Comisia de urbanism a județului, cea care ajută arhitectul șef să avizeze sau să autorizeze proiecte urbanistice în comunele din Județul Cluj, a fost micită de la 44 de membri, la 8 membri (și 8 supleanți) propuși de instituții sau organizații de specialitate. Comisia e condusă de arhitectul șef și are secretariarul asigurat de Direcția de Urbanism iar de anul trecut ședințele se derulează online. Modificarea a fost inițiată de conducătorul județului în ideea de a se lucra mai eficient. Tot el a fost cel care în 2018 a mărit comisia de la 16 la 44 de membri.

Președintele Consiliul Județean, Alin Tișe, a ținut să arate plenului că această comisie este oricum consultativă, că deciziile ei nu ajung în Consiliul Județean însă ajută la fundamentare eliberării de avize și autorizații de construire.

Inițial, el a făcut o propunere de modificare a componenței Comisiei de Urbanism de la 44 de membri la 15 membri, câte trei membri (plus trei supleanți) de la instituțiile de specialitate și de la organizațiile profesionale – Ordinul Arhitecților din România, Asociația Peisagiștilor, Registrul Urbaniștilor din România, Facultatea de Geografie, Universitatea Tehnică, arhitectul șef al Județului sau Asociația Urbaniștilor. El a arătat că e nevoie de diminuarea numărului de membri și de obținerea unei comisii suple tocmai pentru ca aceasta să poată lucra mai ușor și pentru ca dosarele oamenilor să nu stea foarte mult până la avizare. Înainte și-a cerut scuze că nu a inclus în proiectul de hotarâre și componența propusă pentru noua comisie, arătând că așa au sosit propunerile, încât nu s-a reușit includerea lor. Proiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi.

Ulterior, consilierul PNL Marinela Marc (mandatată probabil dinainte să facă acest amendament) a propus diminuarea și mai mult a numărului de membri în așa fel încât aceasta să poată lucra și mai bine și să permită participarea a cât mai multor dintre membrii ei la ședințe. „De ce nu 7 membri”, a spus Marc.

Așa că Tișe a arătat că agreează propunerea și a propus ca în comisie să fie nominalizat doar câte un reprezentant (plus supleantul) propus de fiecare dintre  cele 5 organizații și instituții de specialitate, adică prima propunere de pe listă.

A intervenit și consilierul PSD Alexandru Cordoș care a ținut să semnaleze, vag, că există foarte multe nemulțumiri legate de felul în care se avizează construcțiilor de către Consiliul Județean și a propus o întâlnire a consilierilor cu arhitectul pentru a comunica punctele nevralgice ale urbanismului din Județ.

Consilierul PNL Lucian Cordiș, membru în comisia de urbanism a consilierilor, a spus că această comisie de amenajarea teritoriului și de urbanism e foarte importantă în orice localitate deoarece ajută arhitectul să se consulte cu specialiști pasionați ca să ia cele mai bune decizii și a mai spus că și consilierii județeni pot participa la ședințele de urbanism.

„De-asta am și pus 7 membri, să se poată consulta”, a replicat Tișe. De fapt, comisia a fost redusă la opt membri.

„Eu mergeam mai degrabă să îl întreb pe Salanță cum vede el, 7, 15 membri. Dar, în fine, așa s-a stabilit și am votat”, a arătat consilierul.

Tișe a fost de acord că oricine poate participa la ședință și că poate să se și exprimă însă a spus că degeaba se tot face apel la părerile și propunerile făcute de specialiștii din comisie atâta timp cât în instanță el este cel care răspunde pentru deciziile luate sau, câteodată, răspunde și arhitectul șef. Președintele CJ Cluj a promis încă că va face o propunere de modificare a legislației în așa fel încât membrii comisiei de urbanism să răspundă pentru deciziile lor, arătând că nu e normal ca el să răspundă în instanță pentru o decizie luată pe seama dorințelor dintr-o comisie la care nici nu participă. A ținut să îi dea și un exemplu consilierului Cordiș.

„Puteți și să vă exprimați punctul de vedere în comisie. Deși paradoxal acolo se consemenează punctel de vedere a celor din comisie, în intanță merg doar eu. Și răspund și câteodată și arhitectul șef. În general răspund doar eu pentru poziția exprimată de unii sau alții care se consemnează sau nu într-un act. Asta e legislația. Răspund și dacă nu particip și nu decid eu. Așa e legislația. Aici trebuie modificată legislația. O să fac propuneri Ministerului. Adică să fie chemată în instanță persoana care decide să îi respingă casa lui Cordiș de la Câmpia Turzii că nu aveți acopriș verde și l-ați făcut roșu și ați pierdut creditul de la bancă. Deși eu v-am dat răspunsul negativ că nu puteți construi casa pentru că nu aveți acoperiș verde, dumneavostră mă dați în judecată că ați pierdut creditul de la bancă iar eu trebuie să spun de ce nu v-am dat aviz. Pentru că cei care au spus că nu aveți casa verde nu semnează niciun act. Așa e legea. Dar părerile ei stau la baza fundamentării deciziei arhitectului șef și a președintelui. E o anomalie să îți asumi ceva ce poate nu vezi în asemenea formulă”, a spus Tișe.

Reducerea comisiei la 8 membri și nu la 7 cât a anunțat Marinela Marc și a fost încuvințară de Tișe, a fost votată de plenul Consiliul Județean. S-au facut propuneri de cărtre 7 instituții de specialitate. Propunerile de la Institutul de Patrimoniu nu au mai fost luate în calcul, după cum a enunțat Tișe componneța comisiei votate.

Din noua Comisiei de Urbanism a Județului vor face parte:

Ordinul Arhitecților din România – arh Cornelia Trocaru (supleant arh. Alice Oprică)

Registrul Urbaniștilor din România – arh Radu Spânu (supleant arh. Mitrea Andrei)

Universitatea Tehnică -Facultatea de Arhitectură și Urbanism – arh Octav Olănescu (supleant arh. Vlad Sebastian Rusu)

Universitatea Tehnică – Facultatea de Construcții – ing. Vasile Fărcaș (supleant ing. Nicolae Chira)

Facultatea de Geografie: Titus Cristian Man (supleant Ciprian Moldovan)

Arhitectul șef al județului l-a propus pe arh. Vlad Negru (supleant arh Tologdy Laszlo)

Asociația Peisagiștilor din România – peisagist Ana Horhath (supleant peisagist Păunița Boancă)

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România _ arh Sabina Leopa (supleant arh. Loredana Teodora Pălălău)

Institutul de Patrimoniu –

Spânu, Olănescu și Vlad Negru au făcut parte și din vechea Comisie.

În prezent, forul administrativ județean îndeplinește rolul de structură de specialitate în domeniul urbanismului pentru 74 de comune din județul Cluj și are încheiate convenții pentru emiterea autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism cu nu mai puțin de 60 de UAT-uri .

Recent Consiliul Județean a fost felicitat de președintele Ordinului Arhitecților din România pentru timpii performanți de eliberare a autorizațiilor de construire.

Comisia de Urbanism a Județului a fost modificată de la 16  la 42 de membri  la final de 2018 la propunerea președintelul Consiliului Județean Alin Tișe care atunci a propus ca el să fie și cel care conduce comisia, așa cum se întâmplă și la Primăria Cluj unde comisia de urbanism consultativă e condusă de primarul Emil Boc. La prima ședință oficială a comisiei, Tișe n-a participat, dar nici nu s-a întrunit cvorumul pentru ca ședința să aibă loc.

Vechea comisie avea mandat până în 2022.

Detalii:

Cum se făcea și cum se face urbanism pentru Cluj la Consiliul Județean

Componența comisiei decisă în 2018, prin HCJ nr.289:

„Art. 3.5 (1) CTATU va funcționa în plen având în componență membri titulari – având drept de vot, și invitați – fără drept de vot.

(2) Comisia este compusă dintr-un număr de 44 de membri permanenţi şi 43 membri supleanţi, după cum urmează:

1. Arhitectul-şef al Judeţului Cluj, care și prezidează ședințele, exceptând cazurile prevăzute la art. 5.5.;
2. Trei funcţionari din aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Cluj, propuși de Președintele Consiliului județean;
3. Trei reprezentanţi ai Ordinului Arhitecţilor din România-Filiala Transilvania;
4. Trei reprezentanţi ai Registrului Urbaniştilor din România- Biroul teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord – Vest;
5. Un reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Cluj;
6. Un reprezentant al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca;
7. Un reprezentant al R.N.P. – Direcţia Silvică Cluj;
8. Un reprezentant al Gărzii Forestiere Cluj;
9. Un reprezentant al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj;
10. Trei specialişti propuşi de arhitectul șef al Judeţului Cluj și aprobați de Președintele Consiliului județean;
11. Un reprezentant al Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa;
12. Un reprezentant al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri;
13. Un reprezentant al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş;
14. Un reprezentant al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj;
15. Un reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcţii- Direcţia Regională în Construcţii Nord-Vest;
16. Un reprezentant al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj;
17. Un reprezentant al E.ON Gaz Distribuţie;
18. Un reprezentant al CPL Concordia SRL – Filiala Cluj;
19. Un reprezentant al Transgaz S.A.;
20. Un reprezentant al Transelectrica S.A. – Sucursala de Transport Cluj;
21. Un reprezentant al Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Cluj;
22. Un reprezentant al Electrica S.A – Electrica Distribuţie Transilvania Nord;
23. Un reprezentant al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale –D.R.D.P. Cluj;
24. Un reprezentant al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA – Regionala Cluj;
25. Un reprezentant al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei;
26. Un reprezentant al Romtelecom S.A. TELEKOM S.A.;
27. Un reprezentant al Companiei de apă Someş S.A.;
28. Un reprezentant al Companiei de apă Arieş S.A.;
29. Un reprezentant al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Avram Iancu  al Judeţului Cluj;
30. Un reprezentant al Administraţia Parcului Natural Apuseni;
31. Un reprezentant al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj;
32. Un reprezentant al Universităţii Babes-Bolyai-Facultatea de Geografi”

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.