Închide

Mahalalele Clujului

IstorieTop News by Mihai Prodan - apr. 08, 2018 1 1244

Clujul a avut în ultimul secol mai multe zone insalubre – despre cea mai vizibilă dintre ele, surprinzătoarea Cetățuie, actualdecluj.ro a mai relatat. Aflați, însă, că n-a fost singura.

Chiar în buricul urbei, figura acum 50 de ani o mahala ce a dispărut între timp, lăsând loc Pieței Cipariu – chiar dacă o parte dintre dărăpănatele clădiri din zonă sunt în picioare și acum. Aici funcționa în anii ’60 o autogară improvizată, în anii ’80 – o piață de legume-fructe, după care, în capătul nordic al acesteia, a început construcția străzii Pata, actuala Titulescu. Demolarea cocioabelor din zonă a început în 1964 – dar lucrările s-au terminat doar în 1987. Și chiar și acum, găsiți aici urme ale fostei mahalale, ce au scăpat de buldozerele comuniste:

 

Scriitorul Ioan Ciorca descrie în volumul său, „Clujul celor șapte piețe”: „Ca orice piaţă – în adevăratul sens al cuvântului pe care îl percepeam eu – Cipariu fusese o zonă bine structurată, potrivit conceptelor sănatoase ale economiei socialiste, dispunând nu doar de o „hală” agroalimentară, ci şi de magazinele vitale comunităţii din zonă. Ba mai mult, piaţa dispunea şi de un centru de producţie industrială, reprezentat de Fabrica de bomboane „Feleacul”, fabrică renumit în epocă datorită produselor sale, de bună calitate. Din păcate – ca de altfel de întreaga industrie românească – şi de fabrica „Feleacul” s-a ales praful. Pe colţul nord-estic – începând de la intersecţia ei cu strada Dostoieski, actuala general Traian Moşoiu – se aflau cele patru clădiri cu etaj ale pieţei, clădiri care au supravieţuit, miraculos, până în ziua de azi. La parterul lor funcţionau diversele magazine ale comerţului socialist. În clădirea de la intersecţie, un mic restaurant – un fel de bistrou muncitoresc – de tip „Gospodina”, punea la dispoziţia muşteriilor, preparatele specifice vremii, însoţite de berea Ursus, la halbă”.

Prima dintre favelele Clujului care a dispărut sub buldozerele comuniste a fost „Ploșnița”, numit și „Bufnița”, între malul stâng al Someșului Mic și pârâul Chinteni. Inginerul Marian Lazăr, arhitect şef al municipiului în perioada 1965-1972, angajat din anii ’50 în serviciul de urbanism al orașului, rememorează în revista „Orașul”: „zona era comparată cu scene din filmele de groază. Locuințele de aici erau improvizate din chirpici, lemn, cartoane și mai ales rebuturi de la fabrica de porțelean. Utilitățile lipseau cu desăvârșire. Deci nu exista nici apă la cișmea și nici lumină electrică. Prin anii 1962-1963, pentru dezafectarea Bufniței, în prealabil, s-au pregăit mai multe barăci din periferia orașului: Valea Seacă, Borhanci, Bărc și Valea Chintăului. Apoi, într-o noapte, zona afost înconjurată de miliție, în așa fel încât nu se putea nici intra nici ieși, după care, toți locuitorii au fost urcați în camioane și duși în barăcile pregătite anterior. Fiecare familie a primit o cameră – o boxă – în baracă și un WC uscat în spatele barăcii. Până dimineață, cartierul a fost dărâmat în întregime cu buldozerele, după care terenul a fost nivelat”

Despre o altă zonă insalubră a Clujului, ce urma să fie rasă de buldozerele comuniste, a fost zona „Între ape”, despre care actualdecluj.ro a relatat recent pe larg.

De departe însă cea mai mare astfel de zonă insalubră, ce rămâne în picioare și acum, sunt zecile de case din chirpici improvizate pe rampa de gunoi de la Pata Rât. Arhitectul Mitrea: „în cazul Pata Rât problemele tărăgănează de ani de zile, poate și pentru că localizarea era la limita intravilanului, în vecinătatea depozitului de deșeuri. „Fondul locativ”, la fel ca și la „Ploșnița”, este o improvizare din tot felul de materiale, gen favelas, fără a avea acces la utilități”.

Mai semnalăm, legat de locuințele de la rampa de gunoi a Clujului, că cea mai recentă astfel de „asanare a unei zone insalubre” după cum spun specialiștii a avut loc nu de multă vreme: în urmă cu șapte ani zeci de familii au fost trezite cu noaptea-n cap, în toiul iernii, scoase afară din case și duse, cu tot cu mobilă și efecte personale, în locuințe modulare ridicate lângă rampa de gunoi. E cunoscută situația străzii Coastei, de altfel nu departe de aspectul de mahala, fără utilități și case de chirpici, ce a fost asanată cu buldozerele în vremea mandatului fostului primar Sorin Apostu. Aici a fost amenajat un parc și un sediu pentru facultatea ortodoxă a UBB, Nicolae Ivan, dar cei mutați cu forța s-au îndreptat în înstanță împotriva Primăriei. În decembrie 2013, Judecătoria Cluj-Napoca a decis că evacuarea a 270 de romi de pe strada Coastei și mutarea lor în Pata Rât, în vecinătatea rampei de gunoi, a fost ilegală și fiecare dintre cei mutați trebuie să primească despăgubiri în valoare de 2.000 de euro.

Sunt șapte ani de atunci iar între timp aceste familii locuiesc în case modulare despre care Primăria spunea atunci că sunt provizorii. Situația a ajuns și în atenția raportorului ONU pentru drepturile omului Philip Alston. „Un caz rușinos din Cluj a implicat evacuarea populației de pe strada Coastei, în decembrie 2010, dar sunt multe alte astfel de cazuri de evacuări, inclusiv una în așteptare de evacuare a aproximativ 140 de persoane din centrul Clujului în primăvara anului 2016. Primarul Boc mi-a arătat fotografii ca să ilustreze mizeria de pe Coastei înainte de decembrie 2010, comparativ cu casele „model” în care au fost mutați în Pata Rât. Dar când am vizitat aceste case, sau ca să le spun mai exact „case modulare” în Pata Rât, am văzut o imagine foarte diferită. Fiecare modul conține familii cu cel puțin patru membri ce locuiesc într-o singură cameră de aproximativ 16 metri pătrați. Camerele sunt umede și prost izolate și poți simți mirosul de la groapa de gunoi din apropiere. Mulți copii au erupții pe piele, neexplicate, și dureri de stomac. Cu greu acesta poate fi numit un rezultat-model, dar e o mărturie al inocenței celor care ar prefera să-i trimită pe rromi în Siberia”.
Citește și:

FOTO Cetățuia de acum 100 de ani era locuită de bandiți, prostituate și oameni ai peșterilor

Cum a scăpat o mahala din Cluj de „asanarea” cu buldozerele comuniștilor. Doctor la UBB: e” slum-ul clasic”

FOTO Cum era în Cluj când orașul avea multe zone mizerabile și un cartier al romilor, Bufnița

 

 

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Un comentariu

Scrie un comentariu