Închide

OPINIE. Spitalele care ar putea fi. Și marele eșec de început de an pentru administratorii Clujului

OpinieTop News by Kristina Reştea - ian. 13, 2023 0 342

Joi, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, scria pe Facebook despre participarea sa la ședințele de Urbanism ale județului. Și digitalizare. Pe pagina lui de Facebook, primarul Emil Boc anunța că a deschis un centru pentru tineret, că s-a întâlnit cu niște oficiali germani și că a vorbit la o emisiune de radio despre marile proiecte ale orașului (centură, metrou – toate în proiect). Ceva așa, frumos.
În timp ce noi ne lăudăm, la Cluj, cu un centru de tineret (adică un spațiu de câțiva mp în centrul orașului) și cu digitalizarea în Urbanism (adică lucruri de bun simț în era AI: ședințe online și Certificate de Urbanism Online), vecinii de la Oradea, aici, aproape, anunță ceva cu adevărat important și palpabil: că, practic, au făcut rost de peste 100 de milioane de euro pentru un spital nou.
Așadar, primăria Oradea: Noul spital de boli infecțioase și pneumologie, care urmează să fie ridicat pe str. Vlădeasa, a fost aprobat spre finanțare prin PNRR. Acest proiect a reușit să atragă cele mai multe fonduri din istoria municipiului Oradea, finanțarea nerambursabilă fiind de 95% =(565.718.132 lei), iar contribuția municipiului Oradea de 5% (28.285.906 lei).
Joi s-a anunțat lista cu spitalele care primesc bani prin PNRR și centrul universitar și medical Cluj, inima Transilvaniei, centrul universului piaristic, capitala IT și a prețurilor imobiliare, orașul de 5 stele de marketing și județul cel mai bogat după București a marcat un mare eșec.
Nu scriu aici ca jurnalist care monitorizează cifrele din PNRR, ci ca cetățean care și-ar dori un spital în orașul în care locuiește.
Dacă mă întreabă cineva acum care au fost cele mai înfricoșătoare momente pe care le-am trăit de când am un copil („top of mind”, cum zic oamenii cu sondaje), aș spune fără ezitare că probabil minutele alea, cu bebelacul de câteva luni în brațe, dintre momentul în care am chemat ambulanța și cel în care ambulanța chiar a ajuns. Mi s-a întâmplat o singură dată să trebuiască să chem ambulanța pentru el, au trecut mai bine de trei ani de atunci, dar frica aia se deșteaptă la fel de copleșitoare și acum, oricând îmi invoc momentul. M-am liniștit un pic abia când am ajuns la spital.
E greu să ai nevoie de spital. Și e vital să ai acces la el.
Am mai ajuns de atunci de câteva ori pe la Urgențe (UPU Pediatric) și am stat și în spital în câteva rânduri (din fericire pentru chestiuni gestionabile, nu foarte grave). De fiecare dată când am avut ocazia, i-am lăudat pe medicii cu care ne-am intersectat. Frica aia demolatoare despre care vă ziceam nu am simțit-o niciodată în prezența lor, ci în drumul până la ei, fiindcă prezența medicilor mi se pare, dimpotrivă, liniștitoare. Nu îmi pot imagina cum e să fii într-un loc în care nu ai acces la spital în mai puțin de 30 de minute, în caz că ai nevoie. Adică pot, dar mi se pare… pfff.
Așadar, sunt mai mult decât recunoscătoare să locuiesc într-un oraș cu spitale.
DAR… spitalele noastre sunt de secol trecut. La propriu. Cu oricâte intervenții, cosmetizări și renovări (căci s-au făcut și nu pot zice că nu am dat măcar de condiții decente), spațiile astea vechi de decenii nu fac față cerințelor de acum. Pur și simplu nu au fost gândite pentru asta și nu fac față. E greu să vezi părinți veniți în miez de noapte cu copii bolnavi în brațe, înghesuiți în câțiva metri pătrați în spațiul mic de primire de la Urgențe pediatrice. Imaginea mamei cu fetița de la Oncologie, venită în sediul de pe Moților pentru un control la ORL (din altă parte de oraș, unde e secția de oncopediatrie), așteptând, aproape sfârșite de oboseală, pe un scaun, în sala îngustă din fața cabinetelor de la Pediatrie 1 e una pe care o găsesc încă sfâșietoare. În saloanele de spital în care am stat noi abia se găsea un pătuț de bebeluș pe toată secția, așa că trebuia să improvizez diverse feluri de apărători, să nu se rostogolească bebelușul. Asta doar așa, ca să dau câteva exemple. Repet, nimic din toate astea nu are de-a face cu actul medical – din fericire, oamenii, medicii s-au ocupat de noi de fiecare dată. Am găsit condiții decente, pe cât posibil, iar experiențele noastre au fost mai bune decât puteam să mă aștept. Și nu, niciodată nu am dat plic, nu despre asta e vorba. Eforturi s-au făcut și pe partea asta de construcții – am trecut și prin secții renovate, cu saloane luminoase și baie impecabilă. Dar nu cred că poate nega cineva limitările de infrastructură din marele centru medical și universitar Cluj-Napoca. Spitalele si secțiile sunt răspândite prin diverse locuri din oraș, multe în clădiri vechi, care au devenit inadecvate sau neîncăpătoare.
În acest mare centru universitar și medical există însă câteva mega-proiecte de spitale. Ele sunt pe hârtie și datează de ani de zile. Spitalul Regional de Urgență, Centrul de Transplant și spitalul monobloc pentru Copii. Nu vă pot explica cât de mult mi-aș dori să existe în orașul în care locuiesc un Spital nou de Copii. Și, desigur, și celelalte două. Dar cred că vă puteți imagina, cred că vă puteți da seama ce liniștitor ar fi pentru orice părinte să știe că are acces la o astfel de infrastructură vitală. Și ca mine sunt alte câteva sute de mii de oameni, căci de spitale toți avem nevoie. Iar de infrastructura spitalicească din Cluj-Napoca depinde întreaga regiune.
Și ajung aici la știrea momentului, pe subiect.
Joi, Minsterul Sănătății a anunțat lista celor 27 de proiecte de infrastructură spitalicească ce vor fi finanțate în țară prin Planul Național de Redresare și Reziliență; între acestea, doar unul e în marele centru medical și universitar Cluj, după cum a scris Actual de Cluj aici: https://bit.ly/3GBiYqZ
Trei proiecte de amenajări de spitale, pe sute de milioane de lei, făceau parte din lista de proiecte eligibile prin PNRR implementate la Cluj. Era pe listă și construirea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj Napoca, în sumă totală de peste 328 milioane de lei, din care PNRR urma să asigure aproape două sute de milioane, construirea Centrului de Transplant Multiorgan din Cluj pentru 160 milioane din care PNRR asigura 127,7 milioane, și respectiv cel declarat finanțabil. Unul mai mic: recompartimentarea și extinderea clădirilor pentru centrul de neurochirurgie a Spitalului Județean – 39,2 milioane de lei, din care PNRR asigură 37,25 milioane.
Detalii și mesajul ministrului Sănătății AICI
La final de 2022, Consiliul Județean anunța, triumfal:  „Miercuri, 28 decembrie 2022, Ministerul Sănătății a publicat lista celor 42 de spitale din România care au trecut de prima etapă de evaluare, respectiv de eligibilitate, pentru a obține finanțare din PNRR, în cadrul apelului de infrastructură spitalicească. Proiectele Consiliului Județean Cluj de edificare a primului spital public din zona Transilvaniei care va oferi servicii medicale integrate în domeniul pediatriei, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, o structură nouă, în sistem monobloc, respectiv proiectul de edificare a Centrului Integrat de Transplant, au primit aviz favorabil în vederea finanțării acestora în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”.
Acum am aflat că cele două mari spitale de Cluj au rămas pe dinafară. Proiecte  „de importanță vitală pentru Cluj și pentru întreaga Transilvanie”
Mare eșec, centrule medical și universitar Cluj-Napoca!
Data viitoare când se vor lăuda cu mici investiții punctuale pentru spitale (absolut necesare și de bun simț), domnul președinte al CJ Cluj, Alin Tișe, și domnul primar Emil Boc, mari lideri administrativi și politici ai țării, ar trebui să fie cel puțin rezervați. Până când nu fac rost de bani pentru aceste spitale, ar trebui să fie cu toții rezervați în declarații pe segmentul acesta. Sigur, va spune domnul primar că Spitalul Județean nu e în atribuția sa, dar primăria are totuși un spital în administrare și direcționează fonduri și spre alte unități medicale, iar un astfel de proiect major care s-ar realiza în Cluj ar trebui să fie, cel puțin teoretic, miza unei puternice alianțe administrative între Oraș și Județ.
Degeaba vă lăudați cu orice fel de investiții pentru câte o pietonală ori pentru câte un aparat medical până când orașul acesta nu are măcar UN spital adevărat, în care medicii care ne-au rămas să poată să își facă treaba și în care bolnavii să fie tratați cum se cuvine în secolul XXI.
P.S.: Mă bucur pentru toți cetățenii din orașele celorlalte 26 de proiecte. Sunt absolut convinsă că e nevoie de fiecare dintre aceste investiții. Pe lista aceasta nu am fost, poate om fi pe altele…
P.S 2: Proiectul Spitalului de Copii a obținut cel mai înalt nivel de certificare BREEAM (outstanding), pentru etapa de proiectare, după cum a anunțat chiar ieri arhitectul Adrian Pop, consultant în acest proces. Mesajul lui Adrian Pop: „În decembrie a fost predat proiectul tehnic, iar în 2023-2026 ar trebui să se desfășoare etapa de execuție. Am observat însă, ieri, în ziua în care noi ne bucuram de această veste, că Ministerul Sănătăţii – România nu a inclus acest proiect (și nici celălalt spital propus în Cluj) pe lista proiectelor care vor fi finanțate din PNRR. Sper că această decizie nu e finală și va fi revizuită. Poate și ai noștri reprezentanți, Emil Boc și Alin Tișe, ar fi cazul să facă ceva mai mult ca să evite un astfel de eșec”.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.