Cel mai mare parc al Clujului are nevoie de 96 de milioane de euro pentru a fi creat

Parcul Est, cel mai mare parc dorit în Cluj-Napoca, înseamnă 54 de hectare, peste 5200 de noi arbori plantați, 6,8 hectare de luciu de apă și o investiție de peste 98 de milioane de euro. Studiul de fezabilitate pentru proiect a fost finalizat de Matapolis Arhitects și urmează să fie dezbătut la ședința Consiliului Local din 7 iulie. Proiectul, rezultat în urma unui concurs de soluții, a fost supus dezbaterilor publice în cadrul cărora oficialii Primăriei au anunțat că, probabil, investiția se va implementa etapizat. Chiar s-a avansat ideea ca zona să fie utilizată înainte de terminarea investiției. Societatea civilă din Cluj a cerut limitarea accesului auto în zonă, tocmai pentru împiedicarea depozitării gunoiului în zonă. Primăria a montat respectivele bariere pe teren la finalul lunii iunie. Consilierii locali USR au inițiat, cu sprijinul Primăriei, o campanie de ecologizare a zonei, adunând anul acesta zeci de saci de deșeuri.

Potrivit studiul de fezabilitate, Parcul Est va avea 54 de hectare și presupune o investiție de peste 475 de milioane de lei (peste 96 de milioane de euro). Investiția a fost împărțită în 4 parți (obiective de investiții), fiecare având evidențiate indicatorii de performanță. Termenul de execuție pentru parc este fixat la 24 de luni. Ca să fie realizat parcul, proiectanții arată că este nevoie de exproprierea a peste 19 hectare de terenuri aflate în proprietate privată. În noua zonă verde urmează să se planteze aproape 6000 de arbori noi.

După aprobarea studiului de fezabilitate, Primăria urmează să lanseze și licitația de execuție pentru viitorul parc, cel mai mare din Cluj-Napoca. Pentru proiect, municipalitatea mizează și pe fonduri europene.

Descrierea parcului și cele 4 zone pe care le va cuprinde

Prima versiune de amenajare a Parcului Est rezultată după finalizarea studiilor de fundamentare de către câștigătorii concursului de soluții (Metapolis Architects, în asociere cu  Studio de peisaj Ana Horhat și  Atelier Mass, aceeași echipă care lucrează și la Parcul Cetățuia) a fost prezentată public în cadrul unei dezbateri organizate la Centrul de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei în noiembrie 2021. În discuție au intervenit riverani, utilizatori ai zonei, dar și activiști sau specialiști urbaniști. Cei care au luat cuvântul au cerut fie urgentarea proiectului, fie dezvoltarea unor noi zone sau funcțiuni în viitorul Parc. S-a militat și pentru protecția sporită prin transformarea acestui nou parc în arie naturală urbană protejată, pe modelul Parcului Văcărești din Capitală. S-a cerut o atenție sporită și pentru accesibilitatea velo, dar s-a și militat pentru ca zona să nu mai fie distrusă de gunoaie, moloz depozitat sau chiar garaje demolate de pe domeniul public și s-a recomandat proiectanților să aibă în vedere cum se va face întreținerea acestui parc, odată creat, încă din această fază premergătoare studiului de fezabilitate.

Detalii: Ce au cerut clujenii în cel mai mare parc al Clujului, Parcul Est, pregătit de Primărie pe aproape 60 de hectare și propus de Metapolis Architects din Belgia

Parcul va fi mai mare decât zona inițială prinsă în concursul de soluții, 45,5 hectare și va crește la circa 54 de hectare. Arhitectul Mircea Munteanu din echipa de proiectare a spus public că prin Planul Urbanistic Zonal s-a ajuns să se studieze un teritoriu de 68,8 hectare care cuprinde și zonele adiacente de la pârâul Becaș la cartierul Între Lacuri, unde s-au gândit amenajări de parkinguri supraterane. Prin reorganizarea unor spații dintre blocurile din cartierul Între Lacuri, în faza de urbanism, vor fi propuse, ca amplasament, trei parkinguri supraterane cu peste 400 de locuri.

Ana Horhat, peisagist și parte din echipă, a arătat că studiile efectuale au încurajat păstrarea arborilor valoroși de pe sit, menținerea zonelor de mlaștină cu vegetație specifică sau păstrarea arborilor morți și căzuți. Amenajările vor încuraja dezvoltarea mircofaunei prezente, de la păsări la lilieci și fluturi. Pe sit sunt 53 de specii de arbori valoroși iar propunerea este ca aceștia să fie păstrați pe cât va fi posibil. Plopii, repere vizuale pentru zonă, copaci care recent au fost tăiați din multe zone ale Clujului (strada Mirăslău, zona Institutului de Cercetări Moleculare și Izotopice, sau cartierul Plopilor, zona blocului nou dezvoltat de Vasile Salanță în parcul Rozelor) sunt propuși pentru conservare.

Nu se va permite navigarea cu bărci pe lacul 3, cuprins în parc, însă se încurajează decolmatarea canalelor și utilizarea lor – în anumite perioade din an – pentru caiace sau chiar înot. „Vom permite bogățiilor naturale să se dezvolte prin asigurarea unui echilibru hidrologic, înlăturarea gunoaielor depozitate aici și decolmatarea canalelor. Analizăm posibilitățile de reîmprospătare cu apă a lacurilor, înainte existând o aducțiune din Canalul Morii iar acum luăm în calcul potențialul Văii Becaș de a aduce apă pe sit”, a spus arhitectul Mircea Munteanu.

Prin proiecte va fi accesibilizată zonă și, pe lângă o intrare principală cu pavilion (muzeu al biodiversității) și zonă de cafenea, vor fi regândite accesele dinspre zona Selgros/Calea Someșeni sau dinspre strada Dunării. La toate punctele de acces vor fi amenajate și parcări.

După cum a spus arhitectul Silviu Aldea, de la Atelier Mass, în prelungirea actualei bazei Georgheni, Parcul Est va avea o zonă sportivă cu o serie de dotări complementare – pavilion sportiv competițional cu sală de sport cât și diverse terenuri exterioare – cu zgură, un teren de fotbal neîngrădit, trei terenuri exterioare de baschet, dar și zone naturale îngradite cu vegetație unde se pot organiza activități sportive. Vor fi și circuite de piste de alergare (5-10 kilometri), o pistă finlandeză din scoarță de copac de 1 kilometru tot pentru alegat, conexiuni pentru biciclete de 8 kilometri, legate de scara orașului, un circuit accidentat pentru biciclete, 4 zona de fitness și gimnastică.

În rest, parcul va fi cât mai natural, cu locuri de joacă fără plasticuri, cu spații de plimbare, pontoane, alei și circuite pentru relaxare. Sunt conservate sau create zone de pajiști generoase, zone de pădure, pâlcuri, aliniamente, zone de grădină urbană. Parcul invită la utilizări spontane, alternând zone dedicate jocului, sportului, îmbăiatului sau evenimentelor cu atmosfere intime, împădurite, contemplative sau de relaxare. Sunt facilitate cât mai multe tipuri de utilizări în spații neprogramate, imaginând scenarii pe tot ciclul diurn și cel anual – de la picnicuri, evenimente, la patinaj pe lac.

Detalii: Cum a fost gândit cel mai mare parc al Clujului: zonă sportivă cu pavilion competițional, caiac pe canale și zone naturale unice. Proiectul vine cu propuneri pentru amenajarea a trei parkinguri în zona adiacentă

Nici un comentariu

Actual de Cluj