Închide

Cum se făcea și cum se face urbanism pentru Cluj la Consiliul Județean

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - ian. 07, 2019 0 1123

O ordine de zi cu 26 de puncte începută de dimineață era epuizată de vechea Comisia de Urbanism a Județului până la prânz, într-un ritm de lucru relaxat, dar eficient, cu intervenții inteligente din partea membrilor, ironice, cu multe subînțelesuri, însă cu discuții clare, pe lege, fără interpretări personale sau discursuri bombastice. Se știa clar ce, cum, unde și până unde se poate merge pentru a se construi în Județ. Existau ”puncte fierbinți” și încercări de a forța mâna Comisiei pentru avizare, însă membrii nu făceau rabat de la lege și principii. Este deja o cutumă ca cei care au documentații controversate sau proaste să nu se prezinte în fața comisiei și să delege alți colegi. Un arhitect din Comisie a spus chiar că va institui o modă a tricourilor ”Eu nu sunt arhitectul” care ar trebui purtat de toți cei care participă la ședințe.

Aceasta era formula cu 16 membri. De la finalul anului trecut, componența Comisiei a fost revizuită. Ultima ședință de urbanism în noua formulă extinsă la peste 40 de membri și condusă de președintele Alin Tișe n-a avut loc din lipsă de cvorum. În schimb, a fost un prilej ca proiectanții să-și spună păsurile în relația cu Județul sau cu alte autorități ale statului.

Cum se lucra în formula ”mică”

Arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, conducea ședința în vechea formulă a Comisiei. Proiectele se prezentau, în față, la ”tabla electronică”, fără pointer sau ”lasere”. Documentația e afișată și pe ecranul mare al retroproiectorului din Sala de Ședințe. Proiectanții sunt obișnuiți deja să spună clar ce se dorește a se construi, pe ce suprafață de teren, care sunt indicii urbanistici. O ordine de zi cu peste 26 de puncte, cum a fost cea din octombrie, se epuiza în cel mult 5 ore.

”Investiții cu fața la apă”

Documentațiile se avizau, ”pe lege”, ținându-se cont și de niște principii clare. Spre exemplu se cerea ca și investițiile propuse în zona rurală a județului să se facă ”cu fața la apă”, cu păstrarea unor zone verzi pe malurile Someșului, așa cum se cere și în Cluj-Napoca.  Un proiect pentru amenajarea a trei hale la Bonțida a primit o astfel de recomandare de reconfigurare a amplasării acestora, ”cu mai multă generozitate față de Someș și oamenii din Bonțida”, după cum a sintetizat arhitectul Horațiu Răcășan. S-a cerut reconfigurarea celor 175 de locuri de parcare propuse, relocarea spațiilor verzi spre Someș sau alinierea clădirilor la drum și nu la limita de proprietate.

”Scopul e să aducem altceva la sat”

În cazul proiectelor de locuințe de la țară se solicită încadrarea în specificul local printr-un studiu care trebuie făcut de proiectanți prin apel la Ghidul elaborat de Odinul Arhitecților pentru Dealurile Clujului. O căsoaie modernă propusă la Aiton și prezentată de Mihai Matei a fost criticată de Comisie iar arhitectul a fost retrimis să refacă proiectul deoarece nu avea nicio legătură cu specificul local. ”Discursul dumneavoastră arhitectural este clădirea”, au spus cei din Comisie. În schimb, o altă gospodărie (locuință tradițională strămutată din Sălaj și locuință nou) propusă pe un teren de 2700 mp în satul Pădureni din Comuna Chinteni a primit felicitări și avizul comisiei. ”E un proiect care o să vă placă, nu vreau să vă manipulez”, a deschis discuția șeful de ședință, direcție agreată de ceilalți membri ai comisiei. ”Mulțumim, dar nu mai veniți cu din astea”, a fost desființat din start arhitectul George Gaveniuc pentru un proiect al unei case propuse în Chinteni. Un alt proiect felicitat a fost cel pentru o casă la Vlaha, în comuna Săvădisla.

”Adio proiecte în zonele fără utilități din comunele satelit ale Clujului”

Un alt principiu instituit la Județ implică neacceptarea locuințelor în zone fără utilități din comunele învecinate municipiului Cluj-Napoca. Un proiect privind amenajarea pe un teren de 1,2 hectare a 4 case înșiruite, a unei clădiri cu 6 apartamente și a trei locuințe colective mici pe strada Privighetorii din comuna Baciu a reiterat și la județ o practică din Comisia de Urbanism a municipiului Cluj-Napoca. ”O să vă pun o întrebare care mi s-a pus mie la comisia de urbanism a Primăriei în 2008. Ați fost pe teren să vedeți drumurile. Unul este impracticabil și celălalt nu există”, a spus arhitectul șef al Județului.

Arhitetcul Vlad Negru, membru în comisie, a afirmat și el că parcelele nu au acces și că drumurile sunt impracticabile. Proiectul avea și alte lacune privind asigurarea locurilor de parcare sau a zonelor verzi, însă principala problemă remarcată de comisie s-a legat de faptul că nu respectă o Hotărâre luată de Consiliul Local Baciu care interzice amplasarea de locuințe în zonele unde nu sunt asigurate utilitățile. Și în comuna Gilău există o atfel de hotărâre.

Detalii: Două comune de lângă Cluj au stopat dezvoltarea urbanistică haotică. În schimb, în cea mai mare comună din țară, turnurile sunt la putere

De altfel, arhitecții au reiterat că HG525 interzice emiterea de autorizații de constuire în zonele fără utilități sau unde se depășește capacitatea financiară a investitorilor. O altă obiecție privind modul de prezentare a documentațiilor și anume că se cere ”ilustrarea”  în cadrul Planurilor Urbanistice de Detaliu formulată de arhitetcul Ciprian Simon a fost înăbușită prin apel la Legea 350 care cere, pe lângă ilustrare, chiar detalii privind materialele utilizate.

”Dar nu sunt eu arhitectul”

„Exploatările de balast o să fie o problemă viitoare a județului”, a anticipat arhitectul Vlad Negru, cu prilejul unui proiect al unei balastiere discutat în Comisie. Ahitectul-șef Claudiu Salanță a ținut să spună că ”e un proiect sincer, nu bazin de pești”.

O altă regulă trasată vizează modul în care se prezintă documentațiile: ”Nu trebuie spus totul în titlu. La emiterea autorizației de construie este necesar avizul tehnic de racordare. Nu se emite aviz pentru branșare de gaz. Trăim din cutume, aviz tehnic racordare, îl citim din lege, care spune că este nevoie de autorizație de construire într-un singur caz, cel al branșamentului pentru organizare de șantier. Avizele tehnice de racordare trebuie date fără autorizația de construire”, a subliniat arhitetcul-șef. Proiectanții au replicat, spunând că la Primăria Cluj se acceptă proiecte doar cu titlu complet și că cei de la companii cer autorizație de construire atunci când  li se cer avize pentru branșamente.

”Drumul se consideră făcut la strat de uzură. Nivelul de piatră spartă nu este OK și acceptat”, este un alt principiu reiterat la Comisia de la Județ. În Feleacu se pot construi case cuplate pe parcele care au minim 800 mp (prevedere prelută de la Cluj-Napoca privind modul de construire din Făget), acceptându-se cel mult trei unități locative pe o parcelă de 2000 mp. ”Ce rol are balconul pentru o construcție la țară, să se pună mușcate?”, a fost o altă remarcă făcută de arhitecții din Comisie.

