Închide

Oraşele viitorului: biciclete, maşini autonome, centre universitare care atrag giganţi din Tehnlogie

AdministrațieTop News by Kristina Reştea - nov. 06, 2018 0 249

 

Ce fac administraţiile din Boston, Pittsburgh şi Dublin pentru oraşe care funcţionează mai eficient?Programe pentru încurajarea mersului pe bicicletă, evitarea accidentelor şi reducerea traficului, teste pentru maşini autonome sau măsuri pentru încurajarea cercetării şi a job-urilor în Tehnologie.

Câţiva specialiştii străini care lucrează în domeniul inovării urbane au venit la Cluj să vorbească despre problemele din oraşele lor, la conferinţa Dialoguri Urbane, organizată de Cluj 2.1| Fondul de Inovare şi Centrul Cultural Clujean.

Bostonul îşi încurajează cetăţenii să circule cu bicicleta şi, fiindcă multe accidente sunt provocate de maşini mari care lovesc ciclişti, s-au luat măsuri pentru introducerea sistemelor de protecţie amplasate pe autovehiculele de mare tonaj. De asemena, companiile care fac afaceri cu primăria din Boston sunt obligate să îşi instaleze pe camioane astfel de sisteme de protecţie pentru biciclişti şi pietoni, spune Jaclyn Youngblood, director de programe la Boston Office for New Urban Mechanics. „Clujul este comparabil ca populaţie cu oraşul nostru şi se află de asemenea într-un moment în care poate să încerce să îşi asume riscuri, să facă inovaţii”, spune aceasta. Un alt program despre care vorbeşte reprezentanta din Boston se referă la o iniţiativă socială. „Bostonul are 56000 elevi, iar unu din şase copii nu are casă sau are un fel de problemă financiară în familie. Pentru aceştia, prânzul de la şcoală aduce mare parte din aportul de calorii din zi. Ce fac aceşti copii de vineri după-amiaza până duminică? E o problemă la scară naţională, poţi să vezi alte modele”, menţionează Jaclyn. Aşa că, alături de şcoli şi organizaţii nonguvernamentale, administraţia a lansat un program-prototip, prin care se oferă pachete de dus acasă în weekend pentru copiii care au nevoie.

De asemenea, Bostonul testează lumea viitorului – în oraş se permite testarea maşinilor autonome, care ar putea revoluţiona traficul în câţiva ani. „Traficul creşte, şoselele sunt tot mai congestionate, vremea extremă pune probleme pe drumurile poblice. Privim mobilitatea smart ca posibilitate alternativă de transport. Studiile arată că multe accidente pot fi eliminate dacă scoţi omul din ecuaţie, având în vedere că multe accidente auto se produc din cauza unor erori umane”, menţionează Jaclyn. Companiile care lucrează la tehnologii pentru maşinile autonome pot testa autovehiculele pe şoselele din Boston: mai întâi, pe un site off-road, iar o dată ce se demonstrează că acestea funcţionează fără probleme, producătorii se pot muta pentru teste într-o altă zonă desemnată şi apoi în întregul oraş. „Cum comunici cu locuitorii pe un asemenea subiect nou, care induce temeri? Poţi în primul rând să prezinţi lucrurile mai prietenos, mai ales când e vorba de tehnologii care sperie – „roboţii care ne fură joburile” sau „maşini care poate vor trece peste noi””, aminteşte Jaclyn. Cum poţi să comunici prietenos? Ei bine, cei din Boston au organizat o petrecere de cartier cu „roboţi”, la care au participat peste 5000 oameni, veniţi să afle despre maşini autonome şi chiar să testeze live anumite tehnologii. Administraţia oraşului american are încă destule probleme de rezolvat, iar cei de acolo nu se laudă că în urbea lor curge „lapte şi miere”. „În Boston există o distribuţie foarte inegală de venituri. Cum ne asigurăm că noile tehnologii nu lărgesc această diferenţă? Trebuie să ne preocupăm şi de acest aspect. Rata medie de navetă e în Boston de 28 de minute. Este nevoie să putem să o îmbunătăţim”, mai spune Jaclyn.

 

Investiţia care a salvat un oraş după căderea unei industrii

 

Pittsburgh, un oraş cu 300.000 de rezidenţi, adună, de fapt, într-o zi de muncă în jur de 600.000 de persoane, incluzându-i şi pe cei care lucrează zilnic aici, deşi nu locuiesc în oraş. Cifrele sunt prezentate de Brian Kennedy – vicepreşedinte de Operaţiuni şi Afaceri Guvernamentale, în Pittsburgh Technology Council. „E un oraş de imigranţi, în special europeni, veniţi să lucreze în industria oţelului. Bunicul meu a avut nouă copii, a putut să îşi ia o casă pe mal de lac, două bărci de pescuit. A trăit visul american”, povesteşte Kennedy, din istoria oraşului şi a propriei familii. Prin 1980, însă, „visul american” a primit o lovitură şi s-a terminat cu principalul furnizor de activitate în regiune. Globalizarea, automatizarea şi lipsa de investiţii în noi tehnologii au dus la decăderea industriei oţelului. „Când creşteam eu, şomajul ajunsese la 27%, vedeam colegi care mâncau prost, care nu aveau cu ce se îmbrăca. Un milion de oameni au plecat din regiunea Pittsburgh. Bunicul meu şi-a pierdut pensia, casa de la lac, tot”, povesteşte Kennedy. „Atunci a apărut întrebarea: ce avem, totuşi?”, continuă el. Iar răspunsul ţine de o resursă pe care ar putea miza şi Clujul: universitatea. Dar nu doar atât: un program de ştiinţe în domeniul calculatoarelor printre cele mai bune din SUA. „A existat o preocupare: ce putem face ca să diversificăm domeniile de activitate? Pittsburgh a fost primul oraş care s-a concentrat pe o economie dezvoltată prin tehnologie”, spune Kennedy. Acesta a explicat şi utilitatea programelor de finanţare folosite în oraş, de tipul „revolving loan fund”. „Au fost create pentru a rezolva probleme mari sau mici. Dacă pierzi 1 milion de oameni, pierzi şi contribuţii şi taxe; nu mai poţi face investiţii mari de infrastructură. Trebuie să fii creativ. Aceste fonduri sunt pentru comunităţi – de exemplu, pentru sisteme de tratarea a apei, administraţiile pot lua împrumuri de aici. Le pot lua şi comunităţile de afaceri, ca să adopte noi tehnologii. Sunt împrumuturi cu dobândă mai mică decât pe piaţă şi cu risc mic. Pot rezolva şi problemele de locuire ale unor comunităţi cu venituri mici sau medii”, spune Kennedy.

Teama de antreprenoriat, după „trauma” economică, a fost un alt element pentru care s-au căutat soluţii. Aşa că s-a înfiinţat un fond de tehnologie, pentru a acoperi mai multe scopuri: cercetare de calitate, centre regionale care să îi ajute pe antreprenori. „Andrew Carnegie şi-a cheltuit 90% din avere în timpul vieţii pentru comunitate şi a finanţat Carnegie Tech institute”, spune Kennedy despre industriaşul şi filantropul Andrew Carnegie. Iar investiţia sa a dat roade peste timp: datorită talentului din domeniul tehnic care „creşte” în oraş, companii ca Apple, Facebook, google sau Amazon au activitate în Pittsburgh. Alături de Detroit şi Silicon Valley, acesta este şi unul dintre oraşele americane care găzduiesc centre de cercetare pentru conducerea autonomă. „Războiul pe talente din lume face ca în Pittsburgh să vină joburi extraordinare. Andrew Carnegie, prin viziunea sa despre economia prin cunoaştere, a salvat oraşul cu o investiţie făcută cu decenii în urmă”, concluzionează Kennedy.

Uneori, „viziunea” ţine de ceva atât de simplu cum e încurajarea mersului pe bicicletă, o temă valabilă nu doar în aglomerate oraşe americane, ci şi în Dublin. „Într-un mod similar cu ceea ce se întâmplă în Cluj, şi în Dublin un procent mare de oameni preferă să ia maşina şi să conducă, chiar din zone de unde e uşor să ia autobuzul”, spune Leo Lades, cercetător în economie comportamentală, la Geary Institute of Public Policy. „Ce am făcut? S-au introdus benzi dedicate pentru autobuze, astfel încât să fie mai uşor şi mai rapid să iei mijloacele de transport în comun decât să iei maşina. E relativ ieftin şi să iei biciclete. Facem studii ca să vedem cât de mulţumiţi sunt oamenii de mersul cu autobuzul. Oamenilor le plac biciclete şi plimbatul, dar nu le plac autobuzele. Cum facem un sistem care să fie plăcut? E nevoie de investiţii la nivel de infrastructură, dar, complementar, trebuie lucrat şi pentru a-i convinge pe oameni de beneficiile acestor soluţii”, spune Lades.

Între timp, la Cluj…. Avem 200.000 de maşini care circulă prin oraş, la o populaţie de 400.000, spune primarul Emil Boc. În 2000, erau 65000 de maşini. Printre măsurile despre care se vorbeşte la Cluj, în „lupta” cu traficul: transport public electric, autobuze şcolare, încurajarea maşinilor electrice sau sistemul de bike sharing.

 

Sursa foto: CCC

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu