Anul fără bugetare participativă. Primăria vrea să revizuiască procesul prin care clujenii pot propune proiecte pentru oraș, implemetat în premieră națională în Cluj-Napoca și preluat și de alte orașe din România
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - ian. 13, 2023 0 293
Proiectul în premieră națională de bugetare participativă, online, unde clujenii pot alege unde se investesc o parte din banii publici locali, care a fost implementat în Cluj-Napoca după un model care funcționează în Braga, urmează să fie revizuit, a anunțat primarul Emil Boc, tocmai pentru a fi optimizat. Primăria a primit critici din societatea civilă privind modul în care funcționează procesul. Pe de o parte instituției i s-a reproșat că nu reușește să implementeze proiectele finaliste, că elimină proiectele propuse și propune o listă de proiecte eligibile după criterii subiective, dar și că participarea în cadrul procesului a scăzut foarte mult în ultimii ani.
Emil Boc a anunțat, la prezentarea proiectului de buget din 2023, că împreună cu specialiștii de la Facultatea de Științe Politice și Administrative, procesul de bugetare participativă va fi revizuit. Așa a explicat primarul absența acestui punct de pe lista politicilor publice pentru Cluj-Napoca.
În 2017 Primăria Cluj a anunțat că în Cluj-Napoca va funcționa un proiect în premieră națională pentru bugetare participativă, după modelul care funcționează în orașul Braga din Portugalia. Astfel s-a creat un regulament și o platformă on-line prin care clujenii au putut propune proiecte, în limita unui buget, pentru a schimba fața cartierelor în care locuiesc. Primăria alegea o listă de proiecte eligibile, din care cele mai votate inițiative au fost asumate să fie implementate din bugetul municipalității.
Primăria Cluj a mai încercat un proiect-pilot de bugetare participativă în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, în anul 2013. Adică a organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte. Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți. În 2015, proiectul de bugetare participativă a continuat, însă sub o altă formă. Asociația care a adus titlul de Capitală Europeană a Tineretului la Cluj în 2015, Grupul Pont, a generat un mecanism (cu bani norvegieni) prin care tinerii să propună proiecte mici pentru oraș, iar primăria să le finanțeze. Așa, timp de doi ani, administrația a alocat circa 400.000 lei anual pentru astfel de proiecte. Modelul era tot cel al unei înscrieri on-line a proiectelor (în limita unui buget mic), votul lor, ierarhizarea și finanțarea inițiativelor în limita sumei disponibile. Proiectul a continuat de atunci.
Alexandru Damian, specialist în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE) a efectuat o analiză în decembrie 2022 privind procesul de bugetare participativă implementat de orașele din România, multe dintre acestea preluând modelul Clujului, indicând principalele impedinmente pentru care această este nefuncțională încă.
Detalii: Despre bugetarea participativă în România. Și de ce este ignorată de primari
De asemenea, activistul Adrian Dohotaru a analizat și el procesul de bugetare participativă și a publicat și o carte despre acesta.
Unul dintre cele mai de succes proiecte de bugetare participativă – mecanism care permite cetăţenilor să propună diferite investiţii pentru oraş – din Cluj-Napoca este cel privind autobuzele şcolare. Iniţiat ca proiect pilot cu 5 trasee, în 2018, acum funcţionează în mare partea a oraşului. La Cluj-Napoca, oraş care – arăta Adrian Dohotaru – a inspirat şi alte localităţi din ţară, sistemul funcţionează astfel: la primărie se depun o serie proiecte de către cetăţeni, cu condiţia ca finanţarea necesară să nu depăşească suma de 150.000 de euro; o comisie a primăriei le evaluează şi, spunea Dohotaru, elimină 80% dintre acestea; apoi sunt supuse votului public, iar cele mai votate ajung să fie finanţate.
În teorie, sună foarte bine, dar în realitate bugetarea participativă în România este mai mult un element de PR, decât un mecanism care dă cu adevărat posibilitatea cetăţenilor de a alege în ce proiecte să fie investiţi banii publici, explica Adrian Dohotaru (activist civic şi fost parlamentar USR, apoi independent, în prezent președinte al Partidului Verde), în cartea sa, „Bugetarea participativă între emancipare şi deturnare” (cartea postă fi descărcată gratuit aici).
„În Cluj, cei mai mulţi participanţi au fost la prima ediţie digitală, sub 10.000 de oameni, care au distribuit 40.000 de voturi pe proiecte de investiţii în 2017, pentru ca participarea să scadă în 2021 la sub 3.500 de voturi. Există o criză de încredere că autorităţile pot livra acele proiecte, pentru că sunt zeci de proiecte votate care nu au fost implementate, iar dacă au fost implementate, asta s-a întâmplat foarte parţial. La Bucureşti, Iaşi ori Sibiu participarea e mult mai scăzută. Chiar şi cu problemele actuale de implementare, am văzut destule proiecte de succes. Sunt investiţii de care mii de oameni se bucură. Ar fi extinderea skate-parkului în Cluj, în Parcul Rozelor, toalete pentru persoane cu dizabilităţi, cu spălare automată, pe care se pot aşeza pe wc fără probleme şi copiii, o pistă de alergare în Oradea, un loc de joacă nou într-o şcoală din comuna Ciugud şi altele. În America Latină, de unde vine mecanismul, rezultatele în anii 1990 şi începutul anilor 2000 au fost încurajatoare. La Porto Alegre, la o populaţie de 1 milion de locuitori, au participat şi 100.000 de oameni care decideau împreună, prin dezbatere, ce investiţii prioritare să se facă, aşa că s-au pavat străzi ori s-au îmbunătăţit şcoli. În Vallejo, California, rezidenţii au acceptat chiar să plătească în plus la taxele locale, dacă o parte din bani merg spre bugetare participativă. S-au axat de banii aceia să creeze, printre altele, grădini comunitare. În Polonia, am văzut curţi de şcoli reabilitate prin bugetare participativă, iar spaţiul respectiv era folosit nu doar de elevi, ci şi de rezidenţi în afara orelor de program. Românii ar trebui să ceară bugetare participativă pentru că e dreptul lor să vadă cum se cheltuieşte banul public cu mai multă transparenţă, folosind expertiza locală pe care o au locuitorii, dar şi prin dezbateri pentru a lua cele mai bune decizii”, atrăgea atenția Dohotaru, citat de adevărul.ro.
sursa foto: monitoruldecluj.ro
