Închide

Harta proiectelor de centre medicale şi de cercetare. Pe ce loc e Clujul în clasament?

EconomieSănătateTop News by Kristina Reştea - nov. 11, 2018 0 261

 

În aşteptarea necesarelor investiţii în sistemul public de Sănătate şi a spitalelor regionale şi cu unul din patru medici care părăseşte ţara, în România se mai fac, totuşi, câteva investiţii private în domeniul medical şi al Cercetării. În jur de 950 de investiţii în unităţi medicale au fost identificate în acest an la nivel naţional, conform datelor Victa, o platformă lansată de IBC Focus, companie ce monitorizează şantiere în România. Ca număr de proiecte, Iaşiul conduce acest clasament, urmat de Bucureşti, Timiş şi Cluj. Deşi ar putea părea că este vorba despre o efervescenţă investiţională, trebuie menţionat de la bun început că lucrurile nu stau chiar aşa: statistica prinde nu doar proiectele noi, ci şi investiţii în reparaţii sau renovări, iar aceste proiecte se află în diverse stadii  – unele au ajuns într-adevăr la stadiu de şantiere, altele sunt însă doar la nivel de machetă şi documentaţii.

 

De la începutul anului până în octombrie, pe raza judeţului Cluj compania a identificat 50 de şantiere şi proiecte de unităţi în domeniul Medical şi Ştiinţific. După cum precizam anterior, nu este însă vorba exclusiv de lucrări noi – vorbim de lucrări de reparaţii la unităţi existente, dar şi de construcţii noi – spitale, dispensare, clinici, centre pentru vârstnici şi centre de cercetare. Dintre cele 50 de proiecte, 29 sunt realizate în Cluj-Napoca, în timp ce restul de 21 sunt în diverse zone, nu neapărat apropiate reşedinţei de judeţ. Totuşi, din cele 50, numai 13 sunt în execuţie fizică – de şantiere, arată datele IBC Focus.

 

Câteva dintre cele mai importante proiecte anunţate în Cluj, sintetizate de IBC Focus pentru Actual de Cluj:

  1. Viitorul spital regional de urgenţă, care urmează a fi făcut în Florşti – stadiu PUZ

Din păcate, deşi este un proiect extrem de necesar şi despre care se vorbeşte de ani de zile, nici măcar acum nu e cert că regiunea va beneficia de un astfel de proiect.

Citeşte mai multe aici:

G4Media: PSD, un nou eșec uriaș în materie de investiții: locuitorii din Iași, Cluj și Craiova rămân fără marile spitale regionale, amânate fără termen precis de execuție

 

 

  1. Spitalul multidisciplinar Regina Maria – S+P+3E+4Er – de pe Calea Dorobanţilor, din Cluj-Napoca, o investiţie de peste 15 milioane de euro care a intrat în linie dreaptă, urmând ca în scurt timp să fie finalizată.
  2. Următorul proiect nu este unul din domeniul medical, ci unul din zona centrelor de cercetare. Este vorba despre Centrul de inginerie si cercetare (S+P+6E+7Er) dezvoltat pentru Bosch pe fosta platformă Flacăra,  o investiţie de 25 milioane de euro.

Vezi şi:

FOTO. Bosch construieşte un nou centru de inginerie la Cluj, pe fosta platformă Flacăra

  1. Policlinica 2 subsoluri + Parter +3 Etaje, realizată în cadrul ansamblului rezidenţial Riverside Residence, de pe strada Porţelanului.
  2. Imobil de sănătate cu caracter ambulatoriu P+2E+Er pe Gral. Mosoiu – extinderea clinicii de obstetrică şi ginecologie Gynia.

 

Clujul este şi va fi în continuare atractiv pentru tipul acesta de investiţii, crede Victor Ignat, project manager la IBC Focus. „De pe băncile UBB şi UTCN ies studenţi bine pregătiţi, pentru a lucra în cercetare, iar UMF poate furniza în continuare personal pentru spitalele de aici – atât private, cât şi de stat. În plus, sunt mulţi studenţi străini care aleg să rămână aici pentru a putea practica, în condiţiile în care în ţările din care provin concurenţa e mult prea mare. Populatia oraşului Cluj-Napoca împreună cu a zonelor adiacente a trecut recent de 500.000 – asta înseamnă mulţi potenţiali pacienţi”, adaugă Ignat. Acesta anticipează că pe piaţă vor apărea mai mulţi furnizori de servicii medicale private. „Cu toate că sistemul medical public din Cluj e printre cele mai bune din ţară, în lipsa unor platforme de dezvoltare, a unui program de investiţii în dotarea unităţilor şi a unei strategii coerente de păstrarea a personalului în ţară – mulţi medici vor migra în sectorul privat. Clinicile private sunt văzute nu doar ca medii de practică a profesiei, ci şi ca business-uri – motiv pentru care mulţi medici ajung să-şi construiască propriile clădiri – sunt acei antrepre-medici care aleg să nu plece în străinătate pentru a munci, să nu lucreze în sistemul public, dar nici pentru un furnizor privat de servicii medicale – motiv pentru care alege calea antreprenoriatului”, menţionează project managerul.

 

Criza de medici se acutizează

În domeniul sănătăţii, exodul creierelor a devenit o urgenţă concretă, iar personalul calificat este din ce în ce mai greu de găsit, atrăgea atenţia un economist al Băncii Mondiale, într-o analiză publicată în această vară. „De exemplu, în 2017, numărul locurilor vacante din sectorul sănătăţii era dublu faţă de media pe economie, ceea ce înseamnă că multe locuri de muncă rămân neocupate. Cu alte cuvinte, unul din patru medici a părăsit ţara. În perioada 2000-2013, numărul medicilor din România care au părăsit ţara a crescut cu peste 650%, depăşind 14.000 după 2013 (deci peste 25% din totalul medicilor). În consecinţă, multe localităţi din mediul rural au rămas fără asistenţă medicală, înrăutăţind situaţia – oricum foarte grea – a celor mai sărăci dintre români”, se menţionează în analiză.

 

De ce aleg ori sunt nevoiţi medicii să emigreze? Citeşte şi:

 

Reportaj. Printre standurile care „vând” locuri de muncă pentru medici. De ce ne pleacă specialiştii?

 

 

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu