„Hoia e a clujenilor, protejați-o!” Clujenii au protestat lângă șantierul imobiliar autorizat de Primăria Florești lângă liziera pădurii

Câteva zeci de oameni, activiști, profesori universitari, riverani, politicieni locali din Cluj-Napoca sau Florești au participat la protestul Hoia, prin care cer autorităților stoparea șantierului imobiliar autorizat la liziera pădurii, într-o zonă care ar trebui protejată pentru unicitatea ei, nu remodelată cu blocuri. Organizatorii protestului – asociația SOS Cluj – dar și alte asociații care au aderat la acțiune au mai cerut public instalarea de bariere pe drumurile din pădure și de lângă pădure, pentru a se împiedica tranzitarea lor cu utilaje de mare tonaj sau chiar cu mașini. Consilieri locali din USR au promis un viitor protest și în fața primăriilor din Cluj-Napoca și Florești despre care au spus că se eschivează în fața cererilor oamenilor de a transforma zona Hoia într-ul areal protejat.

Un copac ține în spate șantierul blocurilor autorizate de Primăria Florești pe pajiștea de lângă pădurea Hoia. Mai precis plăcuța de legalitate care marchează deschiderea lucrărilor semnalizate cu o plasă verde care împrejmuiește amplasamentul. În interior, un excavator a început să sape fundațiile primului bloc din cele opt cu 6-8 etaje autorizate pe deal. Peste drum de șantier, de pe deal, se pot vedea celelalte proiecte imobiliare dezvoltate de același investitor în comuna Florești, turnuri cu 12 etaje lângă blocuri cu 8 etaje, la drumul național, lângă liniile de înaltă tensiune.

Printre dubele de jandarmi și carele de televiziune care marchează o duminică cu proteste în Hoia, la început de noiembrie, au început să apară pancarte cu dezideratele activiștilor de mediu: “Stop drumurilor și blocurilor în Hoia”, “Hoia e a clujenilor, protejați-o!”

Câteva zeci de oameni s-au adunat să lupte, pașnic, pentru protejare pădurii. Deputatul Csoma Botond, președintele UDMR, ajuns la eveniment, și-a exprimat regretul că o operație la picior l-a adus pe deal cu mașina, dar s-a declarat un iubitor al mișcării și naturii și împotriva dezvolărilor imobiliare lângă pădure. Deputatul susține că prefectul nu va tăgădui să atace autorizațiile de construire pentru proiectul mobiliar dacă va avea pe masă un raport complet al Inspectoratului de Stat în Construcții care confirmă fără echivoc nelegalitate acestora. Oamenii au venit cu căței, cu copii, cu bicicleta, chiar pe jos. Au participat în număr mare și politicienii USR – consilieri locali din Florești, Cluj-Napoca sau consilieri județeni ai partidului.

Activistul Adrian Dohotaru spune în portavoce că dorința protestului este de a arăta că dezvoltările imobiliare din această zonă sunt nelegale, la fel cum printr-o acțiune similară din luna martie, protestatarii clujeni au reușit să demonstreze că drumurile făcute prin pădure pentru a asigura un acces suplimentar la zona unde se construirește sunt ilegale. „Cerem o dezvoltare mai sustenabilă astfel încât să avem și spații verzi și un aer respirabil”, a mai spus Dohotaru.

Avocatul Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca deplânge situația Clujului, cu drumuri înguste și fără zone reacretive și atitudinea autorităților.

„Este complet anormal, iar autoritățile trebuie să își facă datoria până la capăt deoarece Inspectoratul de Stat în Construcții ne-a răspuns în scris cu un tabel pe pagini întregi că sunt neconformități ale autorizațiilor cu legislația. Cu toate acestea Prefectura spune că nu i s-a recomandat atacarea în contencios administrativ actelor respective, care sunt vechi, prefectul s-a prelevat de acest punct de vedere iar Primăria Florești s-a eschivat că nu mai are toate actele deoarece le-a dat în original Inspectoratului de Stat în Construcții și nu mai au nicio copie. Și nu mai știu exact dacă ce se construirește e legal sau nu, deoarece nu au cu ce să mai compare. Vă dați seama că e un lucru foarte greu de criticat în cuvinte. E un fel de joc de aruncat pisica dintr-o curte în alta ca șantierul să meargă înainte. O politică a faptului împlinit, cum s-a întâmplat cu alte zone din Cluj, unde chiar dacă s-a construit ilegal, acum că s-a făcut, autoritățile au motivat că nu mai avem ce face”, a atras atenția Mititean. Activistul a spus că situația este cu atât mai gravă cu cât șantierul imobiliar este un precedent care riscă să aducă și mai multe construcții în această zonă iar oamenii vor fi nevoiți să meargă zeci de kilometri pentru a mai găsi o oază de verdeață. „Orașul are nevoie de spații verzi în interiorul lui și are nevoie de zone reacreative, de păduri și de pajiști, lângă. Circul penibil trebuie să se termine pentru că într-o țară normală cineva care spune că el de fapt nu știe dacă e legal sau nu ce se construiește pentru că nu mai are nicio copie după actele emise ar zbura din funcția publică imediat”, a mai arătat avocatul.

Împreună cu alți colegi din Universitate, unul dintre cercetătorii clujeni aflați în totul celor 3% cei mai citați oameni de știință din lume, Tibor Hartel, a militat pentru formarea unei responsabilități civice a riveranilor sau a celor care folosesc peisajul și s-a oferit să facă ieșiri periodice în natură prin care să le arate oamenilor de ce e unică zona și de ce pădurea e vizitată de oameni de știință din Europa. „Ar trebui să vă implicați pentru că, nu pe hârtie, dar în suflet, zona este a noastră”, a spus Hartel.

Alexandru Sabin Bădărău, profesor universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, a reclamat rapacitatea investitorilor imobiliari care profită de pe urma clasei mijlocii de a locui în pădure sau departe de oraș, fenomen despre care spune că nu e unic doar la noi, ci se întâlnește în toate țările unde această clasă de mijloc a început să crească. „E grav deoarece nu mai avem pe unde umbla. Cei care sunt clujeni știu că înainte ne plimbam printr-un Făget liber, prin Hoia. Ei bine, astăzi dăm doar de garduri și de proprietăți private. E păcat că nici un oraș din România nu mai are zone naturale consistente, în afară poate de Brașov. Și noi avem de toate, avem păduri, izvoare, dar din păcate imobiliarii sunt lacomi. Nu este un fenomen unic la noi, dar el se poate combate, nu prin violență, dar prin educație ecologică adecvată ca oamenii să își dea seama că atunci când vor o casă în pădure afectează mediul, peisajul și biodiversitatea”, a atras atenția Bădărău.

În timp ce la portavoce se vorbea într-un punct de lângă pădure unde este instalată o semnalizare a Potecii Pițigoiului și a zonei protejate a pădurii Hoia, un paricipant împreună cu fata lui de câțiva anișori, înălța un zmeu de pe deal, în zona șantierului blocurilor. O dronă pornită de cameramani a agitat cățeii scoși de proprietari în natură. Între timp, la microfon s-au mai făcut o serie de promisiuni și planuri pentru protestele următoare.

Liderul consilierilor locali din Florești, Marius Todoran, a promis că va face toate eforturile, în lipsa unei majorități în Consiliul Local, de a stopa dezvoltările imobiliare haotice. Todoran a mărturisit că a copilărit în Mănăștur pe Mehedinți și a bătut pădurile Clujului iar acum, când de 12 ani a devenit floreștean, la fel ca mulți alți clujeni, este nemulțumit de felul în care se locuiește și trăiește în comuna de lângă Cluj-Napoca. „Asistăm la un precedent creat odată cu Donath Park care este o anomalie. Vom depune toate eforturile ca măcar acest proiect să se oprească . Îmi doresc să blocăm preluarea drumurilor pe care se face accesul în această zonă și pe care se dorește aducerea utilităților în zonă. Am reușit să blocăm preluarea unui bucăți de drum pe care mulți dintre voi ați ajuns aici și vrem să facem aceasta în continuare”, a afirmat Todoran.

„Am propus în Consiliul Local din Cluj-Napoca finanțarea unui studiu de biodiversitate pentru a crește gradul de protecție a acestei zone, însă reacția pe care am primit-o s-a înscris în eschive rușinoase de a pasa problema de la unul la altul. Așa nu se rezolvă lucrurile. Vom susține și promova subiectul și vom propune o inițiativă de a transforma zona într-o arie urbană protejată. Nu putem opri buldozerele și haosul imobiliar, nici nu e datoria noastră, ci a autorităților”, a spus la portavoce Alexandra Oană, consilier local USR. Ea a propus ca următorul protest să se facă în fața sediilor primăriilor și autorităților din Cluj care permit distrugerea verdelui și a naturii. A primit aplauze. Oană a luat atitudine și pe Facebook legat de situația din Hoia și a condamnat lipsa de reacție a autorităților locale care stau pasibile la crearea unui nou cartier ratat în Cluj în local unei oaze de verdeață unice în țară.

Pe final de protest – care a durat de la ora 11.00 până aproape de ora 13.00, Adrian Dohotaru a amintit de petiția colectivă cu peste 12.000 de semnături care există deja pentru salvarea pădurii Hoia – Opriți tăierile abuzive din Pădurea Hoia-Baciu – și a îndemnat oamenii să continuă să semneze documentul pentru a putea fi pus în fața autorităților locale. Oamenii care au venit din vecinătăți sau din oraș la protest pledează pentru păstrarea  zonei așa cum este, fiind zona despre care spun că i-a salvat de pandemie, zona unde pot să își ducă copiii sau să studieze biodiversitatea – insecte, copaci, păsări sau să alege și să iasă cu animalele de companie în natură.

Despre culisele politice ale afacerii din Hoia – Cine îi va face dreptate pădurii Hoia, asaltată din nou de șantierele de blocuri autorizate de Primăria Florești și girate de noul primar fanfaron

Despre istoria șantierului și poziția autorităților locale și pe EBS Radio – Plămânul verde al Clujului riscă să devină gri

Cum a fost la protestul trecut din martie 2021: FOTO/VIDEO. Marșul haosului imobiliar. Universitar din Cluj: „Spațiile verzi vor fi considerate ca parte a sănătății publice. Medicii o să vorbească despre asta. Copiii trebuie să își facă o imagine asupra a ceea ce e natural. O plantație de pini nu e natură, Hoia e natură”

Cum s-a văzut protestul în Imagini: 

(Csoma Botond, deputat UDMR, la protestul din Hoia)

(Drumul care urcă spre șantierul de lângă pădure)

(politicienii USR la protest)

(Adrian Dohotaru, președintele SOS Cluj, organizatorul protestului)

(Protestatari)

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.