Închide

Mai mulți proprietari cu terenuri neîngrijite supraimpozitați de Primărie. „Trebuie să fim consecvenți cu aceste politici publice și să îi obligăm pe oameni să iasă din pasivitate”

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - dec. 22, 2021 0 179

Proprietarii a 14 terenuri neîngrijte din centru sau din cartierele Mănăștur, Făget, Dâmbul Rotund sau Bună Ziua au fost supraimpozitați de Primărie, urmând să plătească impozite trei-patru sau chiar cinci ori mai mari. De asemenea, consilierii locali au aprobat și supraimpozitarea propritarilor a 37 de clădiri din centrul Clujului sau din cartiere, parte a politicii de refațadizare adoptată din 2017 în municipiul. Unul dintre proprietarii supraimpozitați, deținătorul unei clădiri de pe Victor Babeș nr.14, a încercat să convingă forul local să renunțe la măsură, arătând că a făcut eforturi consistente să readucă clădirea unde are și un atelier de producție genți încă din anii 90 într-o stare decentă. El a mai spus că existem obiective pentru care nu poate face intervențiile pentru care Primăria l-a depunctat (lipsa acordului vecinilor, lipsa banilor etc). În schimb, primarul Emil Boc a spus că îl înțelege, însă a menționat că politica asumată printr-o hotărâre locală trebuie aplicată la fel pentru toată lumea. „Din 2017 când am dezbătut ore în șir măsura și am adoptat-o în ședință, cu proprietari și avocați, lumea a început să se obișnuiască. Am fost acționați și în instanță și n-am pierdut niciun proces. Începem și noi să fim mulțumiți de cum începe să arate Clujul. Nu în totalitate. Trebuie să fim consecvenți cu aceste politici publice chiar dacă ele sunt nepopulare și să îi obligăm pe oameni să iasă din pasivitate”, a spus Boc.

Mai mulți proprietari, persoane fizice sau juridice, au fost supraimpozitați deoarece au terenuri neîntreținute (14 proprietăți în total) pe străzile Câmpului, Sf Ion, Lombului, Calea Turzii sau Grigore Moisil. Oamenii urmează să plătească impozite de trei-patru sau chiar cinci ori mai mari în 2022. Este primul an în care Primăria a extins prevederile din codul fiscal și la terenurile neîngrijite. Până acum, în ultimii ani, a aplicat impozite majorate pentru clădirile neîntreținute.

La fel, potrivit hotărârilor luate de consilierii locali la ședința extraordinară din 22 decembrie, proprietarii apartamentelor din clădiri de pe străzile Memorandumului, Moților, Gh. Marinescu, B.P Hasdeu, Milton Leher, Racoviță, Paris, Calea Turzii, Universității, Agronomilor, Piezișă, Constanța, Câmpeni, Traian, Dacia, Avram Iancu, Victor Babeș, Sighișoarei, Piața Mihai Viteazu, Piața Ștefan Cel mare, Petru Maior sau Traian Vuia vor plăti impozite de trei, patru sau chiar șase ori mai mari decât cele din prezent, în funcție de punctajele pe care poliția locală le aplică din regulamentul de refațadizare, în urma evaluării clădirilor din oraș.

Unul dintre proprietarii unei clădiri situate pe Victor Babeș nr. 14, supraimpozitate cu 200%, Balazs Ladislau, a intervenit la ședința Consiliului Local să convingă consilierii că l-au depunctat pe nedrept, având în vedere că locuiește aici din anii 90, operează un atelier în care confecționează genți de piele (Pel Art) și a făcut eforturi de la an la an să aducă clădirea într-o stare bună. El a ținut să ofere imagini care să contrazică Primăria, însă, la fel, poliția locală prin departamentul de control al refațadizărilor a arătat că în față clădirea arată foarte bină, însă în spate, unde există și o cale de acces, există probleme consistente. Proprietarul a arătat că e constrâns de acordul vecinilor dar și de alți factori pentru a face investițiile, însă a cerut clemență și s-a arătat dispus să intervină.

Consilierii USR au cerut, arătând că omul e de bună credință, să primească o amânare, tocmai pentru a putea face intervențiile care nu i-ar mai aduce majorarea impozitului. În schimb, primarul Emil Boc s-a arătat ferm în aplicarea unui tratament unitar pentru toți propritarii din Cluj-Napoca, mai ales că politica de refațadizare este asumată printr-o hotărâre, lege la nivel local.

„Din 2017 când am dezbătut ore în șir măsura și am adoptat-o în ședință, cu proprietari și avocați, lumea a început să se obișnuiască. Am fost acționați și în instanță și n-am pierdut niciun proces. Începem și noi să fim mulțumiți de cum începe să arate Clujul. Nu în totalitate. Trebuie să fim consecvenți cu aceste politici publice nepopulare și să îi obligăm pe oameni să iasă din pasivitate”, a  atras atenția primarul.

El a spus că înțelege că există motive obiective și că înțelege greutățile proprietarilor, însă nu poate face rabat de la regulament.

Șeful Poliției Local, Marce Bonțidean, a intervenit și el în cadrul ședinței și a arătat că anul acesta au fost inventariate 242 de clădiri din Cluj-Napoca din care 41 au fost propuse pentru supraimpozitare, cu diferite praguri, potrivit regulamentului. Anul trecut, cifra a fost de trei ori mai mare, după cum a arătat șeful poliției locale.

Cifrele Primăriei arătat, la început de 2020, că 30% din clădirile somate în programul de refațadizare cu trei ani înainte, au fost reparate.

În 2020, cu prilejul unor acțiuni civice legate de gunoiul de pe Someș, Primăria a început să someze și proprietarii de terenuri neîngrijite să le întrețină. Pe același model al refațadizării, a perfectat și un regulament și punctaje pentru aceste terenuri, pe baza cărora a anunțat că va face evaluări și va supraimpozita propritarii care refuză să își curețe terenurile. Regulamentul a fost adoptat în 2021.

Detalii: Gunoiul de pe Someș și presiunea civică fac Primăria să schimbe foaia cu terenurile neîngrijite din Cluj-Napoca. Proprietarii vor plăti impozite de 6 ori mai mari

Din 2016, Primăria din Cluj a preluat exemplul și regulamentul pentru fațade de la Oradea și s-a apucat de inspectarea clădirilor din oraș. Clădirile au primit punctaje, iar cele identificate ca fiind degradate (25 puncte) au fost propuse pentru supraimpozitare cu 500% începând cu anul următor. Potrivit datelor Primăriei, în perioada 2016-2018 au fost inventariate peste 1500 de imobile din zona ultra și semicentrală, din care au intrat la supraimpozitare mai puțin de 100 de clădiri. Politica este ca proprietarii (persoane fizice sau juridice) să fie scoși de la supraimpozitare, în condițiile în care se demarează lucrările de refațadizare și reparații la clădiri. Dacă nu, supraimpozitarea continuă și în următorul an. Primăria a început și ea să își repare clădirile pe care le are în proprietate în centrul orașului.

Vezi și:

Cifrele fațadelor degradate în Cluj: 30% din clădirile deteriotate s-au reparat în urma supraimpozitării

Supraimpozitarea se mută pe străzile circulate din Cluj. Cum stă Clujul la repararea fațadelor din centru

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu