Închide

INTERVIU Klaus Birthler, arhitectul care a pus umărul la primul cartier coerent din România, dorit la Cluj: „Până când ne vom putea plimba în acest cartier de la cap la coadă vor trece probabil 15, 30 de ani sau mai mult”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iun. 24, 2019 0 1176

Primăria Cluj și-a asumat alături de Ordinul Arhitecților să facă cel mai ambițios proces de planificare urbană din țară – un Plan Urbanistic Zonal pentru un cartier nou, pe 237, inițial, apoi 250 de hectare, teren privat situat în intravilan în zona Sopor din sud-estul Clujului.

Acest masterplan urmează să rezulte în urma unui concurs de soluții lansat de municipalitate care se va avea loc în luna septembrie. Fostul arhitect-şef al Reghinului, Klaus Birthler, responsabil pentru elaborarea temei de concurs, a vorbit despre șansele ca acest concurs de soluții să reușească și să aducă o viziune nouă de dezvoltare și despre cele ca viitorul cartier să devină realitate.

Concursul de soluții lansat de Primăria Cluj în parteneriat cu Ordinul Arhitecților pentru masterpanul unui nou cartier în Cluj-Napoca pe 250 de hectare, terenuri private din zona Sopor deținute de peste 1000 de proprietari, are ca dată limită pentru depunerea proiectelor ziua de 13 septembrie. Un juriu va alege o viziune câștigătoare iar Primăria va contracta serviciile de proiectare aferente în limita a peste 2,8 milioane lei, sumă ce reprezintă valoarea premiului I. Cîștigătorii vor fi anunțați în 23 septembrie. Celelalte premii sunt de 120.000 lei și 70.000 lei fara TVA, premiul II, respectiv premiul III.

La primul contact cu proprietarii de terenuri (în total se estimează că sunt peste 1000) invitați la o dezbatere publică, oamenii s-au arătat interesați de a fi parte dintr-o zonă care se va dezvolta coerent. ”Cât teren pierdem?”, a fost cea mai frecventă întrebare pusă de proprietari. La cifrele de 10-20% teren care ajunge în proprietarea publică, avansate preliminar de cei de la Ordinul Arhitecților, oamenii și-au arătat entuziasmul că în sfârșit au aflat, cu bătăi din palme. Însă proprietarii au cerut Primăriei să se implice în realizarea unor asociații funciare virtuale, cea mai ambițioasă coordonată a proiectului, care de fapt va sta la baza implementării lui.

Tema de concurs implică legarea zonei de blocuri de la capătul cartierului Gheorgheni de zonele cu locuințe individuale edificate deja într-o dezvoltare urbanistică cu funcțiuni care lipsesc celorlalte cartiere recent edificate – servicii, comerț, cultură, sport și agrement. Vor fi punctate soluțiile care încurajează un mic orășel pentru oameni, în detrimentul mașinilor, deci soluțiile pietonale și cele privind transportul în comun. Se pune accentul în temă și pe soluții verzi (sistem integrat de producerea a energiei cu panouri fotovoltaice), sistem integrat de spații verzi. De asemenea, se cere o soluție care aduce o etapizare clară a realizării rețelelor edilitare, căilor de circulație, rețelelor de spații verzi și una care încurajează  formarea de micro comunități de proprietari, de vecinătăți sau asociații funciare pentru reorganizarea parcelelor dar și colaborarea între public și privat în așa fel încât proiectul să aibă șanse de reușită.

Despre planificarea unui cartier nou de la zero se vorbește din vara anului trecut. Oficial, Consiliul Local a decis în 19 decembrie să organizeze concursul pentru noul PUZ Sopor pe o suprafață de aproximativ 240 de hectare. În tema de concurs suprafața este de 250 de hectare. Fost arhitect șef în Reghin, arhitectul Klaus Birthler a vorbit pentru Actualdecluj.ro despre provocările lucrului la o temă de cartier pe terenuri private dar și despre materializarea acestui prin proces de planificare urbană inițiat în premieră în România.

Rep: – A fost greu să lucrați la tema de concurs pentru cartierul Sopor? De e a durat mai mult decât estimările pe care le-ați formulat inițial?

Klaus Birthler: – Organizarea concursului a însemnat o serie de provocări, una din ele fiind obținerea datelor inițiale. Cu cât avem mai multe date și studii preliminare, cu atât soluțiile concurenților pot fi mai bune. Obținerea datelor referitoare la teritoriu este încă foarte dificilă, nu doar la Cluj-Napoca, ci în majoritatea localităților din lipsa Băncilor de Date Locale. Lansarea a durat mai mult decât am estimat fiindcă am încercat să documentăm cât mai bine situația actuală iar corelarea cu diferite proiecte care sunt în derulare, cum ar fi Centura Metropolitană care traversează zona de studiu, a impus obținerea mai întâi a variantelor de traseu, însă acestea au fost stabilite mai târziu decât ne așteptam.

Rep: – Care e aportul dumneavoastră la temă?

K.B-  Aportul meu la elaborarea temei a constat în stabilirea unei linii directoare,  consultarea specialiștilor de temă, pregătirea anexelor de temă cu datele de bază și studiile și recomandarea unor membri.

Rep: – Ce s-a schimbat după dezbaterea publică organizată și după propunerile venite de la proprietari?

K.B: – Dezbaterea publică sau forumul public organizat înainte de lansarea concursului a fost cel mai interactiv eveniment pe subiectul urbanismului la care am participat vreodată, e bine să fie așa și ar putea fi și mai bine la următoarele etape de consultare a cetățenilor. Fiecare documentație de urbanism are cel puțin 3 faze de consultare. Este de menționat că și-au făcut auzită vocea în special proprietarii de teren care ar dori să își construiască o locuință individuală însă consider că este corect să luăm în considerare toți actorii urbani implicați, cum ar fi proprietarii de teren sau viitori proprietari de teren care doresc să construiască clădiri pentru educație, clădiri pentru comerț de proximitate, clădiri pentru servicii și pentru locuințe semi-colective și colective. În tema de proiectare au fost luate în considerare toate aceste funcțiuni și să nu uităm de spațiul public, cel care poate aduce cel mai mare aport în calitatea locuirii și a vieții și este reprezentat de actorul urban- Municipiul Cluj-Napoca deci implicit de toți plătitorii de taxe locale. Un aport la care nu mă așteptam înainte de dezbaterea publică a fost din partea mișcării ”Căși sociale ACUM!” cu un material documentar care argumentează impactul benefic al locuințelor publice. Astfel am introdus în tema de proiectare inclusiv locuințele publice privind locuirea accesibilă. Știm că Viena este un exemplu de bună practică în aceste politici de locuire, subiect subliniat ulterior și la Conferința Europeană pentru politici de arhitectură ECAP RO 2019 Organizat pentru prima dată în România cu ocazia președinției României la Consiliul European.

Rep: –  Datele venite în urma chestionarului lansat on-line arată doar 184 de respondenti dintre care o mare parte nu vor să își vândă parcelele și doresc să construiască locuințe. Au fost relevante aceste date pentru scrierea temei? De ce?

K.B.: – Răspunsurile la chestionarul online a însemnat un prim indicator privind unele dorințe individuale actuale înainte de concurs, atunci când majoritatea terenurilor sunt agricole. Aceste dorințe s-au născut însă într-un context în care nu a existat o alternativă, o viziune de dezvoltare a zonei. Când află ce se întâmplă în vecinătate e posibil ca proprietarii să își dorească ceva mai mult, iar o vecinătate va exista întotdeauna. Planificarea urbană tinde să reducă la zero disfuncționalitățile între vecini. Ca primă măsură în urma chestionarului online am prevăzut zonele cu locuire individuală în tema de proiectare. Unde vor fi aceste zone rămâne de văzut în urma rezultatelor concursului. Sigur că numărul respondenților nu este suficient pentru a lua o decizie și nici nu este momentul pentru asta fiindcă planificarea urbană nu este un produs, ci un proces. Rezultatele concursului sper să deschidă discuții și negocieri între câți mai mulți actori urbani interesați. Scopul fundamental al concursului fiind cel de a oferi un model de urbanizare durabilă.

 Rep: – Ce fel de cartier ar trebui să rezulte în urma acestui proces de planificare urbană pe baza temei propuse?

K.B.: – Ar trebui să rezulte un cartier cu înaltă calitate a vieții, variat din punct de vedere social și funcțional, un ”walkable city” cu spații publice și rețea de spații verzi care facilitează în special circulația pietonală, ciclo și transportul în comun. Din perspectiva administrativă, ar trebui să rezulte un cartier care se dezvoltă etapizat și flexibil, dar fără disfuncționalități, după disponibilitatea proprietarilor. Infrastructura publică (rețele edilitare, spațiul public și funcțiunile publice) înseamnă de asemenea un efort financiar pentru municipalitate.

 Rep: – Ce va avea în plus viitorul cartier (cerut prin temă) fata de noile cartiere ale Clujului?

K.B.:-  În primul rând suprafața zonei ce va fi reglementată este una mult mai mare față de majoritatea cartierelor noi, astfel mediul construit va fi mai coerent. Cum am menționat mai sus, rețeaua de circulații îl va avea în prim plan pe pieton, iar în ultimul plan va fi autoturismul individual. Varietatea funcțională, varietatea de tipologii de locuire cu grijă deosebită pentru mediu și spații verzi sunt de asemenea aspecte pe care le consider că oferă valoare adăugată viitorului cartier față de majoritatea celor recente.

Rep: – Ce fel de concurenți stimulează tema de concurs?

K. B.: – Concursul este o provocare pentru arhitecți și urbaniști din țară și din afara țării, iar caracteristica pentru aceste două profesii este colaborarea interdisciplinară cu diferitele profesii inginerești și umane. Tema solicită deci un concept care se dorește a fi rezultatul colaborării unei echipe pluridisciplinare. Concurenții vor trebui să aducă și soluții de politici publice și să fie pregătiți să elaboreze etapa următoare prin metode colaborative cu actorii urbani interesați.

Rep: – Sunt de ajuns trei luni pentru formularea unei propuneri de nou cartier?

K.B.: – Ne bucurăm că am prelungit termenul la 3 luni, inițial am pornit cu mai puțin. Concursul nu înseamnă o elaborare detaliată a întregului cartier, ci stabilirea unei linii directoare astfel încât juriul să poată alege cea mai bună soluție care va contracta elaborarea Planului Urbanistic Zonal. Până la urmă, toată lumea are același timp la dispoziție și sper să fie cât mai mulți participanți care arată ce știu în timpul dat.

Rep: –  Există voci care nu cred într-un astfel de proiect, că se va putea face efectiv sau că va putea rezulta în urma concursului un proiect fezabil. Cum le-ați combate?

 K.B.: – Îi înțeleg pe cei care nu cred într-un demers de planificare urbană cu mulți proprietari și prin concurs fiindcă nu există încă reușite remarcabile în țară. Eu consider că proiectul are patru etape importante, pline de provocări. Va fi etapa de concurs, de unde rezultă cea mai bună viziune de dezvoltare. Apoi este etapa de elaborare PUZ cu procesele participative, se va detalia soluția de concurs și se va stabili regulamentul de urbanism aferent care va fi votat de consiliul local. Apoi e etapa de implementare, unde se vor realiza operațiile cadastrale de circulații ale terenurilor și Etapa de investiții, unde Primăria va investi în infrastructura publică iar proprietarii vor construi. Eu personal cred că șansa de reușită este egală cu șansa de eșec. Balanța va fi înclinată de cât de bine vor colabora proprietarii între ei, dar și proprietarii cu specialiștii în planificare urbană, cu deținătorii de rețele de utilitate publică și cu municipalitatea.

Rep: Existe cerințe în documentație care să garanteze că acest nou cartier planificat prin concurs se va putea și realiza? Câți ani ar fi necesari?

K.B.: – Cartierul va fi planificat și reglementat prin P.U.Z., concursul este o metodă de selecție a elaboratorului P.U.Z. pe bază de competențe profesionale și competiție. Până când ne vom putea plimba în acest cartier de la cap la coadă durează probabil 15, 30 de ani sau mai mult, depinzând de cât de pregătiți sunt proprietarii să realizeze operațiile cadastrale iar apoi în funcție de disponibilitatea financiară privată și publică. Poate că nu este cea mai bună comparație, dar văd acest demers de planificare ca pe o operație medicală a cărei reușită depinde de mulți factori. Toți își pun speranța în reușită, urmărind un protocol, însă garanția că pacientul nu moare nu o poate da nimeni. Protocolul de planificare urbană prin concurs dă rezultate bune în alte țări și cred că noi va trebui să contribuim la scrierea protocolului urmărind ce a funcționat și ce nu a funcționat în caz că protocolul nostru nu este perfect. Cu cât realizăm asta mai târziu, cu atât vom avea rezultate mai târziu.

Calendarul Consursului de soluții pentru PUZ Sopor

Juriul competiției

Din Juriu fac parte arhitecți din afara țării cu care filiala din Cluj a Ordinul Arhitecților a mai avut colaborări , dar și arhitecții șefi al orașului și județului, șefa Filialei din Cluj a OAR și fostul arhitect-șef. Juriul e format din Pablo de Otaola Ubieta, Borislav Ignatov, Paola Rizzi, Nicolas Triboi, Bogdan Suditu, Daniela Maier, Ligia Subtirica, Claudiu Salanta și Daniel Pop. Membrii supleanți sunt Dracea Razvan și Anca Virginas. 

 

 

 

 

 

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare