealului și privind de acolo mi s-a părut stranie aruncarea Clujului pe relieful existent. Îi lipsește rotundul unui oraș și capacitatea lui geografică de a asuma un mare oraș. Mi s-a confirmat asta. Și atunci am constatat ca și prima dată dezinteresul autorităților pentru fața sau pentru relieful cel mai frumos al Clujului. O jumatate de relief este nefolosită, iar orașul e aruncat în nordul si estul geografic făcându-l alunecos. Geologia a lucrat partea aceasta nefolosită. Și am constatat lipsa totală a unei estetici urbanistici, un fel de reralism între Apahida și Gilău. Mai violent aș spune mi s-a arătat când am zburat cu avionul. Nu are ce au așezat secolele în urbanistica germană. Noi facem mărunțișuri din astea din plan. Dar ce facem cu Dâmbul Rotund?. Dacă s-ar face un șarpe de sus în jos, n-ar mai exista care risipite pe dealuri goale. Sau trei poduri care să lege gara de Dâmbul Rotund. Orașul strigă după rotunjimea lui și acoperirea pustietății”, a subliniat ccetățeanul.
Cum arată viziunea strategică de peste 400 de pagini a Metropolei Cluj, rezumată în câteva slide-uri
Urbanistul Sabina Dimitriu de la firma care a întocmit studiul, UrbaSofia a explicat că documentul stipulează că până în 2020 (2023) Metropola își va rezolva problemele de transport, apoi se va concentra pe locuire și investiții și va ajunge să aibă o structura de guvernanță locală și o dezvoltare unitară ca pol de convergență și inovare. Asta dacă se va trece la implementarea proiectelor fanion și a celor de rezervă propuse în strategie.
Proiectele fanion (prioritare) din Strategia Metropolei
1. Crearea CLLD pentru inovare și incluziune socială
2. Investiții sub emblema Cluj Innovation City
3. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca spre vest
4. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca – Est
5. Proiect complex de regenerare a culoarului verde-albastru al Someșului Mic
6. Proiect complex de dezvoltare a unei mobilități susținute de mijloace nepoluante în Cluj Napoca
7. Proiect complex de valorificare sustenabilă și conectare prin coridoare verzi a siturilor Natura 2000 la nivel metropolitan
8. Proiect complex de regenerare (fizică, socială și economică) a cartierelor de locuințe colective din Cluj-Napoca
9. Creșterea fondului de locuințe publice, spre a fi utilizate ca: locuințe de închiriat la prețuri accesibile pentru tineri/studenți/familii cu venituri reduse, locuințe sociale pentru categorii vulnerabile
10. Construire Spital Pediatric Monobloc
11. Proiect complex Nod Intermodal Gară – Autogară
12. Parc științific și tehnologic Tetapolis
13. Proiect integrat Spital regional de urgenţă modernizare infrastructură de acces şi echipare edilitară
14. Realizarea unui drum expres Est – Vest de-a lungul CF de legătură între autostradă și centura Apahida -Vâlcele
15. Proiect complex de amenajare spații verzi în zona metropolitană (Cetățuie, Parcul Feroviarilor, Parcul Est, Parc Florești, Parc Caragiale, Parc Operă, Parc Detunată)
16. Centrul Cultural Transilvania
17. Centru de congrese și expoziții