Închide

Lecția de la urbanism (cu foto)

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - dec. 09, 2019 0 1826

O documentație de urbanism pentru reglementarea unui teren de peste 2,3 hectare de pe strada Tractoriștilor din cartierul Someșeni pentru construirea de locuințe și a unei zone de dotări cu acces public i-a nemulțumit pe vecini, care au semnalat comisie de urbanism că „triplexurile” și „duplexurile” propuse la stradă le afectează intimitatea. Ei i-au cerut Primăriei să mențină caracterul zonei ocupată de case cu parter și etaj.

Arhitecții din comisia de urbanism s-au arătat și mai nemulțumiți că oamenii nu înțeleg noțiunile și au arătat că „duplex” sau „triplex” fac referire la construcții pe înălțime și nu la locuințe colective mici dar și că vor să își limiteze posibilitățile de construire.

„Proiectanții au implementat subzonele obligatorii, cea verde și de servicii. Domnul proiectant o să ne povestească unde și de ce acolo”, a introdus în discuție arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, un Plan Urbanistic Zonal propus pe strada Tractoriștilor pentru construirea de locuințe individuale și colective.

„Mi-ați scris aici că proiectantul va trebui să justifice locuirea pe subzone din N și de ce e aceasta propusă ca locuire colectivă”, a intrat și primarul Emil Boc în atmosfera de la comisia de urbanism.

Deja la masa de ședințe se așezaseră vecinii din zona străzii Tractoriștilor, unde proiectanții de la Scripcariu Birou de Arhitectură propuseseră construirea de locuințe (2,3 hectare, împărțire în 28 de parcele cu locuințe individuale și colective, deservite de o zonă verde și de una de servicii).

„Deci e lângă sere”, a mai intrat Boc pe teren, la locul „faptei” din cartierul Someșeni. „Sunt parcele cu case în zonă, nu vrem să ajungă un triplex lângă noi”, l-au lămurit oamenii privind felul în care văd ei situația din teren.

„Constituția orașului în materie urbană ce spune?”, a cerut Boc un punct de vedere de la specialiști.

Șefa de la strategii, arhitecta Andreea Mureșan a lămurit că proiectul propune locuințe individuale și colective, preponderent individuale și în nord locuințe colective, cu cel mult două niveluri pe parcelă. „20% din întreaga suprafață e reglementată pentru a fi ocupată cu locuințe cu cel mult 6 unități locative. Le-am pus în nord ca să fie toate în aceeași parte”, a clarificat arhitectul Razvan Coca din partea proiectanților.

Primarul Emil Boc a făcut distincția între pașii proiectului pentru a fi aprobat: „dacă se acceptă”, „deci așa a vrut beneficiarul”, „deci se poate”. „Dar nu e obligatoriu”, a întărit șefa de la Strategii urbane.

În discuție a intervenit și una dintre beneficiare care a explicat că s-a schimbat caracterul zonei și s-au propus locuințe colective pe parcelele de colț care se pretează unor astfel de construcții cu maxim 12 metri. „Am revenit cu case, inițial se doreau blocuri”, a completat unul dintre beneficiari.

Vecinii au militat pentru păstrarea caracterului zonei și au spus că ei au case de maximum 8 metri și că sunt afectați de „cele trei triplexuri propuse” spre strada Tractoriștilor și strada Râului.

De la masa de ședințe, arhitectul Sorin Scripcariu a replicat că se respectă înălțimea construcțiilor propuse, care e decentă, 8 metri la cornișă.

„Puteați face și mai mult”, a constatat arhitectul-șef. „Ne afectează direct triplexul, e spre limita noastră de proprietate și ne afectează intimitatea. O să fie foarte aproape de curtea nostră”, a plusat o vecină de pe strada Râului care a militat împreună cu alți locuitori pentru păstrarea caracterului zonei, de locuințe unifamiliale cu parter și mansardă sau etaj.

„Nu putem limita regimul de înălțime în zonă deoarece dacă acum aveți P+1 și veți dori și mansardă, nu o să mai puteți să o faceți”, a ținut să sublinieze Boc.

Proiectantul a replicat că există pensiuni pe strada Tractoriștilor și că nu poate fi vorba despre menținerea vreunui caracter al zonei ca una cu locuințe unifamiliate.

Vecinii au replicat că ele sunt pe alt tronson. Arhitectul Vlad Negru din Comisie a verificat pe tabletă și a spus că există la nr.7.

Arhitecta Ligia Subțirică din Comisie a cerut lămuriri de la vecini cu privire la „vârsta fondului construit”. Vecinii au informat-o că și-au făcut casele în 2012. „Am vrut să văd dacă există o tendință de restructurare a zonei. Deci nu există”, și-a clarificat intervenția.

Arhitectul Voicu Bozac din Comisie a adus în discuție chestiunea legată de cât de comodă este locuirea în vecinătatea pistei aeroportului, vecină cu cei din Someșeni – cu proiectul urbanistic și cu vecinii care stau la case.

„Se aude tare, e curent între case”, a fost lămurit. Bozac a mai semnalat că trei corpuri de locuințe se justifică spre strada Râului, însă nu și în interior, spre Tractoriștilor și a recomandat o regulă mai clară pentru amplasarea construcțiilor pe parcelă în așa fel încă să existe o curte mai generoasă către vecinătăți.

„Problema este numărul de unități locative create, nu înălțimea. Ei vor câte șase”, a intervenit și directorul de la urbanism, Corina Ciuban care a ținut să susțină poziția arhitectului Bozac ca fiind una corectă.

Boc le-a recomdant proiectanților să găsească o soluție de intimitate de care să beneficieze și investitorul, dar care să țină cont și de interesele locuitorilor din zonă.

S-a mai adus în discuție chestiunea drumurilor din zonă și arhitecții din comisie au cerut chiar ca proiectanții să lase posibilitatea ca strada Bazna să poată fi continuată în viitor. Proiectul urmează să revină în comisia de urbanism.

Chiar arhitectul Sorin Scricariu, un ”prieten al etajelor” (autorul celui mai înalt bloc din Cluj, cel cu 25 de etaje de la intarea în oraș) a recomandat Primăriei ca următorul PUG să aducă și limite minime de înălțime, pe zone, tocmai pentru ca să nu mai apară situații și cereri de la oameni ca să se facă în anumite zone doar locuințe cu parter și etaj.

După discuțiile de la urbanism, arhitecți din Comisie s-au arătat, potrivit unor surse,  nemulțumiți că oamenii care vin la urbanism nu cunosc termenii la care se referă, Până acum, arhitecții erau nemulțumiți – tot pe surse – de terminologia folosită de primarul Emil Boc când judeca proiectele de urbanism.

„Locuinele individuale se fac în general cu parter, P+1 sau P+2, cu sau fără subsol, cu sau fără mansardă. Locuințele individuale desfășurate pe două nivele supraterane (P+1 sau S+P+1) se numesc locuine de tip duplex. Cele P+2 (sau S+P+2) se numesc triplex-uri”, a venit clarificarea termenilor greșiți folosiți de oameni.

(schema explicativa pentru duplex și triplex realizata de arh din Comisia Primariei)

 

Ce au propus proiectanții în PUZ-ul Tractoriștilor

Documentația studiază un teren de peste 2,3 hectare și are ca scop reglementarea construirii a 28 de parcele în vederea construirii de locuințe și a unei clădiri cu servicii și dotări cu acces public. Terenul este liber de construcții și are o formă poligonală învecinându-se la vest cu proprietăți private, la est cu proprietăți private, la sud cu strada Bazna și la nord cu strada Râului. Din totalul de parcele, propunerea este ca 25 de parcele să primească locuințe familiale izolate sau cuplate cu regim redus de înălțime iar alte trei parcele să primească locuințe colective mici cuprinzând cel mult 6 unități locative. Se propune o stradă nouă cu profil de 12 metri și se reglementează celelalte artere din zonă încă nerealizate la același profil.

Care sunt practicile nescrise de la Comisia de Urbanism a Primăriei lui Boc

Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Terioriului din cadrul Primăriei Cluj este deschisă publicului. În ultima perioadă, oamenii direct interesați de proiecte sau vecinii dezvoltărilor din oraș sunt invitați sau pot participa la dezbaterea proiectelor de către specialiști. Este și o procedură e lucru, nescrisă, dar practicată în acestă comisie deschisă.  „Derogările” cerute de beneficiari se discută în comisia mică apoi vin la comisia mare cu obeservații și recomandări. Comisia mare e condusă de primarul Emil Boc sau, după caz, de viceprimarul Dan Tarcea. De obicei oficialii deschid discuția. Procedura este ca din punctele de pe ordinea de zi să se discute cu celeritate cele unde sunt cei mai mulți cetățeni prezenți. Vecinii sau cei direct interesați primesc dreptul la cuvânt în comisie. Arhitectul-șef amintește ce s-a discutat în comisia mică și ce recomandări au primit proiectanții. Apoi proiectanții prezintă documentația. Primarul Boc are o foiță de hârtie pregătită cu obiecțiile și completările făcute de comisia operativă la fiecare proeicte în parte.

Deși e o comisie tehnică de urbanism, fiind una deschisă transcede exigențelor legale, mai ales că e condusă de politic. Comisia de la Cluj e un fel de for de discuții încetățenit de oficialii Primăriei pentru a se spăla pe mâini că fac urbanism pentru oameni și sporirea calității vieții în Cluj-Napoca. Mai este încetățenită o practică. Proiectanții – cu mici excepții – nu prezintă clar ce și cum vor să construiască. Iar arhitecții din comisie nu critică clar proiectele, evită de obicei să aibă poziții în dezacord cu cele ale oficialilor, mai ales când sunt pe ordinea de zi proiecte controversate.

Departamentele Juridic (șefa Alina Rus), Stategii Urbane (șefa Andreea Mureșan) și Direcția de Urbanism (șefa Corina Ciuban) sunt mereu pe poziții combative în cadrul comisiei.

Care e terminologia din regulamentul de urbanism 

Locuinţă individuală – (în sensul prezentului regulament) unitate funcţională, formată din una sau mai multe
camere de locuit, situate la acelaşi nivel al clădirii sau la niveluri diferite, cu dependinţele, dotările şi utilităţile
necesare, având acces direct şi intrare separată, destinate exclusiv ei, şi care a fost construită sau transformată
în scopul de a fi folosită de o singură gospodărie, pentru satisfacerea cerinţelor de locuit. De regulă, locuinţa
individuală dispune de o parcelă proprie.

Locuinţe colective – (în sensul prezentului regulament) grup de locuinţe, amplasat pe o singură parcelă şi situat
în una sau mai multe construcţii, având de regulă acces comun şi unde există atât proprietăţi comune cât şi
proprietăţi individuale.

Locuinţe colective mici – (în sensul prezentului regulament) locuinţe colective cu cel mult şase unităţi locative.

Locuinţe semicolective – (în sensul prezentului regulament) cel mult două unităţi locative, curpinse în aceeaşi
construcţie şi având acces comun sau separat.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.