Închide

UPDATE FOTO/VIDEO Pe teren, cel mai mare parc pregătit în Cluj, chiar dacă e plin de gunoi și neîntreținut, e o zonă spectaculoasă care merită și acum explorată

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - aug. 16, 2022 0 4271

Clujul pregătește cel mai mare parc al orașului, pe o suprafață de 54 de hectare, între Iulius Mall și zona Selgros. Proiectul, rezultat în urma unui concurs de soluții, este în curs de pregătire de către proiectanții de la Metapolis Architects (cu Atelier Mass și studio de peisaj Ana Horhat), cei care au câștigat respectivul concurs. Deocamdată a fost terminat studiul de fezabilitate și aprobat recent de Consiliul Local Cluj-Napoca. Urmează ca Primăria să facă exproprierile iar proiectanții, Planul Urbanisc Zonal și proiectul tehnic.
Arhitectul Mircea Munteanu și arhitecta peisagistă Ana Horhath au organizat un prim tur la fața locului (concentrat în 14 puncte, marcate pe o hartă, de jur împrejurul viitorului parc) în cadrul căruia au evidențiat elementele structurante ale arealului, atât așa cum se prezintă ele azi, cât și cum ar trebui să evolueze în viitor odată cu implementarea proiectului: accesibilitatea și ancorarea în contextul urban, hidrografia zonei ca fundament al habitatelor din zonă, respectiv elementele majore de peisaj. La tur au participat câteva zeci de persoane, arhitecți, specialiști din cadrul Primăriei, activiști sau clujeni curioși privind noua investiție pregătită de Primărie în Cluj.
Pe tren, chiar dacă zona unde urmează să fie amenajat e neîntreținută, plină de gunoi, deșeuri din construcții, cu activități derulate încă aici de Regia Autonomă a Domeniului Public, cel mai mare parc al Clujului este spectaculos, cu zone de pădurice, stuf, apă care îl fac splendid, săbatic și neobișnuit într-un spațiu urban, aproape de cartiere și Iulius Mall. De altfel, Mircea Munteanu a explicat că primul tur în acest parc a fost lansat din dorința proiectanților de a împărtăși din cunoștințele pe care au ajuns să le aibă despre areal și în același timp dar și de a simplifica pentru clujeni, direct în teren, o documentație tehnică stufoasă cum este Studiul de Fezabilitate și cum va fi Proiectul Tehnic și a le arăta intervențiile pregătite în viitorul parc și în zona acestuia.
(Harta turului din Parcul Est, în care punctul 1 reprezintă intrarea în Pepiniera RADP, din zona cartierului armatei din Gheorgheni)
„Suntem între 4 și 5 (potrivit cifrelor din planul parcului). E zona cea mai protejată. Între locul de joacă de lângă lacul 3 și Selgros va exista o fâșie foarte largă care nu va fi traversată de pietoni decât în două trei locuri. Aici, spre exemplu, va fi un podeț supendat peste zona umedă, care să facă legătura cu cartierul Între Lacuri. Intervențiile noaste vizează înlăturarea de specii invazive și intervenții pe marginea parcului, prin amenajarea a două alei pietonale, una pe coama taluzului, alta la baza acestuia. Din aceste alei vor exista opțiuni de intrare în zona naturală. La baza taluzului va exista o zonă cu locuri de joacă, zone de fitness, spre cartierul Între Lacuri”, a explicat arhitectul Mircea Munteanu.
Acesta a mai ținut să spună că întreaga zonă a viitorului parc este una creată de om iar dacă s-ar curăța de gunoi (moloz și deșeuri din construcții rezultate din construcția blocurilor din Cluj, de dinainte de anii 90, folosite ca umplutură în zonă), n-ar mai rămâne nimic din zonă. Aleile interioare din viitorul parc au fost desenate deja de foarte multe ori, tocmai pentru a se salva tot ce este valoros la nivel de vegetație din zonă, a arătat și Ana Horhath. Aceasta după ce, impresionați de vegetația din zonă, participanți la tur s-au interesat dacă și prin acest proiect se va proceda ca în altele deja în derulare în Cluj-Napoca în care vegetația matură a fost îndepărtată și s-au făcut plantări de noi copaci, cu balot.