Un proiect al unui imobil mixt cu patru etaje propus pe o parcelă de 4500 de mp în centrul localității Gilău a primit critici serioase privind calitatea arhitecturală și dotările pe care le aduce într-o zonă centrală din localitate. Arhitectul Gheorghe Elkan a clasificat-o ca ”o intervenție brutală care nu încape în spațiu, n-are legătură cu zona centrală și care merită mai mult studiu ca să se implementeze în intersecție”. ”Proiectul va fi sâmburele pentru o zonă centrală. Primăria cu un Profi lângă, asta dă tonul. Știm că acest proiect e pregătit pentru un retail mare, Carrefour și Pepco. Lidle din Florești este o situație nefericită care nu trebuie aplicată și aici. Trebuie creat un spațiu comun pe malul apei și una de street mall”, a spus și Vlad Negru. ”Spor”, le-a urat proiectanților la refacerea documentației și arhitectul-șef.

Ahitectul Horațiu Răcășan, membru în Comisie, a trecut în revistă o altă practică încetățenită pentru ședințele de urbanism de la Județ. Cei care prezintă documentații ”controversate” sau cei cărora comisia le pune întrebări au replicat ”Eu nu sunt arhitectul”.

De altfel, se obișnuiește ca proiectanții să nu își susțină documentațiile la județ. Răcășan a spus chiar că va propune să se poarte tricouri la ședințe cu ”Dar nu sunt eu arhitectul”.

Așa se lucra în vechea comisie. În noiembrie, Comisia de Urbanism a Județului a fost reconfigurată de președintele Consiliul Județean Alin Tișe, care a extins-o la peste 40 de membri și și-a adjudecat șefia comisiei.

”Va fi interesant de acum la Județ”

În noua formulă, Comisia a avut o ședință programată la finalul lunii decembrie, mai precis în 20 decembrie. Ședința, însă, nu s-a ținut. Din lipsă de cvorum, după cum a anunțat arhitectul-șef Claudiu Salanță.

”Și așa, în forumulă mică era greu să avem cvorum. Acum e și mai greu”, a explicat el. ”Va fi interesant de acum la Județ”, a spus arhitectul Dan Domșa. Proiectanții s-au arătat supărați că au fost puși pe drumuri, însă au folosit prilejul pentru a-și spune nemulțumirile cu privire la modul și timpul de avizare pentru documentațiile de urbanism. Arhitectul Ștefan Marina chiar i-a făcut ”cei mai mari hoți” pe cei de la Compania de Autostrăzi care dau un aviz și în zece luni sau un an de la solicitare. ”În zece luni de zile se naște și Bulă. Ne trimit la ei, care n-au făcut în trei ani nici trei kilometri de autostradă și stăm zece luni”, a adăugat Marina. De asemenea, Eon Gaz și Electrica pun și ei bețe în roate proiectanților. CFR-ul este însă cel care le dă dureri de cap la propriu proiectanților.

Arhitectul-șef a anunțat că cei de la Consiliul Județean vor semna în 2019 un contract pentru instituirea unui ghișeu unic pentru depunerea on-line a actelor. Salanță le-a explicat celor prezenți că se intenționează ca acest sistem să se implementeze la urbanism, însă că va fi nevoie de semnătură electronică. ”Va fi un portal pus la dispoziție. Sistemul va accesa baza de date cu certificatele de urbanism, pe baza numărului celui introdus, și va transmite lista cu toate avizele necesare. Apoi se încarcă în sistem planul de încadrare și cel de situație o singură dată și în cazul extrasului de carte funciară se încercă corelarea cu baza de date de la cadastru. De aici se transmite cu o plată pentru avize cererea către toți deținătorii de utilități cu menținea că, dacă nu emit avizul în termen de 15 zile, atunci el se aprobă tacit. Nu este vorba despre legea aprobării tacite. E o decizie a Curții de Casație. Nu se aplică la Certificate și Autorizații, dar se aplică în cazul avizelor. Aceasta este o primă etapă. Sperăm să o adoptăm cât mai repede. În a doua fază ne dorim un Observator Teritorial unde să apară încărcate toate PUG-urile, PUZ-urile și rețelele de utilități din Județ”, a mai spus Salanță.

În prezent, forul administrativ județean îndeplinește rolul de structură de specialitate în domeniul urbanismului pentru 74 de comune din județul Cluj și are încheiate convenții pentru emiterea autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism cu nu mai puțin de 60 de UAT-uri.

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare