Închide

Harta economică a României. Care sunt cele mai puternice județe și ce loc ocupă Clujul în top

EconomieTop News by Kristina Reştea - sept. 29, 2020 0 695

Bucureștiul, Ilfovul și Timișul conduc topul celor mai puternice județe din România, în funcție de cifra de afaceri realizată în 2019 de companiile înregistrate, potrivit unei analize KeysFin Local Business. Clujul se plasează pe locul 4 în acest clasament și stă bine în ceea ce privește afacerile din Comerț, Construcții și IT.

 

În funcție de numărul de companii existente, pe primul loc se află în continuare Capitala, cu 136,9 mii de companii în 2019 (peste 20% din total), arată analiza. Bucureștiul este urmat de Cluj, cu 42,9 mii de companii (6,3 % din total) și de Ilfov cu 30,8 mii de companii (4,5% din total). La cealaltă extremă, cele mai puține companii sunt înregistrate în Mehedinți, cu doar 3,6 mii firme existente în 2019, dar și în Botoșani, cu 4,6 mii de companii, și în Covasna, cu 4,7 mii de companii. Bucureștiul a avut o cifră de afaceri de 570,8 miliarde lei în 2019, aflându-se pe primul loc și fiind urmat la mare de distanță de Ilfov cu 111,8 miliarde lei și Timiș cu 67,2 miliarde lei. Față de 2015, Argeșul a scăzut un loc, de pe 4 pe 5, ajungând la 65,5 miliarde lei, iar Clujul a avansat de pe locul 5 în 2015 pe 4 în 2019, având o cifră de afaceri de 65,7 miliarde lei anul trecut, arată analiza KeysFin. Următoarele județe din România, în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate sunt Prahova (56 miliarde lei), Constanța (52 miliarde lei), Brașov (47,3 miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) și Sibiu (34 miliarde lei).

Clujul stă mai bine în clasament la indicatorul „Profit”. În topul profitabilității, pe primul loc se află și în acest caz Bucureștiul, cu un rezultat net pozitiv în valoare de 30,9 miliarde lei, fiind urmat de Ilfov, cu 6 miliarde lei și Cluj, cu 5,2 miliarde lei.

“Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei – doar 4,2% din total, cu  237 de mii de angajați. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiţii, în infrastructura materială și umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin. “Deși topul de acum 5 ani seamănă destul de bine cu topul din momentul de față, în sensul în care majoritatea județelor au câștigat/pierdut doar una sau două poziții în clasament, există și diferențe spectaculoase. Dacă la Galați căderea are cu siguranță legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus și pe seama investițiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părți din zona de Sud a țării, acolo unde județele Dolj și Olt au performat bine în ultimii ani”, a completat Popescu.

Există și județe în care „afacerile aproape lipsesc”, notează analiștii. Față de acum 5 ani, situația a rămas aproape neschimbată înMehedinți, un județ care a rămas pe ultimul loc atât în ceea ce privește cifra de afaceri a companiilor, cât și numărul acestora. Astfel, în 2019, cele 3,6 mii de companii înregistrate în Mehedinți au totalizat  o cifră de afaceri de doar 3 miliarde de lei. Topul celor mai slabe județe din punct de vedere economic  este completat de Caraș-Severin, cu o cifră de afaceri a companiilor de aici de 6,2 miliarde de lei, Vaslui, cu 6,4 miliarde de lei, Teleorman, cu 6,4 miliarde de lei și Covasna, 6,5 miliarde de lei.

 

În ce domenii se învârt marile afaceri

Analiștii de la KeysFin mai notează că în ceea ce privește sectoarele de activitate, Comerțul predomină în mai toate județele României, dar sunt bine reprezentate și Construcțiile, Industria Prelucrătoare și IT&C-ul. Astfel, în 2019 în București existau peste 36 de mii de companii având ca domeniu principal de activitate un  cod CAEN aferent comerțului, totalizând o cifră de afaceri de 276 miliarde lei (45% din totalul sectorului). Capitala este urmată de Cluj, cu 9700 de firme din comerț și o cifră de afaceri de 24,7 miliarde lei (4% din total sector) și Ilfov, cu 9690  companii din comerț și afaceri de 67,9 miliarde de lei (peste 11% din total sector).

Construcțiile sunt populare îndeosebi în București, Cluj și Timiș, acestea fiind cele mai importante 3 județe pentru acest domeniu de activitate. Bucureștiul este din nou pe primul loc, cu peste 13 mii de  companii care se ocupă cu construcțiile, totalizând o cifră de afaceri de 30,3 miliarde lei (38% din sector). Podiumul este completat de Cluj cu 5100 companii și  6,9 miliarde lei cifră de afaceri și Timiș, cu 3700 companii și 3,3  miliarde lei cifră de afaceri.

Vezi și:

Top cei mai puternici constructori din România. Clujul are șapte firme în clasament, cu afaceri de 1 miliard de lei și peste 1300 de angajați

 

 

Capitala conduce și în ceea ce privește Industria Prelucrătoare, cu o cifră de afaceri de 46,9 miliarde lei  (12% din total sector) a celor 7,4 mii de  companii cu sediul aici și afaceri în acest sector. Pe locul 2 ca cifră de afaceri se clasează  Argeș, cu 39,8 miliarde lei și 2,1 mii de companii, dintre care cea mai importantă este AUTOMOBILE DACIA SA, iar pe locul 3 vine Timișul, cu 27 miliarde lei cifră și 2,6 mii de companii.

IT&C-ul devine din ce în ce mai activ atât în județele deja consacrate, care de altfel se și află pe locurile 1 și 2: București (11.300 de companii și o cifră de afaceri de 44 miliarde lei) și Cluj (2900 de companii și o cifră de afaceri de 5,7 miliarde lei), arată raportul. Vin din urmă și județul Timiș (1300 de firme și o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei), Iași (1.300 de companii și o cifră de afaceri de 1,8 miliarde lei) și Ilfov (1.700 de companii și o cifră de afaceri de 992,8 milioane lei), ocupantele locurilor 3, 4 și 5.

Zonele în care sunt cei mai mulți angajați sunt București – cu peste 1 milion de angajați, Timiș, cu 189.700 angajați, și Cluj, cu 183.700 de angajați în 2019. De cealaltă parte, județele cu cei mai puțini angajați sunt Mehedinți și Giurgiu, cu doar 14.600 de angajați și respectiv 20.900de angajați în 2019. Față de acum patru ani, numărul de angajați din Cluj a crescut cu 5% (un maxim pe harta de afaceri a României), iar salariul mediu net a crescut cu 70%, ajungând la 3449 de lei.

 

 

Ce se întâmplă în 2020, cu economia în pandemie?

Clasamentele KeysFin sunt realizare pe baza datelor din 2019 și raportate către Ministerul Finanțelor. 2020 a adus însă o pandemie, care „clatină” și economia. Datele Direcției Județene de Statistică arată că activitatea în industrie a scăzut ușor la Cluj în prima jumătate a anului, dar turismul s-a prăbușit. Prin comparație cu perioada similară a anului trecut, în primul semestru din 2020, indicele producției industriale a fost de 95,3%. În primele șase luni din an, la nivelul judetului Cluj, au fost cazati 102.317 turiști,  dintre care doar 13 % au fost străini. Comparativ cu aceeași perioada din anul 2019, numărul turiștilor a scăzut cu 66 % la nivelul județului Cluj. La nivel national, în primul semestru din anul 2020, numărul turiștilor a scăzut cu 61 % față de aceeași perioada din 2019.

Conform unei analize realizate de un grup de cercetători de la UBB, care au monitorizat evoluția crizei sanitare în România, efectele economice ale pandemiei au început să fie resimțite încă din primul trimestru al anului, acestea fiind intensificate în trimestrul al doilea. Astfel, economia românească a înregistrat scăderi profunde în cel de-al doilea trimestru, acestea fiind cu 12,3% mai accentuate decât în primul trimestru și cu 10,5% mai accentuate decât în perioada similară a anului 2019. Conform studiului realizat de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul UBB, pandemia a afectat, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate ramurile principale ale economiei, cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică indicând faptul că sectorul industriei a suferit cel mai mult, urmat de domeniul serviciilor private. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria ospitalității și a turismului, respectiv în cazul serviciilor de artă, cultură și divertisment.

Găsiți aici mai multe date, dar și estimările pentru Cluj:

Peisaj cu cifre, în pandemie: cum „lovește” COVID-19 economia Clujului

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.