Detalii din dosarul fostei ministre a Sănătății condamnată la Cluj pentru luare de mită: banii erau pentru campania electorală, voia să candideze. Instanța: ”corupţia din sistemul de sănătate din România este o realitate incontestabilă”

Fosta ministră a Sănătății Sorina Pintea a fost condamnată vineri la Cluj la ani de închisoare pentru luare de mită, cu executare.

Instanța și-a motivat decizia, care a fost consultată de actualdecluj.ro. 

Prin rechizitoriul DNA înregistrat la Cluj încă din 17 februarie 2021 s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatei  Sorina Pintea, sub aspectul infracţiunii de luare de mită. În actul de sesizare a instanţei, în fapt, s-a reţinut, în esenţă, că Pintea în calitate de funcționar public, manager al Spitalului de Urgență din Baia Mare, cu ajutorul unui complice, administrator la o firmă care a fost subcontractor cu ocazia executării contractului încheiat între spital cu o fimră pentru proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare în sala de chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente din spital la diferite intervale de timp, în perioada 5 noiembrie 2019-28 februarie 2020, în timpul derulării acestor raporturi contractuale, a transmis solicitarea sub forma pretinderii de a primi suma de 10.000 de euro, care nu i se cuvenea inculpatei, în legătură cu achitarea de către acest spital public a contravalorii ultimei facturi emisă în 29 noiembrie 2019, activitate care avea legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle de serviciu ale inculpatei ca ordonator terțiar de credite, cum era cazul semnării ordonanțării de plată.

Pintea a primit în urma acestei pretinderi, prin intermediul unui alt inculpat, în 20 decembrie 2019, în incinta spitalului, suma de 10.000 de euro.

Totodată, conform rechizitoriului, Pintea a transmis printr-un alt inculpat în perioada jumătatea lunii ianuarie 2020-prima jumătate a lunii februarie 2020, managerului de proiect al executantului solicitarea sub forma pretinderii de a primi o altă sumă de bani, care nu i se cuvenea inculpatei, suplimentară celei de 10.000 de euro primită anterior, în legătură cu închiderea raporturilor contractuale prin recepția la terminarea lucrărilor, activitate care avea legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle de serviciu ale inculpatei. A primit suma de 120.000 de lei ce reprezenta echivalentul rotunjit al procentului de 7% din valoarea fără TVA a contractului încheiat de acest spital public cu firma, din care s-a scăzut suma de 10.000 de euro primită anterior aferent primului act material, suma de 120.000 de lei fiind predată inculpatei în 28 februarie 2020 de la un complice, în incinta spitalului. Se remarcă, din documentele dosarului, modul în care a fost disimulată mita, într-o pungă de cadou în care se afla o rochie, iar sub aceasta, ascunsă, se afla o pungă cu bani.

În plus, din documentele de la dosar reiese că Pintea a solicitat un procent de 7% din costul lucrărilor față de 10% cât ”se practică” ”pe piață”. Pentru următoarele proiecte de investiţii s-a stabilit să se revină la procentul obişnuit de 10%. Inculpata, a apreciat instanța, avea nevoie de sumele de bani pentru campania electorală ca urma să se desfăşoare în vederea participării la alegerile locale din anul 2020. ”Din cele de mai sus rezultă mai degrabă că, pentru campania electorală din cursul anului 2020, avea nevoie de diferite sume de bani care urmau să fie obţinute din contractele / proiectele viitoare de investiţii”, a arătat instanța Tribunalului Cluj.

”Din perspectiva elementului intelectiv, instanţa constată că inculpata a cunoscut, pe de o parte, caracterul necuvenit al sumelor de bani pretinse şi primite, iar pe de altă parte, faptul că acestea se află în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu. Apărarea acesteia privind convingerea că în interiorul pungii negre se afla suma de bani solicitată anterior martorului (…) cu titlu de împrumut sau că banii ar fi fost remişi cu titlu de împrumut, a fost înlăturată anterior. Din perspectiva elementului volitiv, inculpata a acţionat cu intenţie directă (gradul #), urmărind producerea stării de pericol. Chiar dacă inculpata nu a urmărit ca scop final cauzarea urmării tipice (atingerea adusă prestigiului, integrităţii şi probităţii profesionale specifice funcţiei exercitate), ci a urmărit obţinerea unor sume de bani necuvenite, în vederea satisfacerii unor nevoi personale (fie pentru efectuarea unor tratamente medicale aşa cum martorul (…) i-a comunicat martorului (…), fie pentru desfăşurarea campaniei electorale, aşa cum inculpata i-a comunicat martorului (…) în discuţia privind contractele viitoare (”Fără discuție! Îmi trebuie în campanie, îmi trebuie…”), fie ambele, în concret, atingerea scopului urmărit constituia un mijloc inevitabil de producere a urmării tipice”, a motivat instanța.

În individualizarea pedepsei, instanța a considerat că fapta Sorinei Pintea e una de ”gravitate ridicată”. ”Inculpata ocupa la momentul săvârşirii infracţiunii cea mai importantă funcţie în cadrul unităţii medicale, şi anume aceea de manager, în cadrul spitalului  care reprezintă unitatea sanitară cea mai importantă a judeţului Maramureş (judeţ cu morbiditate mare, rezultantă a faptului că pacienţii şi-au exercitat activitatea în zona minieră, iar gradul de poluare al (…), asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 511.000 de locuitori ai judeţului, iar pentru unele specialităţi (cardiologie intervenţională, implant stimulatoare cardiace şi defibrilatoare automate interne, neurochirurgie, chirurgie vasculară periferică), deservea şi bolnavii din judeţele limitrofe. În această calitate, pe care o ocupa încă din anul 2013, inculpata avea atribuţii privind organizarea, conducerea şi administrarea spitalului, precum şi gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi năneşti ale acestuia, pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă a activităţii, în scopul asigurării serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare şi / sau paleative”.

”Inculpata în calitatea sa de manager în cadrul spitalului, trebuia să reprezinte un exemplu atât pentru personalul angajat al spitalului, cât şi pentru pacienţii care beneficiau de serviciile medicale, aşa cum inculpata a declarat că în momentul în care a anunţat în mod public despre boala de care suferea, simţinând că tratamentul medical îşi face efectul, putea să reprezinte un exemplu pentru persoanele care aveau aceleaşi afecţiuni medicale. Toate acestea în contextul în care, potrivit datelor statistice, corupţia din sistemul de sănătate din România este o realitate incontestabilă, ce se manifestă în majoritatea aspectelor structurale şi informale, având implicaţii directe asupra actului medical oferit populaţiei, iar potrivit rapoartelor MCV întocmite la nivelul Comisiei Europene, corupţia din sistemul de sănătate pare să fie foarte răspândită şi are două nivele de referinţă, respectiv nivelul înalt, în domeniul achiziţiilor publice, şi mica corupţie, în domeniul plăţilor informale pentru serviciile medicale, ambele domenii fiind „abordate” începând cu anul 2014”.

”Fapta săvârşită de inculpată este cu atât mai gravă cu cât cu puţin timp înainte de revenirea în funcţia de manager a ocupat funcţia de ministru al sănătăţii, iar revocarea din această funcţie a fost independentă de conduita inculpatei. Instanţa nu contestă implicarea şi profesionalismul manifestate de inculpată în perioada în care a ocupat funcţia de ministru, fiind depus în acest sens raportul de activitate întocmit la nivelul Ministerului Sănătăţii, ce relevă încheierea unor contracte în cadrul unor proiecte [precum organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, creşterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate şi de servicii orientate către prevenţie, depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce pentru principalele patologii (prevenţie, depistare şi tratament al cancerului de col uterin în special pentru femeile din zonele defavorizate, al cancerului colorectal, al infecţiilor cronice cu virusuri hepatice virale B/C/D), organizarea de programe regionale de îngrijire a gravidei şi copilului, dotarea mai multor unităţi sanitare pentru prevenirea deficienţelor de auz la nou-născuţi, continuarea şi extinderea tratamentului eficient antiviral al hepatitei virale C, reabilitarea şi modernizarea unităţilor sanitare, reabilitarea a 150 de ambulatorii, reabilitarea a 25 de unităţi de primiri urgenţe şi a centrelor comunitare integrate medico-sociale, creşterea accesibilităţii pacienţilor români la medicamente inovative, construcţia a 8 spitale regionale de urgenţă etc.], adoptarea unor acte normative în domeniu etc. Inculpata se afla într-adevăr într-o poziţie ce presupunea şi îi permitea efectuarea unor acte în beneficiul populaţiei în domeniul sănătăţii. De altfel, se cunoaşte faptul că misiunea Ministerului Sănătății este de a contribui prin elaborarea de politici publice, prin reglementarea domeniului și prin acțiuni adecvate la dezvoltarea unui sector sanitar modern și accesibil care să acopere în mod eficient și echitabil nevoile de sănătate ale cetățenilor și care să conducă la îmbunătățirea stării de sănătate a populației”.

Alte concluzii ale instanței:

Activitatea desfăşurată şi funcţia ocupată anterior de inculpată se reflectă în procesul de individualizare judiciară a pedepsei atât prin furnizarea unor elemente în favoarea inculpatei, cât şi în defavoare. În favoarea acesteia urmează a fi avute în vedere din perspectiva periculozităţii, cu referire la implicarea inculpatei în domeniul sănătăţii şi asigurării bunului mers al unităţilor medicale din ####### şi al serviciilor medicale. În defavoarea acesteia se constată că, văzând calităţile care au recomandat-o anterior pentru o asemenea poziţie de ministru, aşteptările comunităţii erau în continuare de îndeplinire cu profesionalism a atribuţiilor de serviciu în calitate de manager, aşteptări pe care inculpata le-a infirmat prin folosirea funcţiei în vederea obţinerii în interes personal a sumelor de 10.000 de #### şi 120.000 de lei de la societatea implicată în derularea proiectului de amenajare a blocului operator – sala chirurgie cardiovasculară şi toracică. Văzând că societatea s-a confruntat deseori cu problematica actelor de corupţie în cadrul sistemului medical, Ministerul Sănătăţii avea atribuţii privind: participarea la elaborarea documentelor strategice din domeniul luptei anticorupție care se referă la sistemul de sănătate românesc și la monitorizarea aplicării prevederilor acestor documente, realizarea de analize legislative în vederea stabilirii unei diagnoze a factorilor instituționali și legislativi care limitează calitatea serviciilor publice și cresc gradul de vulnerabilitate la corupție în sănătate, elaborarea de propuneri de politici publice și dezvoltarea metodologiei necesare identificării rapide a situațiilor de risc în scopul prevenirii și combaterii deturnărilor de fonduri din sistemul de sănătate, în general, și din achizițiile publice, în special, precum și a corupției asociate acestor fapte şi participării la crearea unor mecanisme specifice de luptă împotriva fraudării sistemului de sănătate și împotriva corupției din sistem [art. 4 alin. (1) pct. 55-58 din HG nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, publicată în M. Of. nr. 139 din 2 martie 2010]. Or, inculpata a acţionat în contra ideilor de integritate care ar fi trebuit să îi ghideze anterior activitatea în calitate de ministru, iar apoi activitatea în calitate de manager al celui mai important spital din ################## ######## ######## ## # #### ## ######### ############### ## ######## # #### ########### ## ############ ######## ## ######## ######## ## ####### ##. ########## ##### din #### #### avea atât o secţie de chirurgie cardio-vasculară, cât şi un laborator de angiografie şi cateterism. În acest context, inculpata a înţeles să „deturneze” funcţia şi atribuţiile manageriale prin pretinderea unui procent de 7% din valoarea contractului, prin săvâşirea a două acte materiale care compun forma continuată a infracţiunii (aspect ce impune valorificarea numărului de acte materiale în procesul de individualizare judiciară a pedepsei), modalitate prin care nu numai că a indus ideea părţii contractante că implicarea şi finalizarea unui asemenea proiect şi încasarea valorii facturilor trebuie să fie urmate / precedate de „recompensarea” managerului, afectând şi „imaginea” relaţiei contractuale pe care o are SPITALUL cu furnizorii sau prestatorii de servicii / bunuri / lucrări de construire, ci a şi stabilit limitele sau punctul de pornire de desfăşurare în continuare a raporturilor contractuale. În acest sens, activitatea infracţională nu ar fi ajuns la un punct final în măsura în care nu ar fi intervenit organele de urmărire penală, având în vedere că inculpata a şi trasat coordonatele de desfăşurare a relaţiilor contractuale viitoare, în aşa manieră încât, pe de o parte, să fie preferaţi doar furnizorii care se arată de la bun început de acord cu plata „comisionului”, care pe viitor nu va mai fi acceptat la nivelul de 7%, ci 10%, iar pe de altă parte, să se asigure de la bun început posibilitatea plăţii procentului de 10% din bugetul alocat unităţii medicale, prin stabilirea caietului de sarcini şi a documentaţiei iniţiale, astfel încât să nu existe la final discuţii privind plata comisionului ori lipsa unor sume de bani, toate acestea în detrimentul calităţii serviciilor de furnizare / execuţie, care sunt, în realitate, auxiliare actului medical şi, deci, cu consecinţe asupra calităţii serviciilor medicale de care trebuie să beneficieze pacienţii.

Sumele pretinse de inculpată nu au o valoare redusă, fiind de 10.000 de #### şi 120.000 de lei (aprox. 35.000 ####), iar cuantumul acestora a depins în mod direct de valoarea contractului încheiat între ### SRL şi SPITAL, având în vedere că s-a pretins în final un procent de 7% din valoarea contractului, în urma concesiei făcute de inculpată care, nu a acceptat procentul de 3%, dar a coborât procentul de 10% la care s-ar fi aşteptat, procentul fiind unul mediu faţă de cel practicat şi scos în evidenţă de practica judiciară menţionată anterior. Or, sumele pretinse de inculpată au avut ca scop asigurarea unui buget fie pentru efectuarea tratamentului medical de care avea nevoie, date fiind afecţiunile medicale de care suferea şi de care suferă şi în prezent, fie pentru desfăşurarea campaniei electorale, văzând intenţia inculpatei de a candida la alegerile locale din anul 2020, fie pentru ambele. În niciuna dintre aceste variante gravitatea faptei săvârşite nu poate fi considerată diminuată, ci dimpotrivă. Ideea folosirii sumelor de bani pentru desfăşurarea campaniei electorale a fost avansată de inculpată în conversaţia purtată cu martorul ##### ##### la data de 28.02.2020 (deşi aceasta pare să fie mai degrabă legată de contractele viitoare) şi subliniază punerea în aplicare a unei rezoluţii infracţionale adoptate cu uşurinţă, de deturnare a funcţiei în interes personal pentru obţinerea unor beneficii în cariera profesională. În schimb, ideea folosirii sumelor de bani pentru asigurarea tratamentului medical a fost avansată de către martorul ##### ##### în conversaţia purtată cu martorul ######### ######## la data de 26.02.2020 şi subliniază încercările de satisfacere a unor trebuinţe proprii, în detrimentul interesului general al unităţii medicale, de natură să slăbească elementele favorabile de care se prevalează inculpata în considerarea afecţiunilor medicale de care suferă. În ambele cazuri, procentul pretins are la bază ideea că asemenea sume de bani s-ar fi cuvenit inculpatei pentru simplul fapt că exercita funcţia de manager, iar partea contractantă a primit „şansa” să contracteze lucrări cu o instituţie publică şi să încaseze diferite sume de bani, dintr-un buget care a fost obţinut în parte de la Ministerul Sănătăţii, în timpul în care inculpata şi-a exercitat funcţia de ministru şi în parte de la Consiliul Județean Maramureş.

Inculpata nu are antecedente penale, nu şi-a asumat răspunderea, oferind o declaraţie necorespunzătoare adevărului, fără să conştientizeze gravitatea faptei, pe parcursul procesului penal s-a prezentat la aproape toate termenele de judecată, iar pentru unele dintre termenele la care a lipsit a depus documente justificative. De asemenea, şi-a respectat obligaţiile impuse pe durata executării măsurii preventive a controlului judiciar.

Nici un comentariu

Actual de Cluj