Închide

Boc despre Sopor: „Cartierul e un oraș în oraș și nu are voie să facă niciun pas înapoi în ceea ce privește rigorile de calitate a vieții existente în Uniunea Europeană”. Ce au cerut proprietarii de terenuri Primăriei la dezbaterea masterplanului propus pentru viitorul cartier nou din Cluj

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - oct. 16, 2020 0 743

Peste 40 de persoane s-au înscris la dezbaterea publică inițiată de Primărie prin intermediul Centrului de Inovare și Imaginație Civică pentru a prezenta public Masterplanul preliminar pentru planificarea de la zero a cartierului Sopor pe 250 de hectare, pe terenuri private. Dezbaterea a fost urmărită de peste 300 de persoane.

Primarul Emil Boc a promis că vor avea în el un partener de dialog dacă vor înțelege că viitorul cartier, de mărimea actualului cartier Mănăștur, este un oraș în oraș, care nu trebuie să facă rabat de la calitatea vieții pentru care deja Clujul este pe drumul cel bun și se poate compara cu orașe din Europa: „Suntem în proces de identificare a tuturor proprietarilor. Urmează să ne întâlnim cu aceștia”, a spus și coordonatorul CIIC, Ovidiu Cîmpean, director în Primărie.

În cadrul discuțiilor, oamenii de pe arterele unde deja există construcții, Anemonelor și Smaranda Brăescu, s-au arătat nemulțumiți că proiectanții au pus blocuri lângă caselele lor edificate. Alți proprietari au cerut fragmentarea mai mare la nivelul unităților de vecinătate propuse în așa fel încât proprietarii să se poată real asocia și să poată construi în acest viitor cartier. Alții au fost nemulțumiți cu privire la faptul că nu se respectă PUG-ul și că pe terenurile lor sunt propuse blocuri sau parcuri. Alții au vrut să știe cum se vor realiza asocierile și cum vor reuși să construiască ceea ce doresc în viitorul cartier.

Primarul Emil Boc a spus la începutul discuțiilor că municipiul Cluj-Napoca are o strategie care vizează realizarea unui oraș sănătos și cu o calitate a vieții ridicată, un oraș în care să-ți placă să trăiești, să muncești, să te distrezi, să te simți bine, un oraș din care să nu mai pleci, un oraș în care să vii. Aceste coordonate, a spus Boc, au fost confirmate de două analize ele Băncii Mondiale și ale Uniunii Europene care plasează Clujul pe primul loc în România la calitatea vieții.  „Cu alte cuvinte suntem pe drumul corect. Este departe încă de ceea ce clujenii își doresc pe deplin. De aceea, acest cartier, Sopor, care este de dimensiunea Mănășturului, este extrem de important, este un oraș în oraș și nu are voie să facă niciun pas înapoi în ceea ce privește rigorile de calitate a vieții existente în Uniunea Europeană. Noi nu ne comparăm cu orașe din România; ținta noastră este să ne comparăm cu orașe din Uniunea Europeană. Reamintesc faptul că am ajuns recent în finala pentru titlul de Capitala Europeană a Inovării, ne-am clasat printre primele 6 orașe din Europa. Clujul are ceva ce nu are nimeni în România: resursa umană extrem de profesionistă, inteligentă, capabilă să ofere cele mai bune soluții, iar noi ca administrație suntem deschiși la soluțiile propuse. Vreau să îi asigur pe proprietarii din zona noului cartier că vom avea un dialog decent, în interes mutual, public și privat astfel încât să fim împreună mândri de ceea ce realizăm. Acest oraș nu este al profitului, ci un oraș unde publicul trebuie să meargă mână în mână cu privatul. Mix-ul dintre interesul public și cel privat este regula pe care o susțin și în baza căreia îi asigur pe proprietarii de terenuri că vor avea dialoguri cu primăria. Avem nevoie de spații de locuire decente, dar nu vom coborî standardele. Sunt ales de clujeni să fiu gardianul intersului public, nu vreau să îi dezamăgesc pentru că altfel clujenii vor spune că nu ne merităm banii din funcții publice”, a spus primarul Boc.

Boc a mai spus că va mai urma o altă dezbatere direct cu proprietarii la nivelul Primăriei, apoi, la final, când va fi gata PUZ-ul, în Consiliul Local și a mai promis că va asculta toate punctele de vedere tocmai pentru a se găsi cele mai rezonabile și bune soluțiii pentru ca proiectul să fie implementat.

„Suntem în proces de identificare a tuturor proprietarilor. Urmează să ne întâlnim cu aceștia”, a spus și coordonatorul CIIC, Ovidiu Cîmpean, director în Primărie. Arhitectul Vlad Rusu le-a indicat tuturor proprietarilor care nu au terenurile cadastrate să ia legătura cu topograful care lucrează împreună cu ei.

Arhitecții care s-au ocupat de documentație au prezentat proiectul. Detalii: Planificarea primului cartier de 250 de hectare pe terenuri private. Ce au propus arhitecții noului Cluj și ce recomandă Primăriei sau proprietarilor privați ca viitorul cartier Sopor să devină realitate

În cadrul dezbaterii au luat cuvântul și specialiști arhitecți de la Primărie, dar și din comisiile de urbanism sau membri ai organizațiilor profesionale.

Arhitectul șef al orașului-  Daniel Pop -a spus, după ce unii proprietari au cerut să știe temeiul legal, că în Cluj-Napoca a mai existat o asociere între proprietari pentru a face un Plan Urbanistic Zonal și a oferit exemplul asociației Măgura ca și precedent, chiar dacă respectivul plan nu s-a mai materializat. A mai arătat că și-ar fi dorit o dezvoltare la scară mai mică dar a aspus că e convins că și la scara asta cartierul se poate realiza.

Arhitectul Vlad Rusu le-a mai recomandat proprietarilor să ia legătura cu topograful proiectului, în cazul în care nu au terenuri cadastrate, Simion Brumă.

Arhitectul Vlad Negru, membru în comisiile de urbanism ale orașului și județului i-a recomandat Primăriei să eleboreze un model de contract de asociere unitar pentru toți proprietarii, cu clauze clare, inclusiv cu obligația de a ceda 30% din teren pentru dotările publice din viitorul cartier.

Negru a mai arătat că e absolut esențial ca proprietarii să îl înțeleagă și să intre în demersul inițiat de Primărie, mai ales că dezvoltarea pe parcelele agricole este cauza tuturor relelor din urbanismul de după 1990.

Arhitectul a mai recomandat instituirea taxei de urbanizare, chiar dacă ea nu există deocamdată legislativ, arătând că acest proeict este resursa pe baza căreia se poate reglementa legal. „CUT-ul trebuie luat în ecuație prin taxa de urbanizare. Mi se pare importantă și prin prisma faptului că prin aceasta se poate contribui la cofinanțarea urbanizării propuse. Nu mi se pare normal ca orașul să vină cu acest efort financiar și să facă acest cadou proprietarilor de aici”, a spus Negru.

Arhitectul Eugen Pănescu a felicitat proiectanții pentru planul echilibrat și Primăria pentru sarcina dificilă de planificare și negociere pe care și-a asumat-o. El a recomandat echipei să prezinte studiile de fundamentare, fiind convins că faza de la concurs va fi depășită de situația din teren, mai ales în ceea ce privește studiul geotehnic, iar cei din echipă vor fi nevoiți să caute soluții ca terenul prost din Sopor să nu le genereze costuri suplimentare celor care construiesc și documentația să nu mai genereze construire echivalentă.

Arhitecta Daniela Maier, președinta Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților, a felicitat derularea mesei rotunde, dincolo de concursul de soluții inițiat în premieră în România pentru planificarea unui asemenea cartier. „Succesul proiectului este în interseul întregului oraș”, a spus ea, arătându-le proprietarilor care nu au intrat în asociere că e în intersul lor să negocieze deoarece și prețurile într-un astfel de cartier, cele de vânzare, îi va avantaja.

Proprietarii, în schimb, au avut puncte de vedere diverse. O masă critică a fost formată din cei care și-au edificat locuințe individuale pe arterele Anemonelor și Smaranda Brăescu, oamenii arătându-se nemulțumiți că în zona caselor s-au propus blocuri, dar și că arterele pe care locuiesc sunt neasfaltate și pline de gropi. Oamenii au mai arătat că ei deja au investit în utilități și au vrut să știe cum se vor regăsi în noul proiect din punct de vedere al cedării de teren pentru dotările publice dar și a faptului că ei doresc să locuiască într-o zonă de case, nu în una de locuințe colective.

Mirabela Lemac, proprietara unei case de pe Anemonelor, a arătat că va fi înconjurată de construcții parter și trei sau două etaje, potrivit propunerii de dezvoltare din Sopor. Rusu i-a răspuns că zona arată ca la țară acum și că noul proiect se va calibra în așa fel încât noile construcții să nu îi afecteze, prin discuții punctuale.

Adina Țurcan, proprietară de casă pe Anemonelor, semnalează faptul că pe latura sudică a proprietății s-a produs un front continuu cu blocuri cu trei etaje care îi afectează calitatea vieții și a cerut o soluție punctuală.

Mariana Chindriș, proprietară tot pe Anemonelor, a spus că și ei au realizat toate investițiile în baza unei asocieri, nu ușoare și că li s-a spus că PUZ-ul lor va fi preluat în totalitate, mai ales că el e aprobat prin hotărâre de Consiliu Local și în vigoare.

Alt propritar- Vasile Vereșejan- a arătat că deține o parcelă lângă pârâul Becaș și că proiectanții i-au propus 6,7 hectare de parc pe teren. Omul a întrebat cu cine se va putea asocia. Proprietarul a mai spus că pe principiul propus de arhitecți, cu buldozerele Primăriei care să meargă înainte și să exproprieze oamenii, cei 1000 de proprietari își vor căuta dreptatea în instanță. Cîmpean l-a liniștit și a arătat că municipalitatea susține o echitate, ca unii să nu câștige și alții să piardă tot dar și că situația sa va fi analizată și discutată ulterior tocmai pentru a se găsi o variantă echitabilă și pentru el.

Ursuțiu Răzvan, proprietar pe latura de est, pe 2 hectare, a semnalat faptul că noul proiect nu mai permite ca în zona Calea Someșeni sau strada Mentenanței să existe unități de tip big-box, inclusiv în cazul zonei ocupate de Selgros se schimbă PUG-ul orașului, dar și că pe terenul său deși se propuneau case în Planul Urbanistic General, acum se propun blocuri. Mai mult, el a cerut un model legal din România pentru ca proprietarii să se asocieze de maniera propusă prin PUZ.

Rusu i-a spus că prin PUZ se poate modifica PUG-ul  orașului și că zona de magazin de tipul ”Big Box” nu mai poate funcționa într-un astfel de cartier. Despre asociere, arhitectul șef la orașului, Daniel Pop, a dat exemplul asociației Măgura, care s-a constituit pentru elaborarea unui PUZ deasupra magazinului Auchan de pe B-dul Muncii. Arhitectul județului a întărit că, justificat, PUG-ul poate fi modificat prin acest PUZ.

Radu Daniel Vacar, reprezentant al unei asociații de proprietari de pe Calea Soporului, a arătat că ei dețin o sentință definitivă pentru anularea servituții de utilitate publică de pe terenurile lor și că traseul drept propus de proiectanții centurii pentru Drumul Soporului nu stă în picioare, arătând că un drum are curbe și e adaptat situației terenurilor. Alți proprietari au cerut și ei modificarea traseului rectiliniu. Au cerut asfalt și condiții decente de circulație în cartier.

Ionuța Dag a arătat că deține o parcelă racordată la utilități, cu apă și curent, pe care vrea să își edifice o casă și nu un bloc cum propun proiectanții pe terenul său și în jurul proprietății. Ea a vrut să știe de ce nu se respectă PUG-ul valabil până în 2024 care permite edificarea unei case familiale și a spus că PUZ-ul favorizează marii proprietari imobiliari. Rusu a arătat că blocurile s-au propus în cartier, tocmai pentru ca acesta să se justifice ca din perspectiva densității urbane. Un cartier de case, a mai spus Rusu, nu justifică un interes și o investiție din partea orașului. El a promis însă proprietarilor că vor putea, după reparcelare, să obțină eventual alt lot pentru casă.

Laurențiu Gavra, proprietar a 5800 de mp, s-a interesat de felul în care se vor obține parcelele după ce terenul va fi pus la comun, mai ales că în forma propusă e fragmentată de drumuri și de un spațiu verde. Arhitectul Octav Olănescu din echipa de proiectare a arătat că distribuirea se va face pe principiul contributivității. El a indicat că se vor face calcule matematice și că redistribuirea se va face și în funcție de posibilitățile de construire dar și de contribuția fiecăruia în proiect. Alt proprietar a cerut lămuriri pentru felul în care se va proceda dacă vor fi mai mulți proprietari care vor dori să își facă case și prea puține parcele în viitoarea dezvoltare.

Vladimir Pop de la liceul Elf a arătat că deține o parcelă de 8500 de mp pe care dorește să dezvolte un campus și a cerut lămuriri cu privire la un orizont de timp până ar putea obține o parcelă, pe baza unei asocieri, într-un centru de cartier unde se propune o dotare de învățământ, în conformitate cu propunerea arhitecților.

Ramona Buzan a cerut să știe prețurile de expropriere ale terenurilor arătând că ei, de fapt, vor pierde bani, mai ales că au cumpărat teren ca să își edifice o locuință, iar prin propunerea arhitecților trebuie să piardă din terenul cumpărat cu un anumit preț și nu vor câștiga nimic. Cîmpean a promis că la faza de detaliu se vor detalia toate aspectele și că trebuie să existe o distincție între expropriere și celelalte modalități pentru dezvoltarea cartierului.

„Cei care se vor asocia mai repede, vor construi mai repede”, a sintetizat Ovidiu Cîmpean unul dintre principiile de dezvoltare ale viitorului cartier și a arătat că cei care nu vor fi de acord nu vor putea construi deloc.

Dezbaterea „Masterplan Sopor – 250 ha. Cum va arăta noul cartier al Clujului?” este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente:
– design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.
și
– utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu