Săptămâna Mare a Universităților

OpinieSport by Catalin Suciu - mai 12, 2026 0 25

Am urmărit din tribune sau de la masa presei fel și fel de meciuri cu Universitatea Cluj în prim plan. Am văzut-o mult timp pe „U” Cluj înainte de faliment.

Pe Sabău l-am văzut doar la televizor și e Hagi! Unul ca Sabău nu va mai avea Clujul niciodată. Dar nici Romania. Niciodată.

Apoi l-am văzut pe Motan, pe Maier. Ce fotbalist cumplit de mare și neserios. Putea fi unul dintre cei mai buni de peste tot. N-a fost. A sfârșit precum Lupu, regretând întotdeauna, după retragere, că ar fi putut fi zeu și n-a ajuns vreodată.

Dar la U Cluj au fost ani înfiorători, cu blaturi oribile, cu furturi impasibile, trecute cu vederea.

Când CFR a luat primul campionat în 2007, la bătaie cu Steaua, Universitatea era deja retrogradată, dar s-a mânjit. Toți conducătorii de atunci știau ce se va întâmpla. Și toți liderii politici. Au urmat ani prin ligile inferioare. Fiecare an, obișnuită dezamăgire.

Cel care flutură triumfător azi, fularul, în loja principală, e același care se ascundea când la Universitatea jucau Petru Budean, Edvan, Robson sau Dedu. Paul Sanda, Răzvan Fărcuță sau Stere Guda. Atunci urca dealuri, acum coboară în subteran pentru a săpa gurile de metrou.

Toți au fost în alb-negru. Să nu uităm nici de „golgheterul” Flavius Băd, schija cu inimă defectă. Au mai fost sântejudeni și juzi, fel și fel de venetici.

Când a preluat echipa, Walter a pompat vreo cinci milioane să fie pe zero, după guvernările locale, cu primărie și fabrici de pui, cu bani aruncați de pomană. Cu furtișaguri nesfârșite. Mințit ani de zile de apropiați și localnici, Walter a lăsat echipa, a plecat la Ploiești, și-a urmat falimentul.

Practic, „U” Cluj s-a îngropat în luna septembrie 2016, pe data de 29, după o sentință a tribunalului Botoșani.

Restartul a sosit imediat, cu reorganizarea rapidă, cu o echipă nouă din liga a patra condusă de la început de Radu Constantea, pus în funcție/funcțiune de Emil Boc.

Fericit că a scăpat de Walter, pe care l-a păcălit (i-a promis contracte publice, pe salubrizare – sunt dovezi probabil ținute la sertar de cine trebuie pentru când e nevoie), primarul și-a recâștigat publicul pe care l-a trădat. Anual primăria a finanțat ONG-ul înființat, după care s-a aciuat lângă performanță cu mândria unui ticălos care se preface că a dat la galeră stând, de fapt, la umbra sălciilor.

E cel mai bun an din istoria Universității Cluj. Lăsați imaginile cu primarul Clujului.

E același impostor care urca Golgota. În particular vorbește și foarte urât, spun mulți: înjură ca un birjar, își spurcă angajații, se crede stăpân peste toate moșiile.

A uitat, însă, că „U” Cluj nu îi aparține.

Așa cum nici Craiova nu e a Olguței și nici măcar a lui Rotaru.

.

Nici un comentariu