Prin proiect va fi refăcut sistemul de canale dintre pârâul Becaș și lacurile din parc, în plus, urmând să se creeze un nou lac pe actualul amplasament ocupat de depozitul de materiale de construcții al Regiei Autonome a Domeniului Public, unde se află borduri și piatră pe care regia le utilizează în prezent pentru lucrările la străzile din Cluj-Napoca de care se ocupă pentru Primărie. De asemenea, în vecinătatea viitorului cartier Sopor se vor crea piste de biciclete și alei, tomai pentru ca zona Becaș să rămână un parcurs natural, aceasta urmând să primească podețe și o alee pietonală prin parc, spre Selgros.
Într-o altă zonă (folosită acum pentru depozitări de pământ și rsturi vegetale) va fi amenajat un teren de fotbal, însă fără iluminat public.
„Am participat la prima jumatate a turului, traseul din partea vestică a amplasamentului, cel din partea estică (pe lângă pârâul Becaș) fiindu-mi cât de cât cunoscut. Faptul că proiectanții au avut această inițiativă, de a organiza un tur ghidat, pentru a facilita înțelegerea proiectului și a procesului care a condus la diverse decizii, e binevenit. Aceștia nu doresc doar să ofere o soluție de calitate, cât doresc ca acesta să fie însușită de comunitate, să fie apreciată, prin dezvoltarea capacității de evaluare critică a rezultatului. Turul a avut și acest scop, să-ți dezvolte capacitatea de evaluare critică. Ce apreciez la proiect este abordarea delicată și detaliată a diferitelor locuri, tranziția de la zona umedă protejată la un parc liniștit, cu spații deschise”, a spus arhitecta Andreea Mureșan, șefa Serviciului de Strategii Urbane din cadrul Direcției de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca. .
Parc Est are până în prezent studiu de fezabilitate aprobat de către Consiliul Local. Investiția pentru realizarea sa este de peste 96 de milioane de euro, acesta fiind împărțită în 4 obiective (amenajarea pe 18,8 hectare a biotopului zonă umedă, a acceselor și zonei de protecție, amenajare pe 10,8 hectare a culoarului pârâului Becaș și a acceselor dinspre strada Sopor și artera Calea Someșeni, amenajarea pe 8,8 hectare a lacului 3, a zonei de acces și protecție și amenajarea pe 15,7 hectare a zonei de grădină publică urbană a parcului) . Următoarea etapă vizează exproprierea a peste 19 hectare de terenuri aflate în proprietate privată sau cu situație funciară nelămurită. Odată realizate exproprierile, proiectanții vor supune atenției comisiei de urbanism (Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Parc. Termenul de execuție pentru parc este fixat la 24 de luni. Ca să fie realizat parcul, proiectanții arată că este nevoie de exproprierea a peste 19 hectare de terenuri aflate în proprietate privată. În noua zonă verde urmează să se planteze aproape 6000 de arbori noi.
Detalii despre proiect: Cel mai mare parc al Clujului are nevoie de 96 de milioane de euro pentru a fi creat
Arhitectul Mircea Munteanu a arătat că echipa sa a fost contractată atât să realizeze studiile, proiectul tehnic dar și să asigure asitență pe perioada implementării proiectului. „Important este să scrie foarte bine caietele de sarcini pentru licitație, în așa fel întât noi să putem să îi tragem de mânecă, la fazele determinante, pe cei care vor executa lucrările”, a mai spus arhitectul.
UPDATE: „După cum spuneam, constrângeri am avut desigur, ca în orice proiect de o asemenea anvergură. Un set de constrângeri inițiale au fost legate de accesibilitatea zonei și relația sa cu vecinătățile, limitarea zonei inițiale de studiu la un areal prea puțin ancorat în contextul urban, dar pe care credem că am reușit să le depășim în mare parte, cu extinderea consistentă a proiectului ce include acum realizarea de zone de acces și interfață cu toate cartierele vecine: Gheorgheni (acces lărgit ciclo-pietonal de la capătul străzii Unirii/Vaida Voievod pe strada Lucia Sturdza Bulandra, acces nou dinspre Aleea Herculane/Aleea Valeriu Bologa, acces nou între lacul 1 și lacul 3 cu aducerea la suprafață a apei și renaturalizarea zonei; în această zonă am fost nevoiți să păstrăm accesul auto la Iulius Mall, însă el este redus la un pasaj minim necesar, tratat ca un platou supraînălțat cu prioritate dată pietonilor, readucând natura în această zonă prăfuită în care astăzi este plin de mașini), Între Lacuri (reconfigurarea accesului dinspre nord-vest adiacent Strazii Dunarii 24, a celui de la estul lacului 3, accese noi pe strada Dunării 144, respectiv 168), Someșeni (acces nou consistent dinspre calea Someseni, lângă Selgros) și Sopor (culoarul de mobilitate ciclo-pietonal pe malul drept al Becașului și podete noi în dreptul tuturor viitoarelor artere prevăzute prin PUZ Sopor, precum și un podet nou de acces în baza sportivă Gheorgheni dinspre zona de blocuri deja constituita in Sopor). Un alt set de constrângeri e legat de echilibrul hidrografic precar al arealului. Dacă înainte de dezvolarea orașului în această zonă exista o dinamică naturală robustă, zona umedă fiind alimentată cu apă natural și având spațiu amplu de adaptare spațială la aportul constant de aluviuni din amonte și la stresurile punctuale date de momentele de secetă, odată cu încorsetarea arealului cu infrastructură și zone construite, precum și odată cu sistematizarea (îndreptarea și îndiguirea) canalelor și a Becașului, zona umedă a devenit din ce în ce mai decuplată de sistemul hidrografic major și deci din ce în ce mai fragilă. Astfel avem astăzi o tendință de colmatare constantă a canalelor și a lacurilor dinspre Selgros, care nu se descarcă în pârâul Becaș. În cursul vizitei am și avut ocazia să vedem cum astăzi, pe fondul secetei, jumătatea de nord a sistemului de canale este fără apă. Provocarea în acest context a fost așadar de a reintegra zona umedă într-un sistem dinamic, de a permite apei să curgă din nou așadar, dar cu intervenții cât mai puțin invazive. La nivel de vegetație ne confruntăm cu o provocare similară: ne dorim să limităm la minimum intervențiile la nivelul vegetației existente, dar așa cum reiese din studiul de biodiversitate este necesară înlăturarea anumitor specii invazive. O provocare pe care o avem în continuare este accesibilizarea arealului înainte de finalizarea proiectului. Prin organizarea tururilor încercăm să facem primii pași în acest sens, dar va rămâne o accesibilitate limitată. Lucrările de amenajare propriu zise vor putea demara abia după finalizarea exproprierilor, obținerea autorizației de construire și finalizarea licitației de execuție. Între timp sperăm ca municipalitatea să găsească soluții pentru restrângerea activității RADP, inițial măcar pe o fâșie adiacentă zonei umede din nord, astfel încât acea zonă să poate fi parcursă fără obstacole majore”, a evidențiat Mircea Munteanu, pentru Actualdecluj.ro, provocările și constrângerile din proiectul prin care va fi creat cel mai mare parc al Clujului.
Cum arată pe tren cel mai mare parc pregătit în Cluj: 
(zona parcului de pe strada Tulcea, inclusă în proiect)

 

 

(Becașul)

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare