Sursa Foto – Facebook – Synergetics
Noul PUG se mută pe Facebook. Elaboratorii au fost penalizați după ce au lăudat arhitectura modernă și de calitate cu referire la cartierele Bună Ziua, Europa sau Valea Fânațelor
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - iul. 12, 2021 3 1584
„PUG Cluj-Napoca va avea și o pagină de Facebook dedicată unde vom publica toate detaliile cu privire la consultările publicului și la evoluția proiectului”, au anunțat în 8 iulie reprezentanții Synergetics, cei care se vor ocupa de actualizarea regulilor de construire din oraș. Inițial, experții au fost penalizați de oameni din oraș după ce au lăudat cartiere noi ca Europa și Bună Ziua (dezvoltate haotic după anii 2000 fără infrastructură, spații verzi sau dotări de învățământ) pentru arhitectura modernă și de calitate sau au vorbit la fel de apreciativ despre un alt nou cartier pe care l-au numit Măgura, cu referire la zona Valea Fânațelor, unde există probleme legate de infrastrctură sau unde se construiește și fără autorizații de construire de câțiva ani buni. „Unde e cartierul Măgura că noi nu am auzit de el”, s-au arătat insultați clujenii.
Specialiștii de la Synergetics au anunțat în 8 iulie că au început studiile de fundamentare pentru reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al Municipiului Cluj-Napoca, etapă în cadrul căreia s-a făcut o vizită în oraș de către mai mulți colegi de la departamentul de urbanism al companiei. Aceștia au postat și o serie de folografii din cadrul respectivei vizite.
„Elena Lemnaru, Alexandra Fetter, Larisa Gonțilă și Claudiu Bîță, care se ocupă de proiect – au fost într-o primă vizită la Cluj-Napoca, unde au cartat în GIS cartierele și principalele repere pentru a le putea vizita, au luat la pas orașul și au avut primele întâlniri de cunoaștere cu reprezentanți ai Ordinului Arhitecților din România (OAR Transilvania), ai Asociației civile și ai Primăriei. Date din teren au fost culese cu ajutorul aplicației Collector, de la Esri. Dincolo de analize și concluzii ce vor face obiectul unor rapoarte amănunțite, ne-au impresionat primele mărturisiri, la cald, ale colegilor: Cluj-Napoca este un oraș (cum puține sunt în România) ce poate fi observat și analizat de sus, de pe un deal, de unde se remarcă foarte ușor etapele de dezvoltare – perioada medievală (centrul vechi), perioada comunistă cu cartierele emblematice și perioada post-decembristă, cu zone nou-dezvoltate (cartiere precum Bună Ziua, Europa, Măgura). Arhitectura este modernă, de bună calitate.
Oamenii sunt deschiși spre dialog și formează o comunitate implicată în procesul de dezvoltare a orașului”, au anunțat cei de la Synergetics pe Facebook.
Imediat după postare, au fost penalizați pentru punctul de vedere și invitați în cartierul Bună Ziua să vadă cu ochii lor cât de bună e calitatea arhitecturală sau infrastructura de acces sau în zona Europa „emblema străzilor private, bune pentru căruțe, fără trotuare și cu stâlpii de beton de la electrica în curțile și grădinile bandiților”. Despre Măgura, cei care au comentat au arătat că nu au auzit până acum despre existența unui cartier oficial cu respectivul nume, mai ales că zona unde el este dezvoltat, Valea Fânațelor, are probleme serioase cu infrastrcutura dar și privind modul în care se construiește. Și în momentul elabărării PUG-ului Clujului și aprobării lui în 2012 și în prezent, pe Valea Fânațelor se construiesc case fără autorizații de construire.
Clujenii au indicat proiecte imobiliare din Bună Ziua unde oamenii trăiesc în garaje cu complicitatea autorităților sau au întrebat dacă postarea a fost făcută la „mișto” în momentul în care s-a menționat că zonele nou dezvoltate în Cluj, cartiere precum Bună Ziua, Europa, Măgura, sunt de „bună calitate”.
Profilele de pe care s-au postat sunt însă protejate sau nu oferă informații despre utilizatori. Alți utilizatori, care au comentat provin din mediu universitar, IT&inginerie, alimentație publică, riverani din Mănăștur, au criticat la fel echipa Synergetics că nu e ancorată în realitățile imobiliare ale orașului. „Oricum în curind vom fi ca în Tokyo din moment ce se aprobă construcții pe teren cu un front de 9 m, ce sa zic?! Blocuri între case, case între blocuri, blocuri pe toate dealurile, inclusiv la marginea pădurii, deci haideți mai des să luați la pas orasul și apoi vorbim”, a arătat o utilizatoare. Alții, mai răutăcioși, au reproșat echipei că a postat imagini de la bronz și de la înghețată pe mal de lac și că n-au prea fost în zona industrială sau în cartierele dezvoltate haotic după 2000 în Cluj-Napoca. S-a mai arătat că zonei numită cartierul Măgura i se putea spune simplu Valea Fânațelor. Mai mult, un rezident născut în Brașov a arătat că, deși trăiește de jumătate de viață în Cluj, la fel ca alții în situația sa nu a reușit să îi prindă atmosfera.
Cei de la Synergetics au răspuns fiecărui comentariu în parte și s-au mai scuzat că, de fapt, voiau să arate că, la o primă vizită, au putut fi lecturate vizual etapele de dezvoltare ale Clujului.
„Cartierele pe care le menționați nu au fost enumerate în contextul afirmației „Arhitectura este modernă, de bună calitate”, ci în contextul frazei anterioare, prin care remarcam faptul că, de pe un deal, în Cluj se observă foarte ușor etapele de dezvoltare (zonele din perioada medievală, zonele din perioada comunistă, zonele din perioada post-decembristă)”, au arătat aceștia, cu mențiunea că cei care lucrează la PUG-ul Clujului, deși par în poze și mai tineri decât sunt, sunt specialiști pricepuți și experți în tehnologie și colectarea datelor.
Despre cartierul Măgura, ei au spus că au preluat denumirea oficială din documentele de urbanism prin care zona Valea Fânațelor a fost introdusă în intravilanul orașului pentru a se putea construi aici.
Mai mult, compania a arătat că în curând PUG-ul va avea o pagină de Facebook dedicată și că pe parcursul procesului de reactualizare se vor face foarte multe cosultări publice, în afară de vizitele care se vor face pentru colectarea de date. „Vom organiza campanii de consultare a publicului ce vor avea ca scop identificarea problemelor și nevoilor, așa cum sunt resimțite de locuitorii Clujului, precum și primirea de observații legate de propunerile de actualizare pe care le vom face. Revenim cu detalii”, au mai spus specialiștii.
„Synergetics se ocupă de actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca, iar studiile de fundamentare reprezintă doar o parte din prima fază a proiectului. Vizita de lucru și de (re)cunoaștere, despre care am povestit mai sus, a fost prima dintr-o serie de vizite pe care le vom face pe tot parcursul proiectului. Ne dorim și urmărim să prindem atmosfera orașului, să înțelegem problemele și nevoile (din punct de vedere al dezvoltării urbane) cu care se confruntă locuitorii și toate categoriile de public interesate. De aceea, acestor vizite – în care colectăm și date în format digital – li se vor adăuga consultări ale publicului, în perioada care urmează și în toate fazele elaborării PUG. În baza datelor strânse, a rezultatelor consultărilor publicului, precum și a rezultatelor analizelor multicriteriale pe care le vom face, vom elabora primul draft al propunerilor de actualizare a PUG ce va fi, la rândul său, supus unor consultări publice. Foarte curând, proiectul PUG Cluj-Napoca va avea o pagină de Facebook dedicată, unde vom publica toate detaliile cu privire la consultări și la evoluția proiectului”, a arătat Synergetics.
Synergetics Corporation (leader de asociere) cu AV Transport Planning și Panteia B.V. au fost desemnați să se ocupe de actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) din Cluj-Napoca. Primăria a atribuit în 14 septembrie contractul pentru peste 1.7 milioane de lei. Asociarea a fost singurul participant la licitația pentru actualizarea Planului Urbanistic General din Cluj. Deși Primăria a decis să anuleze licitația și a descalificat oferta lor, liderul de asociare a reușit să întoarcă rezultatul procedurii evaluate la aproape jumătate de milion de euro.
În mediile profesionale din Cluj s-a discutat că estimările de contract făcute de Primăria Cluj-Napoca, 2,5 milioane lei, sunt mult prea mici, mai ales că, spre exemplu, la Sibiu contractul depășește 5 milioane de lei. Aceasta ar fi ținut la distanță de licitație și firma Planwerk, cei care au făcut actualul PUG al Clujului, sub umbrela Universității Tehnice Cluj-Napoca. În mediile de specialitate s-a criticat foarte mult actualul PUG și echipa care l-a făcut pentru că are foarte multe lipsuri, în principal fiind amintit faptul că nu e închegat pe un studiu real de tarfic și că administrația face dezvoltare în oraș după studii private privind traficul și încărcările pe străzi. Mai mult, faptul că eleboratorul vine din afară e văzut de către specialiști tot ca un neajuns pentru oraș, temerea fiind că elaboratorii fac documentații pe bandă rulantă în România și că nu vor aduce corecții la problemele urbanistice reale din Cluj-Napoca.
Synergetics Corporation e implicată în PUG-ul Bucureștiului, îl face pe cel nou din Craiova, dar se ocupă și de alte documentații de acest gen din țară. Despre acționari, s-a schis în presă că sunt implicați și în studiile care se fac pentru metroul dorit în Cluj-Napoca.
PUG-ul Clujului a fost aprobat prin hotărâre de Consiliu Local în decembrie 2014, cu doar câteva zile înainte ca vechile reguli de construire aprobate în 1999 să mai poată fi legal prelungite. Actualul PUG expiră în 2024. Oficialii Primăriei au motivat că au decis să lanseze din timp licitația tocmai pentru ca noua documentație să fie realizată la timp și să se obțină și avizele necesare până la expirarea actualui PUG.
Ambițiile pentru noul PUG al Clujului sunt extrem de mari, iar corecțiile necesare privind actuala documentație după care se joacă urbanistic în oraș sunt și mai mari. Cuvintele cheie pentru noul Cluj sunt: policentrizare, CUT selectiv, coeficient de biotop.
Detalii:
Vezi și:
cine-s clujenii insultati de cuvantul „Magura” ? proprietarii terenurilor de la nord de bulevardul Muncii s-au constituit intr-o asociatie pe care au denumit-o Magura, au realizat un PUZ acum vreo 10 ani de aici si denumirea informala de Magura pentru zonele de-o parte si de alta a strazii Giuseppe Verdi.
Și eu am teren în Măgura. Cumpărat în 2008. Când deja exista PUZ-ul asociației Măgura.
Dar nu există ceva esențial: infrastrucutra. Electricitate există pe mai multe străzi, lucrare executată de proprietarii terenurilor. La niște prețuri astronomice, impuse de cei ce au fondat asociația.
Nu există apă și canal. Fiindcă, nu-i așa?, asta e treaba privaților. Compania de Apă Someșul există doar să poată lua unii salarii frumoase și conducerea ei să își poată construi blocuri spre propria bunăstare.
Și nu există nici gaz.
Iar fiindcă cele de sus nu există, primăria zice că nu se ocupă de drumuri. Nici măcar de un acces demn de sceolul XX (a se observa că nu am scris XXI!), accesul făcându-se pe două străduțe meschine – Str. Fânațelor și str. Valea Fânațelor… Smart city!
Omule, in 2008 ai luat terenul cu 15-20 euro. Știi de ce? Pentru că nu avea utilități! Daca ar fi avut ar fi fost peste 200 euro. Acum ești ipocrit și vrei că noi să-ți plătim utilitățile că să ai tu astăzi teren de vânzare cu 200 euro pe banii orașului.