Începe consultarea celor peste 900 de proprietari ai viitorului cartier Sopor planificat de la zero în Cluj. Ca să nu fie un eșec precum „Bună Ziua” sau Florești, administrația trebuie să își asume exproprierea și realizarea infrastructurii și dotărilor, spun proiectanții

Primăria a pornit o serie de consultări cu proprietarii terenurilor incluși în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) propus pentru viitorul cartier Sopor, o dezvoltare planificată prin concurs de soluții pe un teren de circa 250 de hectare de la periferia Clujului. Începând din 16 martie până în 7 aprilie vor avea loc 9 întâlniri convocate cu deținătorii de terenuri, pe fiecare din noile zone de construire propuse prin PUZ. După aceste întâlniri, după cum explică arhitectul Vlad Rusu, cel care coordonează PUZ-ul cartierului, vor avea loc calibrări ale documentației urmate de o dezbatere publică generală a PUZ-ului, conform legislației în vigoare, înainte de asumarea sa prin vot în Consiliul Local. „Pentru a nu întâmpina eșecul cartierului Bună-Ziua – care a avut la rândul său un PUZ de urbanizare, însă neimplementat, sau a comunei Florești – strategia pentru viitoarea urbanizare a zonei Sopor este ca administrația locală să își asume exproprierea și amenajarea tramei stradale majore și a spațiilor publice (grădini publice de cartier și scuaruri verzi) și să construiască dotările publice necesare (grădinițe, școli, infrastructură sportivă etc)”, a spus Rusu pentru Actualdecluj.ro.

Consultările vor demara în 16 martie și se vor derula online pe platforma ZOOM, fiind programate câte trei discuții pe săptămână cu proprietarii, ora de începere a acestora fiind 15.00, până în 7 aprilie, după cum a anunțat Primăria. Acest mod a strârnit reacții de la oameni, care au blamat Primăria, arătând că nu toată lumea e familiarizată cu el. Șefa de la Strategii Urbane a Primăriei a liniștit oamenii spunând că cei care nu vor participa vor putea face observații în scris sau că deja sunt proprietari care au anunțat că nu pot participa și că vor transmite observațiile municipalității.

Arhitectul Vlad Rusu, cel care coordonează PUZ-ul Sopor, a descris pentru Actualdecluj.ro calendarul proiectului, ce s-a făcut după prima dezbatere a proiectului care a avut loc în 2020 și totodată a explicat ce se va întâmpla după cele 9 consultări inițiate de Primărie.

„Conform calendarului acestui proiect a avut loc o primă dezbatere în toamna anului trecut, la care s-au prezentat în linii mari temele și direcțiile acestui PUZ de urbanizare a viitorului cartier. Ne-am fi dorit ca această primă întâlnire să aibă loc mai repede, dar condițiile generale nu au permis acest lucru. În consecință ne-am concentrat după această întâlnire pe identificarea tuturor proprietarilor de terenuri (peste 900), cu obținerea datelor de contact a fiecărui proprietar în vederea notificării și implicării acestora în proiect. Scopul celor nouă întâlniri anunțate public este o mediere urbană sub forma unor întâlniri de lucru cu grupe de proprietari (între cca 50 – 200 proprietari per întâlnire), în care aceștia să fie consultați asupra propunerilor acestui PUZ și a metodei de implementare. Urmarea acestor întâlniri de lucru este informarea corectă și completă a tuturor proprietarilor, colectarea observațiilor și a recomandărilor din partea acestora și calibrarea reglementărilor din PUZ pe baza lor. În urma acestor calibrări va avea loc în viitorul apropiat o ultimă dezbatere publică generală a PUZ-ului, conform legislației în vigoare, înainte de asumarea sa prin vot în Consiliul Local”, a explicat Rusu.

După prima dezbatere publică, unul dintre pronosticurile care se făceau în piață era privind numărul de avocați care au participat la discuții în dorința de a ataca acest PUZ în instanță, odată aprobat de Primărie. Alți specialiști comentau că acest interes al avocaților vine deoarece dezvoltarea s-a făcut pe modelul replicării cvartalului barcelonez pe terenul din Sopor. Vlad Rusu argumentează că, de fapt, modul de urbanizare propus va salva PUZ-ul de la un eventual eșec. Despre prima dezbatere, AICI – Boc despre Sopor: „Cartierul e un oraș în oraș și nu are voie să facă niciun pas înapoi în ceea ce privește rigorile de calitate a vieții existente în Uniunea Europeană”. Ce au cerut proprietarii de terenuri Primăriei la dezbaterea masterplanului propus pentru viitorul cartier nou din Cluj 

sau AICI – Planificarea primului cartier de 250 de hectare pe terenuri private. Ce au propus arhitecții noului Cluj și ce recomandă Primăriei sau proprietarilor privați ca viitorul cartier Sopor să devină realitate

Având în vedere că proiectul este unul amplu, care presupune urbanizarea unui teritoriu amplu, extrem de fragmentat din punct de vedere al proprietăților funciare, ca să nu eșueze, proiectul are nevoie de implicarea Primăriei și de asumarea de către instituție a exproprierilor necesare pentru dezvoltarea tramei stradale, a dotărilor publice și a zonelor verzi. Arhitectul Vlad Rusu spune că modul în care e gândită dezvoltarea permite dezvoltarea etapizată a proiectului, ceea ce preîntâmpină și eventualele blocaje ale proiectului prin instanță, odată cu aprobarea PUZ-ului și eventualele procese pornite de proprietarii nemulțumiți împotriva documentației.

„Acest PUZ reprezintă un amplu proiect de urbanizare ce este condiționat pe de-o parte de investițiile publice de infrastructură majoră (inelul sudic al ocolitoarei metropolitane) și pe de altă parte de gradul ridicat al fragmentării funciare cu loturi agricole private. Astfel, procesul de urbanizare va consta în stabilirea clară a tramei stradale majore a acestui cartier, alături de zonele grevate pentru utilitate publică (spații și dotări publice). Totodată parcelele agricole, a căror geometrie este improprie dezvoltării urbane calitative, vor trebui reparcelate pentru a obține parcele cu dimensiuni și geometrii urbane. Clădirile care se vor putea construi aici respectă tema concursului de soluții în urma căruia a fost ales acest PUZ: se vor putea construi tipologii variate de locuințe colective, clădiri cu funcțiuni mixte, alături de locuințe individuale. Motivul mixtării funcționale și tipologice a viitoarelor clădiri este de a asigura varietatea și densitatea echilibrată a ocupării unui teritoriu nou din intravilanul municipiului”, a arătat Rusu.

„Pentru a nu întâmpina eșecul cartierului Bună-Ziua – care a avut la rândul său un PUZ de urbanizare, însă neimplementat, sau a comunei Florești – strategia pentru viitoarea urbanizare a zonei Sopor este ca administrația locală să își asume exproprierea și amenajarea tramei stradale majore și a spațiilor publice (grădini publice de cartier și scuaruri verzi) și să construiască dotările publice necesare (grădinițe, școli, infrastructură sportivă etc). Grevarea teritoriului necesar utilității publice și transformarea sa prin implicarea unor investiții ale statului, oferă garanția acestui cartier că nu va cunoaște disfuncțiunile teritoriilor urbanizate în ultimii 30 de ani, exclusiv din inițiativă privată. Prin trasarea acestei trame a viitoarelor străzi principale, cartierul are șansa de a se dezvolta etapizat prin asocierea proprietarilor cu terenurile aferente delimitate de acest schelet major al tramei stradale și al spațiilor publice. Acest aspect va permite dezvoltarea urbanistică a zonei etapizat și va lăsa o independență și flexibilitate pe insulele majore ale cartierului, unde inițiativa celor care se vor asocia mai repede se va putea materializa prin acordarea autorizațiilor de construcție. Totodată, această împărțire și etapizare va permite, ca în cazul unor blocări în instanță a PUZ-ului, acesta să fie blocat doar pe zona aflată în discuție și nu pe tot cuprinsul său de reglementare. Practic Primăria își asumă urbanizarea zonei, aducând infrastructura și amenajările necesare unui cartier logic și unitar. Este un proces care va permite o dezvoltare coerentă și sustenabilă în timp, iar proprietarii din zonă sunt practic degrevați de a urbaniza ei întreaga zonă”, a mai subliniat arhitectul.

În schimb, cei care vor construi aici vor plăti o taxă de urbanizare Primăriei.

„Din acest punct de vedere, recuperarea investițiilor publice se va putea face prin aplicarea unei taxe la momentul eliberării autorizației de construire, care va reprezenta un procent din coeficientul maxim de utilizare al parcelei respective. Astfel, cei care au reglementări cu coeficienți de construire mai mari vor plăti mai mult la momentul demarării construcției. Este un instrument echitabil și care încurajează și implicarea administrației locale în procesul de planificare și amenajare urbană, aceasta asumându-și în sfârșit rolul de coordonator al dezvoltărilor urbane în intravilanul municipiului”, a mai explicat arhitectul cum se va calcula această taxă și când va fi plătită.

Primarul Emil Boc a confirmat deja public că Primăria își va asuma infrastructura din viitorul cartier și instituirea respectivei taxe de urbanizare.

(sursa Facebook)

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.