Reportaj. Printre standurile care „vând” locuri de muncă pentru medici. De ce ne pleacă specialiştii?

Din lipsă de oportunităţi, luptând uneori cu nepotisme, pentru condiţii de lucru decente şi muncă recompensată corect, pentru salarii mult mai mari sau ca să ofere o şansă în plus la o viaţă mai bună familiei, sute de medici pleacă anual din România. Potrivit unui studiu realizat recent de Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, 84,7% dintre absolvenții la nivel de licență iau în considerare posiblitatea de a pleca în străinătate pentru a profesa. În acelaşi timp, spitalele locale luptă cu lipsa de personal. La Cluj – centru medical şi universitar – se desfăşoară nu o dată, ci de două ori pe an un târg de job-uri pentru personal medical. Cele mai multe oferte sunt în afara ţării, dar, de data aceasta, şi oferta din România e ceva mai prezentă. Un astfel de târg a avut loc în acest week-end şi am vrut să vedem cu ce oferte sunt atraşi medicii români şi, mai ales, ce îi împinge în afara ţării, departe de casă şi familii.

E sâmbătă, un pic trecut de ora 12.00 şi la Casa de Cultură a Studenţilor e agitaţie. Aici, la etaj, s-au instalat câteva standuri unde te aşteaptă oameni pregătiţi să îţi descrie condiţiile bune de lucru în spitale. Mai ales din afara ţării: Marea Britanie, ţările nordice, Suedia, Norvegia, Danemarca, Franţa, Germania, Irlanda, Orientul Mijlociu. Ţi se dau, de exemplu, şi câteva salarii: pentru medici specialişti sau rezidenţi (Pediatrie/Cardiologie/Anestezie) se promit salarii de 5.500-7.500 de euro în Germania. Un radiolog în Franţa ar avea salariu de 60-80.000 euro pe an, potrivit altei oferte. Sigur, ceea ce ţi-ar adăuga imediat un medic deja instalat în afară e că un astfel de loc de muncă în Vest vine şi cu multă muncă, responsabilitate şi, deloc de neglijat, cu impozite serioase. La ediţia din acest sezon de la Cluj, participanţii au câteva sute de locuri de muncă disponibile – fiecare angajator vine cam cu 30-40 de oferte, sintetizează organizatorii. „Medici specialişti se caută foarte mult. Dar şi asistenţi medicali. Avem şi o clinică din Germania care a venit să recruteze direct, deşi majoritatea participanţilor sunt agenţii de recrutare. Avem şi câteva clinici şi spitale din România, dar şi o farmacie”, spune Corina Pop, din partea organizatorilor de la Cariere în Alb. Germania vine cu cea mai puternică prezenţă (mai ales că destinaţia Cluj are reputaţie de oraş cu vorbitori de limba germană), Franţa are de asemenea mare nevoie de medici şi zona scandinavă e la rândul său destul de bine reprezentată. „Numărul candidaţilor e mai mare aici faţă de alte oraşe. Ca număr de participanţi, se apropie destul de mult de Bucureşti, asta înseamnă că interesul e destul de mare şi aici”, menţionează Corina Pop. Organizatorii se aşteaptă la o medie de 400 de vizitatori la un astfel de rârg. „Nu ştim exact câţi dintre participanţi au primit sau au acceptat un job, după târg, pentru că asta ţine deja de angajatori. Dar ceea ce am observat noi este că majoritatea recrutorilor revin. De asemenea, din feedback-ul angajatorilor care vin din alte oraşe ca să recuteze din Cluj, ştiu că sunt candidaţi care au ajuns la clinica lor”, spune Pop. Că e nevoie de medici şi în România nu mai e deloc un secret – la târg au venit şi companii private care au nevoie aici de specialişti. Sunt prezenţi cei de la Polaris Medical, dar şi reprezentanţii Regina Maria, care se pregătesc să deschidă un spital la Cluj. „E destul de mare interes şi pentru România, în toate specializările. Interes există şi în această zonă, sunt candidaţi care aleg să rămână în Cluj şi în România„, mai spune Pop. Aceasta mai menţionează că, spre deosebire de alte ediţii când interesul angajatorilor direcţi era destul de mic, în sezonul acesta târgul are şi cinci astfel de participanţi. Salariile pentru posturile internaţionale sunt de ordinul miilor de euro.

România cu spitale în care nu se operează, din lipsă de personal

În aceste condiţii, în timp ce majoritatea participanţilor se duc direct la standurile cu locurile de muncă în afară ori la cele două spitale private din România, ceva mai „vitregită” pare o altă masă autohtonă: Spitalul Municipal din Vatra Dornei caută oameni, dar aici nu prea se înghesuie lumea. Mai precis, spitalul are nevoie de medic anestezist, de chirurg, de un medic de urgenţă, specialist de boli infecţioase. „Unde altundeva să venim, dacă nu într-un centru universitar?”, spune Valentin Stan, manager la Spitalul Municipal Vatra Dornei. „Mai greuţ găsim oameni, dar, în noile condiţii, sperăm să se schimbe situaţia. Medicii încă pleacă din România. La noi, situaţia este rezonabilă în momentul de faţă, în sensul că sunt acoperite toate secţiile. Dar căutăm personal pentru a înlocui pe final de an şi la începutul anului viitor medici care se pensionează. A fost destul de dificil până acum, avem şi rezidenţi. Spitalul a stat şapte ani fără poziţia de medic ATI anestezist. Nu se opera în Vatra Dornei, se opera în Suceava. Eu am venit în 2014, pe final de 2016 am găsit un medic anestezist, acesta a stat jumătate de an, iar anul trecut am rămas din nou fără. În decembrie, am găsit o doamnă, în pensie. Mulţi medici pleacă afară”, spune managerul. La astfel de târguri, cea mai mare aglomeraţie e, de obicei, la standurile cu posturi în spitale din afara ţării. Se speră la mai bine şi în România, cu noile creşteri salariale promise. Asta, desigur, dacă aceste creşteri se vor vedea cu adevărat în realitatea, lucru pe care deocamdată nimeni nu se avântă să îl creadă fără rezerve. „Noile salarii vehiculate mai aşază un pic lucrurile. Şi dotările unui spital contează, sigur. În ceea ce priveşte condiţiile de salarizare, aşteptăm să treacă luna martie, să vedem din aprilie cum stă treaba. În noile condiţii, ne aşteptăm ca un medic primar să ajungă la 2000 de euro net, fără gărzi, iar un specialist la 2500. Faţă de 4-5000 lei, 1000 euro. Ar fi o dublare. Teoretic, asta urmează să se întâmple, dar să vedem. Pe lângă plecările în exterior, noi, în spitalele de stat, eram şi în urma salariilor din mediul privat din ţară. Acum se schimbă un pic balanţa, în sensul că şi zona spitalelor de stat devine competitivă”, spune Stan. Deocamdată, la Cluj se arată puţini candidaţi pe specializările căutate în Vatra Dornei.

„În Franţa nu se joacă nimeni cu sistemul de sănătate”

Ceva mai multă animaţie e la un stand care anunţă job-uri în Franţa, Belgia şi Marea Britanie.  Se caută medici specialişti, kinetoterapeuţi, asistenţi medicali, medici stomatologi, medici rezidenţi, medici de familie. „Cea mai mare nevoie e în Franţa, aici medicii de familie sunt la mare căutare, dar şi stomatologii şi specialiştii în spitale, la toate specializările”, ni se explică la standul unei agenții de recrutare. „Cei care caută loc de muncă sunt cam tot acolo ca număr, situaţia e destul de constantă în anii recenţi. Noi avem în jur de 80-100 de oameni plasaţi anual, la nivel de grup. Nu toţi sunt din România, fiindcă grupul nostru are birouri şi în Portugalia, Spania, Grecia. Din România pleacă anual în jur de 25-30 de oameni prin compania noastră. Noi, aici, avem câteva avantaje: învăţăm limbi străine mai uşor; pentru unele din celelalte ţări chiar şi limba franceză prezintă o provocare”, spune reprezentantul companiei. Nu doar diferenţele mari de salarii îi determină pe medicii români să caute locuri de muncă în alte părţi, constată chiar şi cei care recrutează. „Aici e instabilitate. În Franţa nu se joacă nimeni cu sistemul de sănătate, sindicatele sunt foarte puternice. Vorbim acolo şi de un sistem care e în favoarea pacientului, în primul rând. În aceste ţări, există asigurări de sănătate nu doar de formă; nu e că ajung să mă duc la spital şi să trebuiască să bag bani în buzunarul tuturor, de la portar la profesor. Avem medici tineri şi în vârstă, chiar unii pensionari, care vor să plece”, spune reprezentantul firmei de recrutare.

Cine îşi doreşte, de fapt, să plece în lume? Coadă şi la standuri pentru spitale în România

Cu toate că locurile de muncă în spitale din afară sunt foarte tentante, imediat ce apar oferte pe plan local, ele prezintă interes. De exemplu, chiar sâmbătă, companiile care încearcă să atragă oameni pentru exterior constată că au concurenţă puternică de la spitalele private care caută oameni pentru posturi în ţară. „Avem Regina Maria care cam aspiră ce înseamnă personal, fiindcă deschid un spital cu 300 de locuri de muncă. Cine îşi doreşte să plece în lume? Dacă am avea salarii decente… şi un sistem care să asigure drepturile pacienţilor…”, constată reprezentantul agenţiei care recrutează pentru Vest, în timp ce analizăm coada care s-a format la standul Regina Maria. Lanţul urmează să deschidă un spital nou la Cluj şi, pentru a atrage medici, chiar a venit cu sloganul „Împlineşte-ţi vocaţia în ţară”. Recrutează asistenţi medicali şi medici specialişti. Polaris are nevoie de medici specialişti, infirmieri, brancardieri, asistenţi medicali, recepţionişti.

La standuri e încă animaţie, unii vin, alţii pleacă, deja lămuriţi, cu pliante în plus şi CV-uri în minus.

Drumul străinătăţii

Amalia e din Sighet, face voluntariat pe ambulanţă şi caută post de asistentă medicală, pentru a-şi valorifica cunoştinţele. „Dacă nu ai lucrat înainte, nu prea ai şanse”, constată o doamnă care o însoţeşte, la ieşirea din târg. Şi ea s-a pregătit să fie asistentă medicală, dar, ca să îşi câştige traiul şi fiindcă are şi copii, nu a stat să îşi caute de lucru în domeniu: imediat după absolvire s-a angajat la un hypermarket. „Tinerii sunt bătuţi de soartă. Dacă nu ai părinţi cu bani şi trebuie să stai în chirie…”, spune ea. Amalia e ceva mai încurajată, după ce a analizat oferta. „În Danemarca şi Norvegia spun că poţi să înveţi la ei – îţi asigură mâncare, cazare, pregătire două luni jumate. Apoi plăteşti din salariu”, spune ea. „Eu m-am interesat ca să plec afară. Cele mai multe posturi sunt în străinătate. Eu nu am familie de întreţinut, am terminat cursuri, fac voluntariat, pe salvare. În România se plăteşte şi nu ai de unde să dai atâţia bani, ca să lucrezi în spital. Contează să ai bani, eu nu am de unde să dau şi nici nu vreau să le dau. Eu, pe cunoştinţele mele şi munca mea, să le dau bani? Şi alţii nu ştiu atâtea şi au bani şi reuşesc. Poate în oraşele mari nu e chiar aşa, dar eu cam aşa am văzut situaţia”, spune tânăra care a lăsat CV-uri şi aşteaptă să fie chemată la interviuri pentru a-şi pregăti plecarea din ţară.

„Vreau să fac lucrurile pe care am învăţat să le fac sau cele despre care doar am citit”

Andrei caută un post de medic neurolog specialist. Nu în România. „Lucrez în zona Clujului şi îmi doresc ceva mai mult; acum fac gărzi, dar vreau ceva pe specialitatea mea. Pentru mine e destul de ok acum, adică nu mă plâng de condiţii, dar îmi doresc ceva mai mult şi vreau să practic specialitatea mea. Caut ceva în afară, în Anglia sau Franţa”, spune el. E hotărât să plece, decizia e luată de anul trecut. „După absolvire, am încercat să găsesc ceva aici, nu am găsit pe specialitatea mea, aşa că m-am orientat spre un loc de muncă şi acum fac linii de gardă. Să pleci din ţară e o decizie grea, dar pentru profesia mea merită. Vreau să practic pe specialitatea mea, contează desigur şi condiţiile şi salarizarea, dar şi satisfacţia profesională – vreau să fac lucrurile pe care am învăţat să le fac sau cele despre care doar am citit şi pe care nu pot să le fac aici”, spune Andrei. De ce nu se pot face aici? „Din lipsă de finanţare, corupţie, nepotism. E vorba despre nivelul ţării, până la urmă”, constată tânărul medic, care vorbeşte calm şi clar, fără urme de încrâncenare. E deja împăcat cu ideea şi cu decizia şi a şi identificat câteva oportunităţi de locuri de muncă în afara României. „Sper ca în iarnă cel târziu să fiu gata cu formalităţile”, spune el.

„Sper că acolo oamenii sunt mai corecţi”

O altă tânără absolventă de Medicină de România a venit din Oradea la târgul de locuri de muncă de la Cluj. Un posibil oncolog, pe care se pare că România nu se bate. În „investigaţia” printre ofertele de job-uri a venit alături de părinţi. „Eu caut un post de medic specialist oncologie medicală. Am terminat rezidenţiatul aici la Cluj, la Institutul Ioan Chiricuţă.  Acum sunt în căutare de job, vorbesc engleză şi germană şi m-am apucat de franceză. Franţa m-ar interesa cel mai mult. M-am gândit şi în timpul rezidenţiatului să merg în Germania, dar curricula nu e 1 la 1. Noi, în România, suntem pe sistemul francez”, precizează ea. „În Franţa au şi un sistem medical bine pus la punct, cu sindicate puternice”, intervine tatăl. De ce Franţa şi nu România? „E şi România în calcul, nu a căzut această opţiune de tot. Dar la stat am avut o experienţă mai neplăcută pe post”, explică, simplu, tânăra. „A fost un concurs rezolvat”, spune, hotărât, tatăl, care precizează că rezultatele foarte bune ale fiicei nu au reuşit să îi câştige postul dorit în oraşul vecin.

Tată de viitor medic imigrant: „Nu e uşor să pleci. Dar măcar eşti tratat ca ceilalţi”

Amândoi părinţii sunt convinşi că fiica lor ar trebui să plece „dincolo”. „Nu are ce să caute în România. Aici, dacă nu ai relaţii… Asta la stat. Iar la privat te poate da afară dacă nu are nevoie de tine sau nu faci ce ţi zice”, spune mama. „Nu e uşor să pleci. Dar măcar eşti tratat ca ceilalţi, nu se fac inechităţi”, o completează tatăl. Care ar fi principalul motiv de plecare? „Sper că acolo oamenii sunt mai corecţi. Şi curăţenia din spitale contează, şi condiţiile mai bine puse la punct. Am avut o bursă în Germania în timpul facultăţii şi am putut să văd că e o diferenţă foarte mare faţă de ceea ce se întâmplă aici”, spune tânăra. „Problema e până la urmă tot politică. Conducătorii ăştia ai noştri nu au făcut un sistem care să încurajeze tinerii să rămână aici. E vorba nu doar de salarii, ci şi de instabilitate. Nu are aceeaşi şansă să intre în sistem un om obişnuit sau un copil de medic, să zicem. Am văzut cazuri concrete de inechităţi. Şi astea dor. Şi acei tineri care obţin posturi nu sunt cel mai bine pregătiţi. Profesionalism zero. Unde mai vorbeşti de lipsa materialelor. E păcat, că avem o ţară frumoasă. Păcat de ea!”, conchide domnul Tomi, care speră la şanse mai bune pentru fiica sa. În Franţa sau Elveţia.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.