Parcul Primăverii se mărește la peste 2,1 hectare. Se renunță la benzinărie și se configurează o zonă umedă pe traseul acoperit al pârâului Calvaria. Cum vor clujenii să îmbunătățească proiectul

Conceptul de amenajare pentru zona parcului Primăverii din cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur, a fost prezentat public de arhitectul Vlad Sebastian Rusu într-o dezbatere online la Centrul de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei. Potrivit propunerii, parcul va crește de la peste 1,5 hectare la peste 2,1 hectare prin renunțarea la benzinăria de pe strada Almașului. În plus, se va amenaja o zonă umedă cu vegetație specifică de-a lungul traseului intubat în subteran al pârâului Calvaria. Parcul va avea și o machetă 3D a cartierului Mănăștur, după cum au propus proiectanții. În plus, se renaturalizează parcul prin plantarea de vegetație, peste 400 de copaci, se vor reconfigura aleile și zonele de joacă, este propus mobilier urban nou, terenul de baschet se va reloca într-o altă zonă sau se va renunța la îngrădiri în relația cu biserica ortodoxă construită aici. Locul de plimbat căței va fi păstrat. În plus, arterele Ioan Meșter și I Cioran vor deveni zone de tip shared space, prin renunțarea la diferența între trotuare și partea carosabilă.

Clujenii care au participat la dezbatere au receptat extrem de bine propunerea. Riverani sau utilizatori ai parcului au propus și o serie de îmbunătățiri ale conceptului: un circuit pentru biciclete în parc, protecție verde în zona de blocuri, mascarea toaletei publice, plantarea de flori de câmp, întreținerea viitorului parc mai bine decât se face în prezent, amenajarea unui teren suplimentar pentru baschet în așa fel încât să se utilizeze și de către copiii mai mici, renunțarea la căsuțele unde pensionarii se adună și joacă jocuri de șah sau table. Un arhitect a făcut și el câteva propuneri intereante printre care configurarea parcului în așa fel încât să poată primi evenimente în aer liber – proiecții de filme sau concerte, renunțare la chioșcurile din zona Primăverii sau configurarea unui spațiu de dialog și negociere cu locuitorii unde să se prezinte proiectele publice ale administrației.

Parcul Primăverii va fi reamenajat în așa fel încât să facă parte dintr-un viitor coridor ecologic care cuprinde pădurea Făget, zona La Terenuri, acest spațiu, zona Calvaria și Parcul Iuliu Hațieganu, după cum a explicat arhitectul Vlad Rusu, cel care a lucrat la concept, alături de arhitectul Octav Olănescu de la Sudio 82. Pe lângă reorganizarea aleilor și acceselor în această grădină de cartier, a zonelor de activități din parc (loc de joacă, zona de exerciții în aer liber, zonă cu un amfiteatru, teren de sport îngrădit, pajiști), aici va fi configurată și o zonă umedă care urmărește traseul pârâului Calvaria, intubat în subteran, configurată cu vegetație specifică. Parcul va avea și o machetă 3D a cartierului Mănăștur, după cum au propus proiectanții. În plus, se propune renaturalizarea întregului spațiu prin plantarea de vegetație, peste 400 de copaci, se vor reconfigura aleilei și zonele de joacă, este propus mobilier urban nou antivandalizare, terenul de baschet se va reloca într-o altă zonă sau se va renunța la îngrădiri în relația cu biserica ortodoxă de aici. Locul de plimbat căței va fi păstrat. În plus, arterele Ioan Meșter și I Cioran vor deveni zone de tip shared space, prin renunțarea la diferența între trotuare și partea carosabilă. Se va moderniza și iluminatul public iar zona va fi dotată cu un sistem de colectare a apelor pluviale dar și cu dotări de încărcare pentru mașini electrice.

Vlad Rusu a mai recomandat orașului să intre într-o negociere cu cei care administrează zona Calvaria pentru a deschide și acest teritoriu publicului.

Prin proiect parcul va crește de la peste 1,5 hectare la peste 2,1 hectare prin renunțarea la benzinăria de pe strada Almașului, după cum au propus proiectanții. Conceptul integral de amenajare – AICI.

Adiacent parcului există un teren viran unde în trecut se propusese amenajarea unei policlinici, teren prins în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de regenerare urbană pe care Primăria l-a comandat pentru a putea construi parkingul Mogoșoaia. Potrivit respectivului document, aici se poate construi o clădire masivă iar terenul e unul aflat în proprietate privată. Proiectanții au arătat că deocamdată PUZ-ul e în vigoare și că el poate să își piardă obligativitatea doar printr-un nou PUG. Ei au recomandat să se amenajeze în această zonă un centru comunitar sau o funcțiune care să deservească comunitatea din cartier, însă nu așa masivă cum e propusă în respectivul PUZ.

La dezbatere au intervenit câțiva riverani din Mănăștur dar și arhitectul Eugen Pănescu, implicat în proiecte de reamenajare a spațiului public din Cluj-Napoca.

Cătălin Sălăgean s-a interesat asupra realismului propunerii de a muta benzinăria de pe strada Almașului. Directorul din Primăriei, Ovidiu Cîmpean, cel care coodonează centrul de dezbateri al Primăriei, CIIC, a arătat că acest lucru este posibil deoarece terenul e prins într-un contract de asociere al Primăriei care permite renegocierea clauzelor și mutarea benzinăriei din respectiva zonă. Sălăgean a mai ținut să se intereseze asupra gardurilor vii și a celor metalice care există peste tot în zonă. Vlad Rusu a arătat că aceste garduri comportă chestiuni de inaccesibilitate și a spus că ele sunt apanajul unor amenajări care nu mai fac cinste cartierului.

Cristina Chioren a lăudat propunerile coloristice pentru locurile de joacă dar și materialele alese deoarece toate sunt spre natural. A spus că și-ar dorit mai multe bănci și mese din lemn și mai puține din piatră, mai mult spațiu verde și mai puțin beton și a recomandat întreținerea mai bună a viitorului parc, arătând că acum situația este nefericită la acest capitol. A mai cerut plantarea de flori de câmp în acest parc. „În legătură cu gardurile vii. Aici știu că este o discuție. Trebuie o campanie de conștientizare. Depinde la care vă referiți, dacă blocul are o grădină de 3 metri și apoi trotuarul trebuie să fim atenți la grupurile de gălăgioși, furturi sau mizerie lăsată sub geamurile celor care locuiesc la parter și să păstrăm aceste garduri”, a arătat aceasta.

Cîmpean a spus că susține propunerea ca în parc să fie mai puține bănci și mese din beton.

Simona Avornicesei s-a intersat de viitorul zonei pentru plimbat câini, acum plină de gunoi. A mai spus că susține eliminarea gardurilor vii dinspre blocuri dar cere menținerea unei zone de perdea verde care să protejeze copii care folosesc parcul de strada Primăverii unde este trafic intens. A cerut o pistă de biciclete care să înconjoare parcul. A criticat căbănuțele de lemn puse în mijlocul parcului și faptul că cei care joacă acolo table sau alte jocuri sunt de multe ori recalcitranți și a cerut ca ele să fie mutate în lateral în așa fel încât copiii să fie în centrul parcului. A atras atenția că parcul e acum plin de gunoi dar și că toaleta este într-o stare deplorabilă. A mai cerut un teren suplimentar închis de baschet sau multifuncțional care să poată fi folosit și de copiii mai mici ca să arunce la coș. A lăudat faptul că între biserică și parc va fi un spațiu liber, neîngrădit. „A avea pomi într-un spațiu îngrădit nu e spațiu verde. Dacă aici este iarbă, copiii vor intra pe ea și trebuie bine întreținută. Poate o iederă peste toaleta publică, dar să se aleagă plante care nu sunt toxice și nu provoacă alergii. Florile nu cred că vor rezista, nici cele de câmp pe care copiii cu siguranță le vor aduna pe toate. Poate niște ghivece în trepte în zona toaletei, cu plante curgătoare ar face zona prietenoasă și ele ar și rezista”, a arătat ea.

Cîmpean a arătat că multe din idei sunt cuprinse în proiect, că modelul de conviețuire între comunitate și biserică este cel din Piața Avram Iancu, unde spațiul e neîngrădit. Rusu a arătat că spațiul pentru căței va fi păstrat și reamenajat corespunzător, că ia în calcul măsuri de protecție pentru copii având în vedere proximitatea cu strada Primăverii. Despre toaletă a spus că ea va fi reintegrată în proiect și renovată. Despre pistele de biciclete a spus că panta terenului e descuranjantă pentru o astfel de funcțiune, însă clujeanca l-a contrazis și i-a arătat că tocmai asta apreciază copiii, că au un traseu dificil. Rusu a promis că va analiza reconfigurarea unei alei care să răspundă și acestei dorințe dar și că ia în calcul să mai facă o zonă dotată cu un coș de baschet. „Se vor planta peste 400 de arbori noi în parc”, a mai spus Cîmpean.

Arhitectul Eugen Pănescu a lăudat proiectul și a criticat PUZ-ul garajului public care propunea și regerarea parucului, însă nu într-o formulă fericită, arătând că se bucură că nu s-a pus în operă. „Am văzut că ați simulat pe planșe clădirea ca să ilustreze indicii aprobați prin acel PUZ pe terenul liber. Nu știu cum s-a putut aproba o astfel de propunere pe o parcelă atât de mică. Am văzut în ultimii ani tot felul de propuneri pe această parcelă privată, supermerket, locuințe. Sper ca acest plan de regenerare pentru parc să mai pună în discuție schimbarea de funcțiune în cazul acestei parcele”, a mai arătat arhitectul.

El a ținut să aprecieze sistemul propus pentru colectarea apelor pluviale și crearea zonei umede în parc, a spus că recomandă și mai multe zone verzi care nu sunt segmentate de alei. A semnalat ca și în acest parc să se aibă în vedere utilizarea lui pentru concerte sau proiecții de film în aer liber, având în vedere că, tot mai mult, se va pune accent pe activitățile în aer liber în anii următori. „Îmi fac griji cu chioșcurile de aici, sper să fie ușor de mutat și eliminat pentru că o asemenea formă de comerț acolo nu este onorabilă. Trebuie să li se găsească loc camionetelor care asigură partea gastronomică pentru parc sau dacă nu, fronturile lui să susțină și această funcțiune. Aș recomanda pe partea de regenerare să existe un spațiu de dialog și negociere cu locuitorii unde să se prezinte proiectele publice ale administrației”, a mai spus specialistul.

Pănescu a lăudat și faptul că, prin proiect, spațiul unde era benzinărie este propus să devină o pajiște, arătând că de acolo se vede foarte bine apusul.

Cîmpean a spus că susține zonele de alimentație dar și partea de spațiu unde să se prezinte proiectele publice. Arhitectul Vlad Sebastian Rusu a spus și el că și-a notat observațiile. Cîmpean a mai ținut să menționeze că s-au adresa  și compentarii în scris, oferind ca exemplu cel al arhitectului Dan Domșa care a propus să se ia în calcul și spații pentru iubitorii de animale, însă a spus că deja s-a răspuns la această exigență.

După această dezbatere, urmează etapa studiului de fezabilitate și ulterior licitația pentru proiectare și execuție. Proiectul face parte din Programul de investiții Clujul Verde și va fi finanțat din fonduri europene, după cum a precizat Cîmpean.

Dezbaterea dedicată Parcului Primăverii este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Înregistrarea dezbaterii publice poate fi urmărită pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

După ce s-a încheiat discuțiile, pe Facebook, a pornit o altă dezbatere prin care activiști din Cluj critică clădirea mastrodon acceptată de Primărie ca să poată fi construită lângă acest parc.  Adrian Papahagi a criticat chiar intenția de a face locuri de joacă pentru copii în această zonă a bisericii despre care a opinat că ar trebui să fie legată prin altfel de spații de zona Calvaria.

Actual de Cluj