Închide

Planul Urbanistic General al Gilăului, criticat de specialiști. Arhitect: „În 2045 Gilăul va deveni oraș, iar Florești un cartier al Clujului”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - ian. 30, 2021 1 3202

Planul Urbanistic General (PUG) pregătit pentru comuna Gilău și la care arhitectul județului spune că se lucrează de aproape zece ani este departe de a pregăti o dezvoltare reală a localității situate la 18 kilometri de Cluj-Napoca și cu legătură la autostradă. Proiectanții propun o dublare a intravilanului comunei, însă nu au prezentat niciun fel de scenariu privind dezvoltarea infrastructurii care să permită dezvoltarea teritoriului propus pentru a se putea construi locuințe sau dotări industriale. Mai mult, strategia luată în calcul pentru PUG Gilău se termină în 2020, iar proiectanții nu au prevăzut soluții de mobilitate lentă de-a lungul Someșului, nici nu s-au corelat cu planurile stratetuge ale Zonei Metropolitane sau ale municipiului Cluj-Napoca. Un arhitect din comisia de urbanism a arătat că PUG-ul localității este cu atât mai important cu cât Gilăul va avea statut de oraș într-un viitor nu foarte îndepărtat și trebuie abordat de această manieră.

De Planul Urbanistic General al comunei Gilău se ocupă Arcadis Excellence Center din Iași. Arhitectul Florin Mrejeru a prezentat documentația la o ședință de urbanism specială convocată de arhitectul județului, ședință care a avut pe ordinea de zi mai multe Planuri Urbanistice Generale ale localităților situate de-a lungul Someșului, de la Gilău, la Bonțida, cu mențiunea că documentațiile din Cluj-Napoca sau Florești nu sunt încă în stadiu avansat spre a fi dezbătute. Documentația reglementează localitățile Gilău, Someșul Cald și Someșul Rece. Populația este de peste 8800 de locuitori.

Mrejeru a arătat comisie că propune dublarea suprafeței intravilanului Gilăului, mai ales pentru a permite construirea unor funcțiuni de locuințe sau spații industriale. 

De asemenea, arhitectul a mai spus că a preluat în documentație proiectul Centurii Metropolitane a Clujului, dar și că propune capacitarea rețelelor de apă și canalizare, extinderea rețelelor de apă, canalizare, gaze naturale, realizarea de drumuri de profile care să permită circulația sau intervenția mașinilor speciale sau înființarea unei zone de agrement și zone verzi. În 2030, proiectanții au estimat că populația comunei va crește cu 1000 de locuitori, grație și măsurilor prevăzute în documentație.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, le-a arătat proiectanților că viziunea de dezvoltare propusă de ei are la bază o strategie a comunei care se termină în 2020, că nu e corelată cu viziunea de dezvoltare a Zonei Metropolitane, nici cu cea a municipiului Cluj-Napoca. În plus, propune dublarea suprafeței intravilane dar nu are o gândire pentru dezvoltarea zonei de locuințe sau a celei industriale pe baza căreia Consiliul Local să poată mobiliza resurse bugetare sau fonduri europene pentru a pregăti respectiva dezvoltare propusă. În plus, în cazul zonelor de locuințe nu există prevăzute dotări de învățământ necesare, după regula celor 500 de metri sau a unui kilometru, nu există propuneri pentru amenajarea de locuri de parcare. În plus, a mai spus arhitectul șef, deși toate administrațiile din Cluj fac eforturi să aducă Someșul în centrul vieții locuitorilor, în PUG-ul Gilău nu este prevăzută niciun fel de soluție de mobilitate lentă de-a lungul culoarului Someșului care să lege zonele de locuire propuse în comune de cele industriale sau de servicii.

(recomandări de crearea de legături de mobilitate în comună, între zona de locuire și cea industrială)

Toți specialiștii din comisie au împărtășit opinia arhitectului șef. Arhitectul Gheorghe Elkan a spus că deja Gilău are un caracter de localitate urbană, dar și că există potențial de dezvoltare discutat de prezența bazinului Someșului, a lacului energetic dar și de poziționarea la autostradă, centură sau drumul național. El a arătat că lacul trebuie protejat, în primul rând. De asemenea a arătat că centrul localității trebuie tratat conștient și trebuie abordată problema locuirii în contextul în care acum oamenii se mută din Cluj-Napoca în Gilău și nu invers, cum se întâmpla acum 30-40 de ani.  Arhitectul Vlad Negru a arătat că abordarea proiectanților centrată pe agricultura comunei nu mai e de actualitate în contextul în care deja serviciile, comerțul sau mediul industrial au început să se dezvolte în localitate, având în vedere conexiunea cu autostrada. „Estimez că în 2045 Gilăul va deveni oraș. Va fi primul oraș după municipiul Cluj-Napoca, spre vest. Florești-ul va face parte din Cluj, va fi un cartier al municipiului. Așa că este nevoie să se pregătească această transformare încă de pe acum”, a arătat arhitectul.

În plus, arhitectul județului, Claudiu Salanță, a arătat că la Ministerul Dezvoltării se pregătește o modificare legislativă prin care orașele care au depășit un anumit număr de locuitori să fie obligate să își schimbe statutul, din comună în oraș, din oraș în municipiu. „Populația nu mai poate fi separată de necesități. Până acum, comunele cu o anumită populație aveau posibilitatea să se transforme în localități urbane. Noile modificări legislative ale Legii 351 privind organizarea teritorială a României le va obliga. Nu va mai fi o opțiune deoarece în acest fel administrațiile vor avea obligații față de locuitori și vor avea și resurse financiare adecvate”, a arătat Salanță.

Arhitectul Radu Spânu a arătat și el că Gilău va deveni un pol de dezvoltare, că e nevoie să aibă o zonă centrală, fie ea pe amplasamentul actualului centru, sau chiar mai departe de acesta, că are nevoie să își definească specificitatea dar și că trebuie să devină atractiv, să vină cu soluții de mobilitate lentă sau cu regândirea spațiilor publice din localitate.

Arhitectul Marcel Crișan a recomandat zone de birouri sau spații de lucru în comun profitând de vecinătatea cu Florești, care este localitatea din România cu cel mai mare procent de intelectuali din totalul celor peste 60.000 de locuitori.

De asemenea, arhitectul Marcel Vancea a arătat că deja s-a ajuns la a doua discuție în comisie privind documentația, și că există aceleași foarte multe probleme nerezolvate și că nu s-a progresat deloc. „Strategia se termină în 2020, este o lipsă de adecvare la situația teritorială. Trebuie tranșat ce este de făcut în continuare”, a arătat arhitectul.

Salanță a arătat că avizul pentru elaborarea PUG Gilău a fost dat din 2012, că el a avut și mai multe discuții cu proiectanții și că tot a așteptat să vadă progresul. „Trebuie să veniți cu o viziune, corelată cu strategia zonei metropolitane, cu planul de mobilitate, cu strategia municipiului Cluj-Napoca, cu o documentație de nivel 2021. Acum avizul este nefavorabil. De zece ani lucrați la această documentație și nu știu ce perspectivă aveți să îl terminați vreodată. Dacă nu se poate face, atunci să se ia decizia potrivită în consecință. Gilăul trebuie să devină un pol turistic, industrial și să profite de vecinătatea cu municipiul”, a mai arătat Salanță.

Proiectanții au mai primit recomandarea să participe și la restul ședinței și să vadă cum s-au gândit alte PUG-uri ale unor comune vecine cu municipiul Cluj-Napoca și situate pe culoarul Someșului, respectiv cele ale comunelor Apahida și Jucu.

 

 

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare